Tipologia itemilor (continuare): itemii semiobiectivi. Avantaje si dezavantaje inare si in utilizare

Tipologia itemilor (continuare): itemii semiobiectivi. Avantaje si dezavantaje in proiectare si in utilizare

Itemii semiobiectivi sunt inclusi in unele clasificari alaturi ce cei subiectivi intr-o categorie mai larga de itemi - cu raspunsuri elaborate de catre cel examinat (Schreerens, Glas si Thomas, 2003). Dat fiind faptul ca raspunsurile sunt construite de catre elev, scorarea/notarea acestora respecta alte exigente decat itemii obiectivi, antrenand calitatile de evaluator ale corectorilor.

Se pot delimita trei categorii de itemi semiobiectivi: itemii de tip raspuns scurt, cei de tip completare si cei de tip intrebari structurate.

Itemii tip raspuns scurt si cei de tip completare sunt similari; proiectarea, administrarea si notarea raspunsurilor se supun acelorasi exigente. In cazul itemilor cu raspuns scurt, acesta se solicita printr-o intrebare directa sau printr-un enunt direct, in timp ce itemii de completare constau in enunturi lacunare, incomplete, raspunsul costand din completarea spatiilor libere.

Cele doua tipuri de itemi permit evaluarea de rezultate diverse ale activitatii de invatare, dar la nivele taxonomice inferioare: cunoasterea de terminologii, de reguli, de metode si procedee de actiune, interpretarea simpla a unor date, abilitatea de a reda continuturi prezentate prin desene, harti, diagrame etc., capacitatea de a utiliza simboluri matematice sau din stiintele naturii, de rezolvare a unor probleme simple din stiintele exacte (Moise, 2003).

Exemplu 1 - Bacalaureat 2008, Limba si literatura romana, Varianta 3 (partial) - Itemi cu raspuns scurt

Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul de mai jos:

1. Scrie doua expresii/locutiuni care contin cuvantul ureche.

3. Mentioneaza doi termeni flati in relatie de antonimie, din prima strofa

Exemplul 2 - Teste nationale 2008 (sesiune speciala), Matematica, Varianta 87 - Itemi de tip completare

Subiectul I (partial, exemple de itemi)

1. Rezultatul calculului 215 este egal cu ....
2. Calculand 40% din 45 se obtine numarul .....

5. Un obiect cantareste 125 dag, adica ....kg.
6. Latura unui patrat este de 8 cm. Perimetrul patratului

Avantaje ale itemilor cu raspuns scurt si de completare (Mandrut, 2001; Moise, 2003; Cucos, 2008)

Sunt relativ usor de proiectat, de administrat si de corectat/notat.

Au un grad ridicat de obiectivitate, in conditiile elaborarii unei scheme de notare adecvate.

Permit evaluarea unei game largi de continuturi.

Evita si dezavantaje specifice itemilor obiectivi, de tipul ghicitului raspunsurilor, deoarece nu i se ofera elevului variante de raspuns.

Permit chiar mai multe variante corecte de raspuns, daca acestea sunt incluse in schema de notare.

Dezavantaje ale itemilor cu raspuns scurt si de completare

Nivelul taxonomic vizat este aproape exclusiv cel al achizitiei de informatie, desi sunt posibile si sarcini care sa releve comportamente specifice intelegerii sau chiar aplicarii.

Corectarea si notarea pot fi "contaminate" de probleme de exprimare, erori de scriere, aspecte estetice ale celui examinat.

Exigente de proiectare itemilor cu raspuns scurt

Intrebarile/enunturile trebuie sa fie formulate clar, pentru a nu genera confuzii.

In cazul in care raspunsul solicitat este numeric trebuie precizat tipul de raspuns asteptat nivelul de precizie.

Daca numerele dintr-un enunt sunt insotite de unitati de masura, acestea trebuie sa fie clar precizate, fiind solicitate si in cazul raspunsului.

Regulile de proiectare a itemilor de completare

Sarcina de rezolvat trebuie formulata concis, dar suficient de explicit pentru a nu lasa loc de interpretare.

