| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
| Poezii si cantece |
Colaborarea familie-gradinita pentru asigurarea reusitei scolare
Schimbari ale potentialului educativ al familiei s-au produs continuu in functie de schimbarile economice, culturale, politice si sociale. Problemele existente in viata de familie din ziua de azi sunt numeroase si complexe, de la lipsa banilor, atmosfera tensionata ce ajunge pana la violenta si pana la situatii critice generate de nivelul cultural si de educatie scazut al parintilor. Toate acestea conduc la probleme de educatie si dezvoltare a copiilor. Rolul gradinitei este acela de a discuta cu parintii copiilor , de a stimula comunicarea permanenta cu acestia, de a informa membrii familiei cu privire la nevoile psihice si motrice ale copiilor, de a-i orienta catre cunoasterea activitatilor din gradinita si contributia materiala la dotarea unitatii.
Educatoarea are sarcina de a asigura transparenta necesara in cunoasterea de catre familie a nivelului de dezvoltare al copilului, dar si a cailor ce sunt de urmat, a prioritatilor educationale din familie.
Functia de parinte este o meserie si, ca oricare alta meserie, ea trebuie invatata. Parintii trebuie sa cunoasca, sa devina constienti de influenta pe care o exercita prezenta lor in viata copilului, sa fie convinsi ca educatia ce trebuie data copilului pentru societatea actuala este diferita de cele precedente, ca societatea viitoare va fi diferita de cea actuala, iar copilul trebuie pregatit corespunzator.
Intalnim frecvent parinti care, in dorinta lor de a avea un copil cuminte, ii interzic acestuia sa se atinga de anumite obiecte sau sa se deplaseze cat de mult pot. Dar tendinta copilului de a apuca, de a desface piesele unei jucarii, de a le pipai, chiar de a le izbi pentru a vedea daca se sparg sau nu, nu trebuie oprita. Curiozitatea acuta de a cercete tot ce-l inconjoara trebuie incurajata.Ea reprezinta germenii viitorului spirit de observatie, a extinderii campului perceptiv, a capacitatii de a analiza, de a compara.
Gradinitei ii revine rolul de coordonator in cadrul relatiilor ei cu familia, iar relatia institutie prescolara-familie nu se poate constitui fara asigurarea unei conditii de baza :cunoasterea familiei de catre educatoare, a caracteristicilor si potentialului ei educativ.
Educatoarea trebuie sa cunoasca mai multe aspecte ale vietii de familie, deoarece acestea o ajuta in cunoasterea prescolarului. Iata cateva aspecte urmaritein cunoasterea familiei prescolarului :
Incadrarea sau neincadrarea in munca a familiei;
Modul in care membrii familiei isi petrec timpul liber;
Tipul de relatiedintre parinti:armonie, intelegere sau opusul acestora ;
Natura relatiilor dintre parinti si copii-prietenie, afectivitate sau agresivitate, dusmanie ;
Problemele de coabitare cu bunicii ;
Cunoasterea responsabilitatilor copilului in familie ;
Modul in care sunt aplicate metodele educative, cum este asigurata autoritatea in familie, prin ce modalitati se exercita.
Cunoastera familiilor copiilor se realizeaza pe o perioada mai lunga de timp si imbraca mai multe forme :vizite la domiciliul copiilor, antrenarea parintilor la diferite activitati organizate in gradinita, sedinte cu parintii, lectii deschise, participarea acestora la vizite si excursii etc.
Pe langa cunoasterea familiei, educatoarei ii revine sarcina de a stabili un program comun de educatie in gradinita si familie. Fara stabilirea unui sistem unitar de cerinte, colaborarea dintre cei doi factori educationali va ramane fara rezultatele scontate.
Educatoarea trebiue sa-i convinga pe parinti ca cerintele gradinitei trebuie continuate si in familie de catre toti factorii educationali ai acesteia: mama, tata, frati, bunici. Din experienta personala am constatat ca exista familii in care cei doi soti nu-si propun realizarea unor actiuni educative comune, fapt ce creeaza deruta pentru copil, care crede ca se afla in fata a doua tabere adverse, trecand fara prea mult discernamant de partea uneia din ele.
Familia trebuie convinsa ca o buna educatie in familie, si nu numai, depinde de stilul de viata al acesteia, iar masurarea efectelor influentelor educative in functie de timpul acordat de parinti copilului este o practica gresita. Nu numarul de cadouri, nu orele de prezenta fizica alaturi de copil in familie este precumpanitor in munca de educatie (desi au si acestea rolul lor ci continutul activitatii si al tuturor actiunilor desfasurate in familie.
Tonalitatea in care sunt purtate discutiile, continutul acestora, gesturile cotidiene, chiar si cele mai simple(salutul, formulele de adresare intre membrii familiei), respectarea de catre adulti a unui program zilnic-toate acestea alcatuiesc ambianta familiala in care copilul este educat. Si intotdeauna ambianta, climatul de familie, prin elementele sale concrete, influenteaza prin natura sa personalitatea copilului.
Iata mai jos zece reguli de aur pe care le putem sugera parintilor sa le urmeze in vederea educarii copiilor :
Sa-ti iubesti copilul - sa te bucuri de el, sa-l accepti asa cum este, sa nu-l jignesti, sa nu-l umilesti, sa nu-l descurajezi, sa nu-l pedepsesti pe nedrept, sa nu-l lipsesti de increderea ta, sa-i dai prilej sa te iubeasca.
Sa-ti protejezi copilul - sa-l aperi de primejdii fizice si sufletesti, chiar prin sacrificarea propriilor interese.
