Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Gradinita

Stilurile de invatare

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Stilurile de invatare

Stilul de invatare reprezinta un demers coerent prin care subiectul isi exprima preferinta pentru un anumit mod de a se angaja in procesul cunoasterii. Fiecare stil de invatare se poate defini printr-o structura de factori constitutivi in care elementele esentiale sunt: modul de organizare a cunoasterii, prelucrarea informatiei si modalitatea de exprimare.



1. definirea stilui de invatare pornind de la modalitatea dominanata de organizare si prelucrare a informatiei:

Stilul analitic

o      Examinarea partiala a materialului de studiu sau a datelor unei situatii de  invatare

o      Nu se elaboreaza concluzii pana cand subiectul nu isi formuleaza enunturi partiale

o      Opereaza cu foarte multe argumente

o      Subiectul are o dorinta foarte mare de succes, de aceea isi argumenteaza foarte bine concluziile.

Stilul sintetic

o      Preferinta pentru esential printr-un comportament de eliminare a argumentelor

o      Subiectul prezinta un comportament contrastiv, impulsiv, exploziv

o      Capacitate mare de organizare globala a materialului

o      Atentia, concentrarea este difuza cu mari riscuri de a deveni superficial

2. definirea stilului de invatare pornind de la calitati in ceea ce priveste forta de angajare in selectarea si prelucrarea situatiei problematicesi conflictuale:

Stilul rezolutiv impulsiv:

Capacitate de autocontrol scazuta, compensata de o mare capacitate de anticipare a efectelor

Subiectul se angajeaza brusc in rezolvare, nu adopta o pozitie critica si autocritica in procesul rezolutiv

Ipotezele pe care le formuleaza sunt pripite, lipseste analiza profunda

Stilul rezolutiv cu risc:

Capacitate de anticipare a rezultatelor problemei este mai mare decat capacitatea de control

Ipotezele sunt formulate rapid, iar subiectul devine mai atent in analiza si prelucrarea datelor, controlul creste, isi corecteaza ipotezele progresiv

Graba in definirea rezultatului final

Evaluarea finala a demersului e corecta

Prezinta risc pentru ca demersul este sincopat iar subiectul isi asuma riscul acestor sincope

Stilul rezolutiv echilibrat:

Capacitatea mare de anticipare a subiectului, corelata cu un bun control si autocontrol

Subiectul este permanent preocupat de confruntarea datelor cu rezultatele pe care le obtine tocmai din nevoia de control

Alegerile intre mai multe demersuri posibile sunt bine cantarite

Dezavantaj: subiectul evita sa formuleze clar enunturile, concluziile

Stilul rezolutiv prudent:

o      Nevoie si capacitate de control mult mai mare decat capacitatea de anticipare

o      Subiectul este tot timpul atent in demersul parcurs, face des aprecieri critice si este sensibil la aprecieri critice



o      Subiectul nu formuleaza concluzii finale, din prudenta, de multe ori demersul nu e finalizat

Stilul rezolutiv pasiv:

Slaba capacitate de anticipare

Lipsa capacitatii de mobilizare in control si autocontrol

Ritm lent in definirea ipotezelor de lucru

Decizii greoaie

Reveniri frecvente la punctul de plecare

nesiguranta

3. definirea stilurilor de invatare ca structuri perceptive, informationale si referentiale raportate la un camp de referinta:

Stilul independent de camp:

o          subiectul isi alege sursa de informatie si extrage elementele de care are nevoie fara ajutor din afara

o          capacitate mare de a face fata dificultatilor de invatare

o          capacitate mare de concentrare pe ceea ce e relevant

o          domina spiritul logic

o          atitudinea fata de o situati e mai mult neutra decat implicativa

o          are sensibilitate scazuta fata de nuantele afective ale unei situatii

o          se caracterizeaza prin abilitati de manifestare, de expresie proprie prin detasare fata de sursele de informatie si prin capacitate mare de construire a situatiilor problematizante (e critic, stie sa puna intrebari)

Stilul dependent:

o      subiectul se desprinde greu de o situatie, este mai impresionabil si simte nevoia surselor externe si a ajutorului, a sigurantei acestor surse pe care le percepe ca pe o autoritate

o      acest stil se caracterizeaza prin implicare, concentrare pe detaliu, de multe ori din motive emotionale, capacitatea subiectului de concetrare pe datele campului problematic e foarte slaba

4. definirea stilurilor de invatare pornind de la structurile logice dominante

Stilul convergent:

presupune scheme de invatare relativ stabile, in care domina structurile algoritmice

preferinta pentru deductie logica si nevoia de identificare a unor informatii de intrare care sa-l conduca pe subiect la un raspuns unic

nevoia de dirijare, pas cu pas, a demersului

nu favorizeaza conduita euristica si e concentrat pe gasirea caii de solutionare a problemei mai multe decat pe formularea de probleme.

Stilul divergent:

se cauta si se construiesc probleme

preferinta pentru abstractizare si restructurare permanenta a informatiilor si experientei

mare capacitate de investigare prin ipoteze



5. definirea stilurilor de invatare pornind de la analizatorul dominant: vaz, auz, kinestezie

Stilul vizual

Vederea informatiei in forma tiparita ajuta retentia.

Folosirea culorilor, ilustratiilor si diagramelor ca ajutor in procesul de invatare.

Sublinierea cuvintelor cheie si realizarea schemelor faciliteaza concentrarea atentiei si intelegerea textelor.

Intampina dificultati la concentrarea asupra activitatilor verbale.

Prefera sa priveasca decat sa vorbeasca sau sa treaca la actiune.

Isi aminteste cu usurinta ceea ce vede.

Ii place sa citeasca si ortografiaza bine.

Observa detaliile.

Stilul auditiv

Ascultarea explicatiilor intareste invatarea.

Discutarea unei idei noi si explicatii folosind propriile cuvinte.

Este folositorare analiza verbala, verbalizarea gandurilor si ideilor cu propriile cuvinte.

Sopteste in timp ce citeste.

Ii place sa asculte pe altii citind ceva cu voce tare.

Are nevoie sa vorbeasca in timp ce invata lucruri noi.

Ii plac discutiile.

Folosirea metodelor de ascultare activa, incluzand aici chestionarea si rezumarea.

Zgomotul este un element de distragere a atentiei.

Stilul practic

o      Efectuarea unei activitati practice faciliteaza adesea intelegerea (ex. experimente la fizica, probleme la matematica etc.)

Scrierea lucrurilor in ordinea lor, pas cu pas, este o cale eficienta de a le tine minte.

Urmarirea cu degetul a titlurilor, cuvintelor cheie, etc. apoi pronuntarea respectivelor cuvinte urmata de scrierea lor din memorie.

Preferinta pentru a atinge si a face.

Scrisul la tastatura este adesea mai usor decat scrierea de mana.

Utilizarea scrisului cursiv este mai usoara decat cea a scrisului tiparit (cu litere separate)

Preferinta pentru recompense cu caracter material, fizic.

Gaseste modalitati si pretexte pentru a se deplasa.

Isi pierde interesul cand nu este implicat in mod activ.

Retine ceea ce face si experientele trecute.

Cunoasterea si respectarea stilului de invatare al elevilor de catre profesor presupune surprinderea elementelor care necesita dezvoltare sau a disfunctiilor care trebuie compensate. Stilul de invatare este strans legat si de caracteristicile situatiei de invatare, ceea ce inseamna ca un anumit tip de predare si de evaluare solicita stiluri anume de invatare.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1894
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site