de fundamentare psihopedagogica a lectiei de ISTORIE la clasa a-IV-a

Referat de fundamentare psihopedagogica a lectiei de ISTORIE la clasa a-IV-a 

Educația este o activitate sociala complexa, care se realizeaza printr-un lanț nesavarsit de acțiuni desfasurate in mod constient, sistematic si organizat, in fiecare moment asupra unui obiect individual sau colectiv in vederea transformarii acestuia intr-o personalitate activa, creatoare si de perspective cat si potențialului biopsihic individual. J. A. Komenius, in lucrarea sa ,,Didactica magna", considera ca, la nastere natura inzestreaza copilul numai cu ,,semințele stiinței ale moralitații si regiolitații".

Acestea nu se desavarsesc prin sine de la sine, ele devin un bun al fiecarui om numai prin educație. In concepția lui educația este o activitate de simulare a acestor ,,semințe" si implicit de conducere a procesului de umanizare, omul ,,nu poate deveni om decat daca este educat".

Profilul psihologic al varstei scolare mici (7-11 ani); din punct de vedere intelectual asistam la un real salt in progresul gandirii, concretizat in apariția operațiilor logice. Saltul consta in atributul care il capata gandirea, aceala de a fi operațional. De la gandirea intuitiva se trece la gandirea operativa. Sensul operativ al gandirii se exprima prin aceea ce presupune utilizarea operațiilor in procesarea informațiilor. Datorita acestor operații gandirea copilului poate patrunde dincolo de ceea ce ofera cunoasterea intuitive.

Particularitați ale invațarii la elevii din clasa a patra. Etapa terminala a ciclului primar, clasa a patra ocupa o poziție

sui-generis in evoluția proceselor educaționale si, implicit, in devenirea personalitații scolarului. Transmiterea conținuturilor in invațarea continua sa formeze obiectivul activitații de predare-invațare de catre cadrul didactic unic, invațatorul, care conteaza ca lider al proceselor instrucțional-educaționale de-a lungul intregului ciclu primar. De aici, posibile decalaje intre conținuturile, care se amplifica, isi multiplica structurile tinzand sa capete un aspect enciclopedic si structura procesului de comunicare ce continua sa funcționeze in limitele unei interacțiuni primare, orientarea indeosebi spre asigurarea unei invațari intensive, specializate, de profunzime.

Istoria, ca disciplina noua de invațamant la clasa a patra, dar avand unele premise in lecturile cu conținut istoric de la citire din clasa a treia, ii introduce pe elevi intr-un univers inedit, cel al manifestarilor de viața ale colectivitaților umane. De aici cateva caracteristici ale invațarii istoriei: faptul ca este vorba de evenimente ale trecutului, la care elevii n-au avut cum sa asiste sau sa participe; faptul ca, la istorie, cunoasterea nu poate sa decurga decat indirect, facand apel la meditori. Procesul de invațare decurge eminamente ca un demers de redescoperire si reconstituire a conținutului si semnificația evenimentului istoric, aceasta redescoperire este, intr-un fel, o recreație si o interpretare a faptului trecut cu mijloacele stiințifice ale prezentului.

Pentru a realize o invațare cat mai autentica a istoriei, elevii nu trebuie doar sa memorize realitatea finita despre eveniment, ci si sa se angajeze intr-o activitate de redescoperire.

Ceea ce ar trebui sa conteze ca obiect nemijlocit al invațaturii in procesul studierii istoriei este insasi structura demersului de investigare a adevarului istoric, modul cum se face istoria, forma ei vie, acționala, care il invita pe elev la variate operari cu materialul: participarea la sapaturi arheologice, cercetarea documentelor, perceperea exponatelor din muzee, citirea, decodificarea si interpretarea textelor si a inscripțiilor.

Dupa parerea lui Nicolae Balcescu, ,,Istoria este cea dintai carte a unei nații". Marele nostru istoric, vroia sa spuna prin aceasta ca istoria cuprinde cele mai de preț invațaturi pe care trebuie sa le indrageasca fiecare om.