Itemii nu trebuie sa includa prea multe spatii albe, pentru ca se ingreuneaza procesul de intelegere a sarcinii.

Nu se recomanda decontextualizarea definitiilor, deoarece s-ar putea ajunge la confuzii in formularea raspunsului.

Se recomanda ca spatiile albe sa fie egale ca lungime, chiar daca dimensiunea raspunsurilor este diferita, pentru a nu determina fie raspunsuri prea scurte, fie raspunsuri de tip eseu.

Plasarea spatiilor albe in itemii de completare este importanta, in sensul ca este preferabil ca acestea sa fie plasate la finalul enuntului.

Intrebarile structurate sunt definite ca 'sarcini formate din mai multe subintrebari, de tip obiectiv si semiobiectiv, legate intre ele prin inteles', menite sa realizeze trecerea intre itemii obiectivi si cei subiectivi (Mandrut, 2001, p. 111). Un asemenea item este alcatuit dintr-un stimul, care poate fi reprezentat dintr-un desen, un text, un tabel etc. si o suita de itemi obiectivi si semiobiectivi care sunt conectati prin continut cu stimulul. Practic, este vorba de o serie de intrebari (din tipologia itemilor obiectivi si semiobiectivi!) care au un element comun si care ghideaza raspunsurile elevului, prin eventuale precizari suplimentare.

Exemplul 1 - Teste nationale 2008 (sesiune speciala), Istorie, Varianta 54, Subiectul 3, Subiectul III

Cititi cu atentie textul de mai jos:

"Traian, trecand Istrul pe podul acesta si facand razboiul mai mult cu paza decat cu infocare, cu timpul si cu greu invinse pe daci.(.) Decebal, caruia i se luase acum si scaunul domniei si tara intreaga, (.) isi facu singur seama."

(despre razboiul daco-roman)

Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinte:

1) Transcrieti o urmare a razboiului descris in text.

2) Precizati anii de desfasurare a razboiului descris in text.

3) Mentionati o cauza a razboaielor daco-romane, desfasurate in timpul lui Decebal.

4) Numiti un imparat roman care a luptat impotriva dacilor insecolul I d. Hr.

5) Prezentati alte doua urmari ale razboaielor dintre daci si romani, in afara celor precizate in text.

Comentariu : Itemii care alcatuiesc intrebarea structurata de mai sus sunt itemi semiobiectivi cu raspuns scurt, care se refera la evenimentele istorice descrise pe scurt in textul prezentat la inceputul intrebarii (stimulul).

Exemplul 2 a) Calcula i  c. m. m. m. c al numerelor 15, 20, 25.

b) Efectua i: .

Exemplul 3 Elevii unei coli se incoloneaza cate 8, cate 10, cate 12 i de fiecare data ramane cate un elev.

a) Calcula i c. m. m. m. c. al numerelor 8, 10, 12;

b) Știind ca numarul elevilor din coala este cuprins intre 300 i 370, afla i ca i elevi sunt in coala.

Exemplul 4  Se da expresia: E(x)=.

a) Rezolva i ecua ia .

b) Scrie i mul imea valorilor reale pentru care E are definita valoarea.

c) Simplifica i E(x) i calcula i E(3).

Avantaje ale itemilor structurati (Mandrut, 2001; Moise, 2003)

Se presupune ca plasarea unui numar sufiecient de itemi obiectivi si semiobiectivi in relatie cu acelasi stimul, poate favoriza evaluarea unor comportamente corespunzatoare unor nivele taxonomice mai inalte (aplicare si chiar analiza).

Fiind vorba de mai multi itemi, de regula organizati in functie de nivelul de dificultate, permit abordarea intrebarilor structurate de catre un numar mare de elevi (cel putin in prima lor parte).

Permit utilizarea unor materiale stimulative de tipul graficelor, hartilor, diagramelor etc., ceea ce la face mai atractive pentru elevi si mai pertinente in evaluarea unor capacitati dificil de abordat prin intermediul altor categorii de itemi.

Permit transformarea unor itemi de tip eseu intr-o serie de itemi obiectivi si semiobiectivi, acest fapt avand ca efect cresterea fidelitatii actului de evaluare.

