Structura noilor programe pentru liceu

Structura noilor programe pentru liceu

La clasa a IX-a

Deoarece clasa a XI-a apartine ciclului curricular de observare si orientare (care include si clasele a VII-a - a VIII-a), a fost pastrata structura programei de gimnaziu. Astfel, programa cuprinde: obiective cadru, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare si continuturi.

Obiectivele cadru se refera la formarea unor capacitati si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu, reprezentand un grad ridicat de generalitate.

Obiectivele de referinta - specifica rezultatele asteptate ale invatarii si urmaresc progresia in formarea de capacitati si atitudini de la un an de studiu la altul.

Exemplele de activitati de invatare. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activitati de invatare. Programa ofera cel putin un exemplu de astfel de activitati pentru fiecare obiectiv de referinta in parte. Exemplele de activitati de invatare sunt construite astfel incat sa porneasca de la experienta concreta a elevului si sa se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de invatare.

Continuturile - sunt mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si de domeniile constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Ordinea de parcurgere la clasa a acestor continuturi este la decizia profesorului sau a catedrei, cu conditia respectarii logicii didactice a domeniului si a asigurarii unui numar de ore pentru sinteze si recapitulare.

Pentru clasele a X-a - a XII-a

Deoarece invatamantul liceal reprezinta un serviciu public in mai mare masura decat invatamantul general, liceul trebuie sa raspunda mult mai aplicat cerintelor sociale, exprimate in termeni de achizitii finale, usor evaluabile. Aceasta conceptie a condus la organizarea programelor scolare intr-o structura care sa permita centrarea pe competentele ce urmeaza a fi formate la elevi si in acelasi timp sa asigure corelarea continuturilor invatarii cu aceste competente.

In general, competentele se definesc ca ansambluri structurate de de cunostinte si deprinderi dobandite prin invatare. Ele permit identificare si rezolvarea unor probleme specifice in contexte diverse

La clasele a X-a - a XII-a programa cuprinde competente generale, competente specifice si continuturi, valori si atitudini, sugestii metodologice.

Competentele generale se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata invatamantului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate si complexitate ai au rolul de a orienta demersul didactic catre achizitiile finale ale elevului.

Competentele specifice si continuturi. Competentele specifice se definesc prin obiect de studiu si se formeaza pe parcursul unui an scolar. Ele sunt derivate din competentele generale, fiind etape in dobandirea acestora. Competentelor specifice li se asociaza prin programa unitati de continut.

In domeniul de stabilire a competentelor s-a considerat ca solutia se afla la intersectia dintre domeniul didactic (vizand ariile curriculare), domeniul socio-economic (vizand pregatirea pentru piata muncii) si domeniul de cunoastere concretizat in scoala printr-un obiect de studiu (descris psihologic prin modul de gandire specifice expertului, in sensul cognitivist al termenului). Daca primele doua aspecte sunt usor de acceptat, cel de-al treilea necesita cateva precizari: nu este vorba de a dobandi acele cunostinte de care dispune expertul, ci de a utiliza si mobiliza in contexte adaptate varstei elevului si nivelului de informatii al acestuia, abilitati similare celor ale specialistului. Este vorba despre a manifesta un comportament cognitiv specific unui domeniu si nu de a acumula insule de informatii specifice domeniului

Pentru a asigura o marja cat mai larga de acoperire a obiectivelor de studiu, s-a pornit de la o diferentiere cat mai fina a etapelor unui proces de invatare.

Astfel, s-au avut in vedere urmatoarele sase etape vizand structurarea operatiilor mentale: perceptie, interiorizare, construire de structuri mentale, transpunere in limbaj, asamblare interna, adaptare externa.

Acestora le corespund categorii de competente organizate in jurul catorva verbe definitorii:

1) Receptare, care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

- identificarea de termeni, relatii, procese;

- Observarea unor fenomene, procese;

- perceperea unor relatii, conexiuni;

- nominalizarea unor concepte ;

- culegerea de date din surse variate;

- definirea unor concepte.

2) Prelucrarea primara ( a datelor), care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

- compararea unor date, stabilirea unor relatii;

- calcularea unor rezultate partiale;

- clasificari de date;

- reprezentarea unor date;

- sortarea - discriminarea;

- investigarea, descoperirea, explorarea;

Experimentare.

3) Algoritmizare, care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

- reducerea la o schema sau model;

- anticiparea unor rezultate;

- reprezentarea datelor;

- remarcarea unor invariatii;

- rezolvarea de probleme prin modelare si algoritmizare.

4) Exprimarea, care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

- descrierea unor stari, sisteme, procese, fenomene;

- generarea de idei;

Argumentarea unor enunturi;

Demonstrarea.

5) Prelucrarea secundara ( a rezultatelor), care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

- compararea unor rezultate, date de iesire, concluzii;

- calcularea, evaluarea unor rezultate;

- interpretarea rezultatelor;

- analiza de situatii;

- elaborarea de strategii;

- relationari intre diferite tipuri de reprezentari, intre reprezentare si obiect.

6) Transferul, care poate fi concretizata prin urmatoarele concepte operationale:

- aplicarea;

- generalizarea si particularizarea;

- integrarea;

- verificarea;

- optimizarea;

- transpunerea;

- negocierea;

- realizarea de conexiuni;

- adaptare si adecvare la context.

Procesul de derivare poate continua cu un nou etaj de detaliere, acela al competentelor specifice. Pentru concizia exprimarii, vom numi competente derivate, particularizarile competentelor specifice in raport cu anumite detalieri ale continuturilor.

Valori si atitudini. Nu toate rezultatele dorite ale instruirii pot fi definite in termeni de actiuni sau comportamente observabile si usor evaluabile. De aceea, s-a considerat necesara introducerea unei liste de Valori si atitudini.

Sugestii metodologice (oferite ca sprijin pentru demersul didactic). Acestea se pot referi la:

- desfasurarea efectiva a procesului de predare/invatare (cum sa se desfasoare predarea si invatarea pentru ca elevul sa poata dobandi competentele specifice definite);

- sugestii privind cele mai potrivite metode si activitati de invatare;

- dotari /materiale necesare pentru implementarea programei;

- sugestii privind evaluarea continua;

- recomandari.