| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
PROIECT DIDACTIC
Data:
Propunator: inv.
Unitatea de invatamant: Scoala cu clasele I-VIII Tuta-Targu Trotus
Clasa: a IV- a B
Disciplina: Cunoasterea orizontului local
Unitatea de invatare: Cadrul natural al comunei Targu Trotus
Continut: Apele curgatoare
Element de continut: Raul Trotus
Tipul lectiei : mixta
Obiective operationale:
A. Cognitive
La sfarsitul orei, elevii vor fi capabili:
OC1- sa completeze cunostintele despre raul Trotus si afluentii acestuia;
(OBIECTIV DE ACTUALIZARE):
Nivel minimal- recapitularea cunostintelor despre raul Trotus si afluentii sai;
Nivel mediu- asimilarea corecta a noilor date despre raul Trotus;
Nivel maximal- utilizarea cunostintelor despre raul Trotus .
OC2- sa utilizeze corect termenii de ,,aluviune", ,,colmatare", ,,mal stang", ,,mal drept", ,,detritus", ,,albie minora", ,,albie majora"
( OBIECTIV DE EXERSARE):
Nivel minimal- retinerea noilor termeni geografici;
Nivel mediu- cunoasterea sensului noilor termeni;
Nivel maximal- recunoasterea concreta a acestor termeni geografici in cadrul orizontului local;
OC3- sa aplice corect tehnica de calcul a vitezei de curgere a raului;
( OBIECTIV DE PERFORMANTA SI EVALUARE):
Nivel minimal- fixarea tarusilor pe malul apei la o distanta de 10 m;
Nivel mediu- masurarea corecta a timpului de parcurgere a unui obiect plutitor intre cei doi tarusi;
Nivel maximal-utilizarea corecta a formulei de calcul a vitezei.
B. Motrice
La sfarsitul activitatii, elevii vor deveni capabili:
OM1- sa-si coordoneze miscarile pentru a indica malul stang si malul drept;
OM2- sa-si reprime tendinta de a practica miscari inutile in timpul activitatii didactice;
OM3- sa realizeze corect desenul ce reprezinta albia raului Trotus si a confluentei cu raul Oituz.
C. Afective
Elevii: OA1- vor aprecia valoarea desenelor realizate;
OA2- vor prezenta interes pentru exprimarea corecta, clara, nuantata si originala.
Resurse
A. Bibliografice:
oficiale
,, Curriculum National. Programe scolare pentru invatamantul primar", Bucuresti, 1998, pp. 43-49;
metodico- didactice
Maria Eliza Dulama, ,,Didactica Geografica", Editura Clusium, 1996;
Vasile Cojocaru, ,,Dictionar de geografie generala", Editura Corgal Press, Bacau, 2004;
Iulia Vacarasu, ,,Valea Trotusului", Editura Sport- Turism, Bucuresti, 1980
B. Metodologice:
a. strategia didactica: mixta;
b. metode si procedee: explicatia, descrierea, povestirea, conversatia, exercitiul, jocul didactic, observatia;
c. forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
d. mijloace didactice: imagini, fotografii, harti, tarusi, un obiect plutitor, creioane colorate, foi albe;
