Cadrul de invatare

Timpul de lucru

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

Metode de dezvoltare a gandirii critice

1.Evocarea

1. Moment organizatoric:

- organizarea clasei si asigurarea climatului necesar bunei desfasurari a lectiei;

2. Captarea atentiei:

Vom rezolva un rebus. Aratati ce cuvant, ce notiune noua veti obtine pe verticala A-B.

1. Sentiment specific romanesc.

2. Paronimul cuvantului oral.

3. Camasa femeiasca traditionala romaneasca.

4. Sinonimul cuvantului inocent.

5. Carare prin parc.

Elevii se pregatesc pentru ora.

Elevii raspund intrebarilor puse si vor obtine pe axa A- B :

Conversatie

Spargerea ghetii

( gandirea activa)

2. Realizarea sensului

3. Anuntarea subiectului lectiei si a obiectivelor

Pe axa A-B s-a obtinut cuvantul DOINA. Prin urmare, astazi vom trece la aprofundarea studiului doinei populare, printr-un text poetic nou.

Notiunea de doina nu va este straina.

In clasa a VI-a ati studiat textul " Doina, doina, cantec dulce" pe care v-am indicat sa o recapitulati.

4. Reactualizarea cunostintelor dobandite prin completarea ciorchinelui:

Profesorul a fixat pe un suport o plansa mare pe care este desenat un ciorchine si adreseaza elevilor urmatoarele intrebari:

1. Definiti doina, asa cum ati invatat in clasa a VI-a.

2. Ce fel de creatie este doina?

3. Care sunt caracteristicile doinei?

4. Cum ati clasificat doinele anul trecut?

5. De unde s-au inspirat autorii anonimi in crearea doinelor?

6. Care sunt sentimentele, starile sufletesti pe care eul

Elevii primesc fisele individuale cu ciorchinele desenat si sunt invitati, ca in urma raspunsurilor corecte sa-l completeze corespunzator.

Elevii rezolva corect ciorchinele (Anexa 1,2)

Ganditi/Lucrati/

Comunicati.

(Ciorchinele)

Comunicati/

Apreciati.

liric le exprima in mod direct?

5. Predarea noilor cunostinte

Se anunta si se scrie pe tabla titlul lectiei: " Voi brazi,-nalti, incetinati"

Se anunta obiectivele operationale.

La sfarsitul orei va trebui sa fiti capabili sa.(.se enunta obiectivele 1, 2, 3, 4, 5, 6).

Profesorul citeste expresiv doina.Solicita elevilor sa realizeze lectura, in gand, a poeziei,

Se fac exercitii de lectura: citesc 2-3 elevi poezia, respectand intonatia si punctuatia.

Se solicita elevilor sa evidentieze, de la subsolul lectiei, cuvintele necunoscute sau mai putin folosite in limbajul literar.

Care este versul care sta la baza titlului doinei? Din cine este constituit? Ce motiv popular prezent in aproape toate doinele ne sugereaza?

Aratati care este anotimpul evocat de poet in textul nostru liric si care sunt sentimentele pe care poetul anonim le exprima.

Doina de fata oglindeste un vechi fenomen traditional romanesc ce tine de pastorit, si anume fenomenul numit transhumanta,- trecerea oilor de la munte la campie si de la campie la munte, in functie de schimbarea anotimpului, in cautarea de

pasuni

Scriu titlul lectiei in caiete.

Elevii scriu titlul lectiei in caiete.

Recepteaza

Elevii asculta .

Elevii urmaresc textul reprodus in manual. Citesc poezia, in gand.

Elevii urmaresc textul poeziei.

Elevii citesc cuvintele necunoscute si sensurile lor.

"Voi brazi,-nalti, incetinati" Este constituit dintr-un pronume personal de persoana a II-a, plural, un substantiv in cazul V.

"brazi" si doua adjective "nalti", "incetinati" care sugereaza legatura dintre eul liric si natura.

●"toamna, cand turmele coboara la iernat si totul ramane pustiu";

● "este o doina pastoreasca, in care poetul anonim transmite naturii sentimentele de tristete , de amaraciune datorate parasirii stanelor din munti."

Elevii isi noteaza in caiete explicatia fenomenului de transhumanta.

Lectura expresiva.

Explicatia

Ganditi/apreciati/ comunicati

Ganditi/apreciati/ comunicati

Explicatia

Care este semnul de punctuatie cu care incepe doina? Cine se adresesaza, prin intermediul lui, brazilor?

Din punct de vedere compozitional, doina este alcatuita din trei secvente. Numiti-.le!

Cititi versurile care evidentiaza motivul leganarii codrului si faceti consideratii asupra sensurilor lui.

Urmeaza discursul liric care ilustreaza motivul transhumantei si efectele acesteia. Citeaza versurile elocvente din acest punct de vedere si enumera elementele din natura prin care se accentueaza sentimentele de pustietate si insingurare.

