Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

PLAN DE ACTIUNE PENTRU O MAI BUNA CUNOASTERE A PROCESULUI DE FORMARE A GRUPULUI INFORMAL IN SCOALA

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic





PLAN DE ACTIUNE PENTRU O MAI BUNA CUNOASTERE A PROCESULUI DE FORMARE A GRUPULUI INFORMAL IN SCOALA

O problema conexa, care a preocupat pe multi pedagogi si psihologi ai educatiei este aceea a influentei negative pe care o pot exercita grupurile informale de elevi asupra procesului de invatare. In unele cazuri, aceste grupuri adopta norme ce se opun celor edictate de autoritatile scolare. O astfel de situatie este primejdioasa , caci elevii, aratandu-se deosebit de conformisti fata de grupul informal, vor avea tendinta sa urmeze mai curand normele acestuia , decat pe cele instituite de profesori. Evident , grupul informal poate la fel de bine sa valorizeze succesul scolar. O cercetare realizata in mediul scolilor gimnaziale britanice a aratat ca exista grupuri ce creaza, in interactiune, un sistem normativ aflat in conflict cu normele scolii, dupa cum exista altele care adopta norme conforme cu cerintele institutiei scolare. Primele incurajeaza esecul scolar, lenea, violenta in clasa si au tendinta de ai pedepsi pe cei ce sunt obedienti fata de profesori. In cadrul grupurilor din a doua categorie, eforturile de a obtine performante scolare inalte si conformismul in raport cu normele statuate de profesori sunt valorizate pozitiv. Fireste, elevii apartinand grupurilor din urma obtineau performante scolare incomparabil mai bune. De aceea, este de dorit ca grupurile din care face parte elevul -familia , clasa, grupul de prieteni sa exercite actiuni educative convergente.



Plan de actiune

Un cosilier scolar este un educator insarcinat, intr-o institutie de profil , sa-i ghideze pe elevi in studiile lor. Cadrul didactid in general , nu este psiholog. Ideal ar fi ca fiecare scoala sa aibe psiholog scolar care are definite o complexitate de activitati si sarcini de mare importanta, incepand de la colaborarea cu conducerea scolii si cu fiecare dintre cadrele didactice, precum si activitatea sa in randul elevilor.

Metodele psihoterapeutice interactioneaza cu cele educative deoarece:

-urmaresc sustinerea moralului , sugestia, reeducarea, respectiv cunoasterea si analiza psihicului intr-un mod sau altul

-se bazeaza pe comunicarea dintre psihoterapeut si subiect

-urmaresc scopuri asemanatoare si anume formarea, dezvoltarea , implinirea personalitatii si o cat mai buna integrare sociala a subiectului.

Directii de interventie ale psihologiei educatiei in interactiunea cu procesul instructiv- educativ

Pornind de la aceasta relatie sau inter-relatie intre profesor si elev, profesor si clasa de elevi, psihologia educatiei intervine in mai multe directii pentru a construi si a reface continuu aceste inter-relatii. O directie constructiva, experimentala prin care psihologul scolar, dar mai ales , in colaborare cu acesta , acolo unde exista psiholog scolar, fiecare cadru didactic la specialitatea proprie, pe baza unei pregatiri psihologice si psiho-pedagogice, insusita de timpuriu si completata mereu, trebuie sa aibe un control al metodelor de invatamant, al crearii situatiilor optime de invatare, a climatului comunicational, al raporturilor atente cu grupul de elevi si cu fiecare elev in parte, a masurarii si valorizarii rezultatelor in invatare, a optimizarii proceselor de intelegere, de memorare, de atentie, de vointa , a educarii complexe a personalitatii.

Educatia si instruirea au in primul rand o latura subiectiva ce izvoraste din intentionalitatea , selectivitatea si constructivismul actului educational, respectiv din faptul ca profesorul isi propune sa atinga nu numai efecte informative, ci altele de ordin formativ, cu efecte psihice de ordin intelectual, atitudinal si comportamental. Are si o directie corectiva, care porneste de la cercetarea a ceea ce nu se indeplineste si a cauzelor neimplinirilor pentru a le corecta ; se cerceteaza diferite carente si deficite pedagogice concretizate in decalaje ce se pot ivi ,la un moment dat intre modelul de conduita proiectat prin invatare si ceea ce a rezultat efectiv in urma desfasurarii actului educational.

Psihologul scolar trebuie sa aibe in vedere factorii care intervin si genereaza neregularitati si dezechilibre:

-cei care tin direct de personalitatea copilului a carui dezvoltare psihica se poate afla in neta intarziere fata de media de varsta

-cei care tin de carentele socio-comunicationale si socio-afective ale contextelor (medii, grup intra-familial, chiar din clasa de elevi, chiar din anturajul grupurilor de joaca etc)

-cele didactogene, avand cauza o oarecare dizarmonie sau incompatibilitate intre continut si modelele de instruire pe de o parte si particularitatile actelor individuale de invatare si dezvoltarea copilului, pe de alta parte.

O a treia directie este cea prospectiva, constand in cunoasterea particularitatilor actuale ale elevului, pe baza unor cercetari concrete, pentru a stabili perspectiva, directia probabila a evolutiei insusirilor si capacitatilor lui psihice, in functie de aceasta, putem sigur realiza acea consiliere sau orientare scolara si profesionala a copiilor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1590
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site