C. Temporale: 45-50 minute.
SINTEZA PROIECTULUI DIDACTIC
|
OBIECTIVE OPERATIONALE |
SARCINI DE INVATARE |
ITEMI DE EVALUARE |
|
OC1- Sa completeze cunostintele despre raul Trotus si afluentii acestuia |
S1OC1- Completarea cunostintelor legate de raul Trotus cu altele noi |
EVALUARE FRONTALA I1OC1- Denumiti raul care margineste satul nostru. I2OC1- Numiti afluentii raului Trotus. I3OC1- Exemplificati cateva caracteristici ale raului Trotus. |
|
OC2- Sa utilizeze corect termenii de ,,aluviune", ,,colmatare", ,,mal stang", ,,mal drept", ,,detritus", ,,albie minora", ,,albie majora" |
S1OC2- Utilizarea corecta a unor termeni geografici noi, precum: ,,colmatare", ,,mal stang", ,,mal drept", ,,detritus", ,,albie minora", ,,albie majora". |
EVALUARE FRONTALA/INDIVIDUALA I1OC2- Cum stabilim malurile unui rau? I2OC2- Ce vietuitoare traiesc in apele raului Trotus? I3OC2- Ce roci sunt frecvente pe malurile raului Trotus? |
|
OC3- Sa aplice corect tehnica de calcul a vitezei de curgere a raului |
S1OC3- Aplicarea corecta a tehnicii de calcul a vitezei de curgere a apei. |
EVALUARE INDIVIDUALA I1OC3- Ce procedeu putem aplica pentru a calcula viteza de curgere a unui rau? |
SCENARIUL DIDACTIC
|
EVENIMENTELE LECTIEI/CONTINUTURI/STRATEGIE |
||
|
OBIECTIVE |
ACTIVITATEA INVATATORULUI |
ACTIVITATEA ELEVILOR |
|
OC1 OC1 OC2 OC3 OC1 OC2 OC3 OC2 |
I.ORGANIZAREA CLASEI PENTRU LECTIE (1 min.) Stabilesc linistea necesara anceperii lectiei si asez elevii grupati in cerc. II.CAPTAREA ATENTIEI (1 min) Atentia elevilor am captat-o prin cantarea unui cantec pe care l-am invatat la ora de muzica si pe care l-am inchinat Trotusului: ,,Paraias, paraias" (Muzica: Dimitrie Cuclin) Paraias, paraias, Mult esti vesel si poznas. Unde fugi asa degraba, Firicel de paraias? Sunt grabit, sunt grabit, Sa ajung un rau vestit, Sa port slepuri si vapoare, Tare, tare sunt grabit. III. REACTUALIZAREA STRUCTURILOR INVATATE ANTERIOR (5 min) Solicit elevii sa raspunda la urmatoarele intrebari: Cum se numeste raul pe care il vedeti? Al cui afluent este raul Trotus? Ce afluenti are Trotusul? Ce inseamna ,,afluent"? De unde izvoraste raul Trotus? Ce lungime are? Care este debitul anual? Ce latime poate atinge raul? IV. ENUNTAREA SCOPULUI SI A OBIECTIVELOR URMARITE (1 min) Prezint elevilor scopul pentru care astazi ne aflam pe malul raului Trotus: aprofundarea cunostintelor despre raul Trotus si afluentii sai. Intr-un limbaj accesibil elevilor am prezentat obiectivele pe care trebuie sa le indeplinim: sa stabilim malurile raului (malul stang si malul drept), sa deosebim o albie minora de una majora, sa intelegem termenii de ,,aluviune", ,,colmatare", ,,sedimente", ,,detritus";sa calculam viteza de curgere a apei; sa completam cunostintele despre raul Trotus. V. PREZENTAREA OPTIMA A CONTINUTULUI (3 min) Am impartit fiecarui elev cate o harta a raului Trotus. Prezint elevilor cateva date noi despre raul Trotus, introducand cativa termeni noi precum: albie majora, albie minora, aluviune, colmatare, sedimente, detritus. VI. DIRIJAREA INVATARII (15 min) Am aratat elevilor cum stabilim malurile raului: m-am asezat cu fata inspre directia de curgere a raului si am intins bratul stang pentru a indica malul stang (pe care ne aflam situati si noi), apoi am intins bratul drept pentru a indica malul drept. Am masurat viteza de curgere a apei prin montarea a doi tarusi la distanta de 10 metri unul de celalalt, apoi am lansat pe apa un obiect plutitor, masurand timpul in care obiectul a parcurs distanta dintre cei doi tarusi. Elevii afla ca termenul de ,,confluenta" inseamna locul unde o apa curgatoare (afluent) se varsa in alta apa curgatoare (efluent). Am aratat elevilor, prin exemplificare, ca pe malul stang al raului predomina rocile detritice, adica pietrisuri, nisipuri, mal, gresii, loessuri, argile, marne. Dintre vietuitoarele care traiesc in apele Trotusului, am amintit: pesti: clean, oblete (albitura), porcusor, mreana, boistean; raci; serpi; broaste; etc. VII.OBTINEREA PERFORMANTEI (10 min) Am jucat cu elevii un joc didactic sub forma de intrecere.: eu le spuneam o definitie, iar ei identificau termenul corespunzator definitiei. A primit calificativul FB elevul care a raspuns corect la cele mai multe definitii. Exemplu: Locul unde o apa curgatoare se varsa intr-o alta apa curgatoare (confluenta) VIII.FEEDBACK-UL (5 min) Am rugat elevii sa prezinte date importante despre raul Trotus si afluentii sai. IX.EVALUAREA CUNOSTINTELOR (7 min) Am intins cateva paturi pentru a se aseza