Anticii spuneau despre istorie ca este un dascal al vieții.

Intr-adevar, cunoasterea faptelor din trecut, interpretarea lor corecta, stiințifica, ne ajuta sa ințelegem mai bine prezentul si ne da pilde pentru acțiunile noastre. Istoria este stiința care ne permite sa urmarim si sa ințelegem intreaga dezvoltare a omenirii, in care se inscrie si dezvoltarea patriei noastre de-a lungul secolelor si mileniilor.

Istoria ne prezinta oameni si fapte. Din intrepatrunderea lor, pe coordonatele spațiului si timpului, putem ințelege nu numai ce s-a intamplat in trecut dar si calea pe care am ajuns la viața noastra de azi. Studiul istoriei ne familiarizeaza astfel cu felul de gandire al unor oameni dar ne ajuta sa deslusim mai bine propriul nostru mod de a gandi, ne indeamna sa reflectam asupra propriilor noastre atitudini.

Inceputurile invațamantului istoric romanesc au fost insoțite de preocupari metodice, vizand: scopul predarii in scoala, elaborarea programelor si manualelor scolare de istorie, planificarea materiei, folosirea metodelor si mijloacelor de invațamant, structura diferitelor tipuri de lecții si activitați extrascolare cu conținut istoric, modalitați de dezvoltare a cunostințelor.

Istoria ca obiect de invațamant reprezinta formare didactica a bazelor stiinței istorice si asigura conținutului procesului de predare-invațare a acestei discipline in scoala. Ea selecteaza calitativ si cantitativ numai faptele istorice semnificative care infațiseaza, sistematizat si concis, viața inaintasilor nostri in milenarea lor dezvoltare, de la civilizațiile stravechi pana in prezent, stabilind contribuția fiecarei epoci si civilizații la tezaurul de valorii al umanitații.

Lecția pe care o voi susține in data de 6 noiembrie 2008 la clasa a-IV-a, clasa doamnei invațatoare Jurcau Ileana, este o lecție de ,, Dobandire de noi cunostințe". Subiectul lecției este ,,Romanii si Francezii".

Deoarece educația este ghidata de anumite finalitați in intocmirea proiectului mi-am propus urmatoarele obiective:

-sa indice pe harta Europei, Romania si Franța;

-sa descopere informați noi despre francezi si romani;

-sa cunoasca personalitați de seama ale Romaniei si ale Franței;

-sa desprinda asemanari si deosebiri dintre romani si francezi.

Pentru a spori eficiența activitații de predare-invațare si a motivației, am folosit metode si mijloace de invațamant diferite.

In lecția pe care o voi susține ponderea cea mai mare o vor avea urmatoarele metode: conversația, observația, problematizarea, explicația.

Conversația, in lecția pe care o voi desfasura deține un rol foarte important. Prin aceasta metoda voi incerca sa-i antrenez pe copii in lecție, sa le sporesc curiozitatea.

Aceasta o voi folosi in scopul insusirii de noi cunostințe, reactualizarii si introducerii in tema noua a lecției, fixarii si sistematizarii cunostințelor insusite, verificarii orale a cunostințelor. Aceasta metoda o voi folosi in toate momentele lecției.

Observația o voi folosi atunci cand le voi arata illustrate si portrete. Observația in aceasta lecție contribuie la dezvoltarea gandirii cauzale si a spiritului de observație la formarea unor deprinderi de investigare a realitații.

Problematizarea este metoda care se bazeaza pe crearea unor stari conflictuale, contradictorii, ce pot sa dezvolte din trairea simultana a doua realitați diferite.Voi utilize problematizarea in etapa de reactualizare a cunostințelor, dirijarea invațarii si in etapa de fixare a cunostințelor.

Explicația o voi folosi in principal pentru explicarea cuvintelor necunoscute si a sarcinilor de lucru, din fisa de lucru, din etapa fixarii cunostințelor.Este o metoda de maxima eficiența in predarea noțiunii care trebuie invațata.