Dezavantaje ale itemilor structurati (Mandrut, 2001; Moise, 2003)

Proiectarea itemilor obiectivi si semiobiectivi este dificila, iar abordarea superficiala a acestei etape poate compromite toate avantajele enuntate mai sus. Precizam ca majoritatea exemplelor de intrebari structurate ce pot fi identificate in subiectele testelor si examenelor nationale romanesti contin itemi semiobiectivi de tip raspuns scurt. Cu tote acestea, surse din literatura pedagogica straina amintesc intrebarile structurate in conexiune cu o serie de itemi cu alegere multipla. Astfel, Schreerens, Glas si Thomas (2003) introduc in tipologia itemilor cu raspuns elaborat de catre elev itemii contextuali (engl. context-dependent item), similari intrebarilor structurate, despre care se spune ca ar contine un numar rezonabil (4-5) de itemi de alegere multipla, care sunt pusi in relatie cu acelasi material-stimul. Exemplul furnizat de autori este un item contextual de evaluare a capacitatii de comprehensiune verbala, in care se da un text (stimul), in legatura cu care se formuleaza mai multi itemi cu alegere multipla.

Materialele-stimul care sunt parte componenta a intrebarilor structurate ridica probleme tehnice in proiectare (acuratetea si claritatea imaginilor, a graficelor etc.).

Costurile de proiectare si de administrare sunt mai ridicate in cazul intrebarilor structurate, decat in cazul altor tipuri de itemi.

In unele situatii, raspunsurile la subintrebari sunt conectate intre ele, ceea ce trebuie sa se evidentieze clar in schema de notare.

Elaborarea schemelor de corectare si de notare este mai dificila.

Exigente de proiectare a intrebarilor structurate (Mandrut, 2001; Moise, 2003)

Itemii obiectivi si semiobiectivi cu rol de subintrebari trebuie proiecta i gradat in ceea ce priveste nivelul de dificultate din cel putin doua motive: pentru a asigura evaluarea unor capacitati cu nivele crescande de complexitate, dar si pentru a incuraja abordarea subiectului de catre elev.

Itemii atasati materialului stimul trebuie sa solicite raspunsuri simple si scurte. In acest sens se recomanda nu doar formularea cat mai clara a itemilor, astfel incat sa ghideze elaborarea raspunsului de catre elev, ci si alocarea unui spatiu de raspuns care sa orienteze elevul cu privire la volumul de informatii care trebuie utilizat.

Se recomanda ca subintrebarile sa fie independente, astfel incat sa nu conditioneze raspunsurile la un item cu raspunsurile la itemii anteriori.

Itemii trebuie sa fie strict conectati la continutul materialului-stimul, pentru a nu-l orienta eronat pe elev catre speculatii inutile.

Materialul-stimul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: sa fie prezentat clar, fara prea multe detalii care sa puna probleme in administrarea probelor (in cazul diagramelor, graficelor, hartilor), continutul textelor alese nu trebuie sa fie complicat pentru a nu constitui obstacole in calea rezolvarii corecte de catre elev.

Spatiul alocat raspunsului trebuie sa sugereze lungimea asteptata a raspunsului, fara a limita posibilitatea de exprimare a elevului, dar si fara a incuraja exagerarile in dezvoltarea ideilor.

Schema de notare trebuie elaborata cu atentie; in cazul subintrebarilor conectate intre ele (situati nerecomandata), acest fapt trebuie ilustrat prin schema de notare propusa.

Bibliografie

1. Cucos, C. (2008) Teoria si metodologia evaluarii, Editura Polirom, Iasi
2. Mandrut, M. (2001) Tipologia itemilor, in: Stoica (coord.), Evaluarea curenta si examenele, Editura ProGnosis, Bucuresti, pp.65-85
3. Moise, C. (2003) Teoria si practica evaluarii, in Psihologie. Curs pentru Invatamant la Distanta, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", Iasi, pp. 234-324
4. Schreerens, J., Glas, C., Thomas, S. M. (2003) Educational evaluation, assessment and monitoring. A systemic approach, Swets & Zeitlinger Publishers, Lisse,The Netherlands