Descopera cele patru propozitii eliptice de predicat prin care se realizeaza o gradatie ascendenta, evidentiind felul in care durerea, tristetea pune stapanire pe intreaga natura.

" linia de dialog", prin intermediul careia eul liric reda zbuciumul sau reflectat in "freamatul brazilor personificati".

Doina este realizata sub forma de dialog si contine trei secvente,care corespund unor motive literare:

♦ leganarea codrului;

♦ transhumanta si efectele ei;

♦ stana parasita.

- brazii, personificati,

simbol al maretiei si statorniciei naturii prin insusirile " nalti"," incetinati" (epitet), sunt intrebati ce ii determina sa se tanguiasca;

- interogatia retorica dezvaluie framantarea si durerea lor mistuitoare accentuata prin epitetul "incetinati" si metafora "foc".

- raspunsul brazilor se refera la fenomenul transhumantei, cand turmele vor cobori la iernat si in jur totul va fi lipsit de bucuriile verii;

- cele doua serii de enumeratii sugereaza atmosfera de dezolare, stapanita de o tristete apasatoare: " stani", "strunghite", " scaune", "tancuri", " lasatori" , respectiv, "oite", "bacite", "ciobani", " pastori".

-"strunghite far' de oite/ Scaune/ Far' de bacite/ Tancuri mari/ Far' de ciobani/ Lasatori far' de miori" definesc spatiul terestru, orizontal, familiar eului liric; inchis; "tancuri", " plai" definesc spatiul vertical, deschis, o parte a spatiului cosmic, inaltimea locurilor, intinderea lor, pe unde ciobanii tematori si-au purtat turmele.

Ganditi/apreciati/ comunicati

Ganditi/apreciati/ comunicati

Ganditi/apreciati/ comunicati

Brainstorming-ul

Descoperirea

Cititi cu atentie versurille 14- 19 si aratati de ce sentimentul de tristete devine din ce in ce mai covarsitor pentru eul liric.

Secventa finala care prezinta motivul stanii parasite, durerea eului liric atinge intensitatea maxima. Cititi versurile si comentati intelesul/ semnificatia lor.

● sentimentul de tristete este asa de covarsitor , incat revenirea naturii care este asteptata, primavara, e privita cu dureroasa detasare; fara fiintele omenesti, fericirea acestor locuri este stinsa: in zadar creste " troscotelul" in preajma" sipotelului" si "iarba lunga, iarba lata" pe " drumul de la strunga".

Elevii vor observa ca: intre pustietatea codrului si jalea eului liric exista o deplina concordanta, ca sentimentul de compasiune pentru stana parasita este evidentiat prin folosirea interogatiilor retorice, prin epitetul personificator " saraca" si prin interjectia " o"; totul e pustietate, si singurele martore ale pustietatii dupa parasirea stanei, sunt pasarile cerului: " Ciocarlia cu coada/ Si sturzu cu aripa".

Ganditi/apreciati/ comunicati

Ganditi/apreciati/ comunicati

3. Reflectia

Se distribuie, la nivelul a doua grupe , fise de lucru, dupa metoda interactiva "Ganditi- lucrati in perechi- comunicati" cu urmatoarele sarcini de lucru:

Grupa I

Transcrieti din text, diminutivele si aratati efectele lor artistice

Grupa a II-a

Faceti scurte consideratii despre lexicul doinei. Stabiliti elementele de versificatie.

Un elev din prima grupa isi alege o pereche din grupa a II-a , cu care discuta subiectul propus pe fisa, pe care apoi il expune intregii clase. Un elev din grupa a II-a isi alege o pereche din prima grupa , cu care discuta subiectul propus pe fisa, pe care apoi il expune intregii clase.

Ceilalti elevi monitorizeaza consultarile.

● redau legatura stransa dintre om / eul liric si natura; intotdeauna romanul a dat o inalta pretuire naturii si elementelor ei; semnifica dragostea fata de natura alcatuita din elemente eterne "sipotel" simbolizate prin apa si elemente perisabile, trecatoare, "troscotel" , "iarba".

Elevii vor observa:

● lexicul este alcatuit din cuvinte de larga circulatie, din formulari populare, ceea ce simbolizeaza simplitate;

Ganditi- lucrati in perechi- comunicati

● ritm trohaic, rima imperecheata si rimele interioare ( din versurile 6 - 10), versul scurt si masura de 7 silabe.

4.Concluzii si aprecieri

Profesorul formuleaza concluziile referitoare la desfasurarea lectiei si face aprecieri despre modul in care elevii au participat la lectie.

Profesorul fixeaza tema pentru acasa a elevilor: Ex. 1-7/pag.196 si 1-3/pag.197

Elevii isi noteaza tema