Ca mijloc de invațamant voi folosi manualul de clasa a IV-a, editura ,,Ana", fise de lucru, illustrate, portrete, harta Uniunii Europene, imnuri, panul de polistiren, bilețele si flori din hartie.

Forma de organizare folosita este pe grupe, cea frontala si cea individuala.

Lecția pe care o voi desfasura are urmatoarele etape:

Moment organizatoric;

Introducerea in lecție;

Verificarea temei;

Reactualizarea cunostințelor;

Captarea atenției;

Anunțarea temei;

Dirijarea invațarii;

Fixarea cunostințelor;

Tema de casa;

Incheierea lecției.

In primul moment al lecției, voi asigura condițiile unei bune

desfasurari a lecției de istorie: voi aerisi sala de clasa, voi pregati materialul necesar si-l voi distribui elevilor.Voi stabili ordinea si disciplina in clasa, atragand atenția asupra poziției corecte in banca.

Etapa de introducere in lecție este momentul in care ma voi prezenta si le voi spune elevilor cat de important este ca ei sa ma asculte si sa fie atenți.

In etapa de verificare a temei de casa, ii voi intreba cateva lucruri din lecția care au avut-o de citit.

Etapa de reactualizare a cunostințelor anterioare o voi realize printr-un joc format din trei flori de hartie, iar ei va trebui sa aranjeze cuvintele pe petalele florii corespunzatoare.

Etapa de captare a atenției se va realiza prin ascultarea la casetofon a imnurilor celor doua popoare, Romania si Franța.

Urmatorul moment al lecției il reprezinta anunțarea temei, in aceasta etapa voi comunica elevilor titlul noii lecții.Voi comunica titlul prin al scrie pe tabla, cerand si elevilor sa-si noteze in caiete.

Urmatorul moment al lecției, care are si cea mai mare pondere - dirijarea invațarii - are deosebite valențe educative in insusirea temeinica a cunostințelor.Le spun elevilor sa deschida carțile, si le impart fise de lucru.Ii impart pe grupe, apoi le spun ce au de facut.Le dau timp de citire a textelor si de rezolvare a cerințelor.Dupa ce au terminat de citit si de rezolvat fisele, citim

fiecare cerința de la fiecare grupa si o asezam pe panoul de polistiren.Explic elevilor cuvintele necunoscute.Totodata prezint ilustrate cu portul popular roman si francez.

Fixarea cunostințelor o voi realiza prin aflarea a trei asemanari si trei deosebiri intre cele doua popoare.

Ca si tema de casa, le voi propune sa realizeze o compunere de 5-8 randuri, in care sa relateze despre cea au invațat nou, si despre ceea ce s-ar fi dorit sa invețe.

Apoi urmeaza incheierea lecției, unde vor intra si aprecierile generale si individuale asupra lecției desfasurate, asupra modului in care au participat elevii la ora si acordarea recompensei.

Dupa aceasta, elevii vor fi liberi sa-si puna lucrurile in ghiozdane si sa iasa in liniste in pauza.

Pe parcursul lecției am folosit principiul participarii active si constiente.

Prin fisa de lucru folosita am urmarit sa ating obiectivele principiului insusirii temeinice a cunostințelor.

Toate popoarele isi au povestea vieții lor, deci istoria lor.

In centrul istoriei sunt oamenii si actiunea umana transformatoare, societatea alcatuita din ființe creatoare de valori, libere si sociale, capabile de organizare, de cultura si de progres social.Istoria este disciplina cea mai umana din toate.

,,Caci istoria e viața omeneasca, problemele de odinioara sunt problemele de acum; In alta forma, cu alți oameni, aceasi umanitate cand ajunsa la scopurile ei, cand calcata in picioare si strivita".

(Nicolae Iorga, ,,Ce inseamna astazi concepția istorica", 1938)