elevii si le-am impartit cate o foaie alba si un creion. Au avut ca sarcina de lucru sa deseneze partea pe care o vad din albia raului Trotus. Pe acest desen, elevii au notat viteza de curgere a apei pe care am stabilit-o impreuna, malul drept, malul stang, raul afluent, raul efluent. X. INTENSIFICAREA RETENTIEI (3 min) In final, recapitulez cu elevii termenii noi pe care i-am insusit astazi si definitiile acestora. XI. TRANSFERUL CUNOSTINTELOR (1 min) Am apreciat oral modul de participare al elevilor la activitatea desfasurata pe malul raului Trotus. Activitatea va fi continuata cu diverse completari si exercitii in sala de clasa in urmatoarea ora a optionalului cunoasterea orizontului local. |
Elevii canta cantecul ,,Paraias, paraias". Raul Trotus izvoraste din regiunea Muntilor Ciucului, la cativa kilometri de localitatea Fagetel si strabate lantul muntos prin pasul Ghimes- Palanca. Are o lungime de 162 km si un debit anual de 28 m/sec. Latimea apei atinge limita maxima de 70 m, iar largimea albiei 350 m. In dreptul orasului Onesti primeste cei trei afluenti importanti ai lui: Oituzul si Casinul pe partea dreapta, iar Tazlaul pe partea stanga. Afluentii Trotusului sunt: Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau. Elevii analizeaza cursul Trotusului. Asculta cu atentie datele prezentate despre raul Trotus. Elevii indica malurile raului. Elevii participa cu interes la modul de calculare al vitezei apei. Identifica rocile prezente pe malul Trotusului. Participa cu atentie si interes la jocul propus, dand raspunsurile corecte la definitii. Elevii prezinta datele retinute despre raul Trotus si afluentii acestuia. Elevii au desenat corect raul Trotus, notand toate elementele insusite astazi. Elevii raspund la intrebari. Asculta cu atentie aprecierea invatatoarei. |
Lista termenilor noi
ALBIE MAJORA= forma de relief creata de o apa curgatoare prin meandrari si deplasari laterale ale albiei propriu-zise, situata la exteriorul malurilor si supusa inundatiilor la atingerea de catre rau a nivelelor de viitura.
ALBIE MINORA= forma de relief creata de o apa curgatoare ce cuprinde patul de scurgere la debite medii si malurile ce-l delimiteaza.
ALUVIUNI= fragmente de roci dizlocate de apele curgatoare, transportate, rulate si depuse in albia minora, albia majora sau la gura de varsare.
COLMATARE= proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgatoare, a unei depresiuni, zone lacustre, lac antropic, balta, lunca, sau chiar albia unui rau.
DETRITUS= material rezultat prin sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor modificatori externi. Poate fi:
mineral- din dezagregarea rocilor;
organic- din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante.
Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in:
psefite- pietrisuri;
psamite- nisipuri;
pelite- praf sau mal.
Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne.
Raul Trotus
Raul Trotus are in general o albie majora bine conturata cu maluri stabile construite din aluviuni grosiere si chiar din stratele stancoase ale rocilor de baza din vechime. Pentru orice obiectiv sau constructie apropiata acestei zone este necesara o atenta studiere a conditiilor de comportament, functie de comportamentul raului de-a lungul anilor.
Stratificatia terenului este in general uniforma si cuprinde: stratul de terasa constituit din pietris cu bolovanis si nisip, stratele de baza constituite din gresii, sisturi argilo-marnoase (adancimea de 5-6 m).
Apele raului Trotus sunt incadrate de clasa apelor bicarbonate cu un grad mijlociu de mineralizare intre 200-500 mg/l. Debitul Trotusului si a afluentilor importanti este in medie constant, 30% din debit provenind din panzele freatice ale bazinului superior al raului Trotus, din precipitatiile in zona montana in perioada calda a anului, care au fost frecvente pana in urma cu doi ani cand tara noastra a inceput sa se confrunte cu o seceta neobisnuita pentru pozitia ei geografica, precum si din topirea zapezilor primavara.
Debitele medii lunare (pana acum doi ani) minime au avut probabilitatea de 80% in cazul unui debit de 1,20 mc/s si 95% pentru un debit de 0,886 mc/s.
Debite maxime se produc de regula primavara (aprilie-mai)si provoaca topirea zapezilor in zona montana, combinata cu ploi. In timpul marilor viituri, nivelurile pot creste cu 3-3,5 m pe raul Trotus si 2,5-3 m pe afluenti, producand inundatii locale.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2213
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