Sa fii bun exemplu pentru copilul tau - sa-i transmiti valorile si normele etice ale societatii, sa-i dovedesti ca trebuie sa treiasca in dragoste si armonie cu toti cunoscutii, sa pretuiasca cinstea, adevarul, sa respecte convingerile si sentimentele altora, sa-l obisnuiesti sa participe la activitatea obsteasca.
Sa te joci cu copilul tau - sa-ti faci timp pentru copilul tau, sa vorbesti cu el, sa te integrezi in jocurile lui.
Sa lucrezi cu copilul tau - sa-ti ajuti copilul cand incearca sa participe la munca in casa ori gradina si sa-l obisnuiesti , atunci cand va creste mai mare, sa ia parte zilnic la treburile din gospodarie.
Sa lasi copilul sa dobandeasca singur experiente de viata, chiar daca sufera - copilul accepta numai experientele pe care le face singur. Propriile tale experiente sunt lipsite de valoare pentru copilul tau. Trebuie sa ai curajul sa-i dai prilejul de a-si acumula experientele proprii.
Sa-i arati copilului posibilitatile si limitele libertatii umane - sa infatisezi copilului posibilitatile extraordinare de desfasurare ale omului, in conformitate cu inzestrarea si talentele fiecaruia, dar si limitele- fizice, ale bunului simt, limite sociale ce se cer a fi respectate.
Sa-l inveti sa fie ascultator - sa supraveghezi si sa indrumi comportarea copilului. Rasplateste-l pentru respectarea regulilor stabilite.
Sa-ti cunosti copilul si sa nu ceri de la el mai mult decat iti poate da - ajuta-l cat de mult poti si cere-i o parere proprie sau un raspuns numai cand este in stare sa-l dea, conform experientelor acumulate si gradului de maturitate.
Sa-i oferi copilului trairi cu valoare de amintire - mergeti impreuna in calatorii, excursii, vacante, spectacole, serbari de familie.
Pe langa aceste sfaturi de viata , putem contribui la educarea parintilor prin organizarea de lectorate, ca activitati de sine statatoare sau in a doua parte a sedintelor cu parintii. Iata cateva teme pe care le putem aborda :
Acordarea atentiei - determinarea parintilor de a intelege ca daca acorda atentie influenteaza comportamentul copilului. Parintii trebuie sa invete sa acorde atentie pozitiva daca vor sa stimuleze comportamentul pozitiv al copilului
Aprecierea - laudele il pot stimula pe copil sa se comporte frecvent intr-un anume fel, respectiv cel dorit. Invatarea parintilor de a formula o apreciere pozitiva si stimularea acestora de a-si lauda copilul pentru faptele bune, explicandu-i intotdeauna de ce l-au laudat. In acest fel ii vor oferi copilului o imagine pozitiva fata de sine.
Stabilirea limitelor - in orice situatie exista diverse modalitati de a stabili limite pentru comportamentul copilului, altele decat pedepsele si abuzul fizic. In stabilirea limitelor este foarte important ca parintii sa fie cat mai clari si consecventi si totodata atenti la limbajul folosit si la formularea acestiua. Parintii pot invata cum sa fixeze limite, ce pot spune si ce nu, cum pot sa reactioneze atunci cand copilul nu asculta.
A spune NU si a interzice - parintii vor invata sa fixeze limite verbal intre un comportament acceptabil si unul inacceptabil si cum sa formuleze cat mai clar o interdictie. Nu trebuie sa faceti in fata copilului nimic din ceea ce nu vreti sa imite.Daca va scapa o vorba sau savarsiti vreo fapta pe care i-ati prezentat-o drept o greseala cand a comis-o, el cu siguranta se va apara invocand exemplul dat de dvs. John Locke
Ignorarea - despre ce comportamente ale copiilor pot fi sau nu ignorate, cum sa ignore comportamentul nedorit al copilului si ce efect are ignorarea
Izolarea - discutarea situatiilor in care copilul trebuie separat - pus la colt
Pedepsirea - parintii vor afla despre modalitati eficiente de pedepsire - confiscarea unui lucru care ii face placere. Pedeapsa este temporara si se va valorifica educativ momentul ridicarii pedepsei.
Este recomandat ca aceste intruniri sa se desfasoare intr-o atmosfera destinsa, fara ca educatoarea sa adopte o atitudine superioara si sa fie organizate jocuri de rol cu parintii, creand situatii asemanatoare celor in care se pot afla copiii, pentru ca parintii sa simta ei insisi trairile copilului.In acest mod parintii vor capata incredere in ei insisi si in noi, se vor exprima liber si vor fi sinceri in interventiile facute.
O alta forma de educare a parintilor este propaganda pedegogica. Aceasta forma de colaborare imbraca multiple aspecte : sedinte cu parintii- in care sunt prezentate principalele aspecte ale activitatii gradinitei ; propaganda vizuala- afisarea diverselor materiale pe teme de educatie, materiale ce arata activitatea copiilor in gradinita ; vizitarea gradinitei de catre parinti ; participarea acestora la lectii deschise si serbari.
In concluzie educatorii oficiali nu pot infaptui integral formarea copilului si fara sprijinul activ al parintilor gradinita nu poate realize obiectivele educationale stabilite, oricat de competenti ar fi educatorii. Gradinita nu poate face minuni, iar educatia data in aceasta institutie nu va avea rezultate bune daca nu se va sprijini si nu va colabora cu familiile copiilor.
( PETIT SENN )
Copilul ajunge pentru parintii sai dupa educatia pe care o capata : rasplata sau pedeapsa.
PETIT SENN
( PETIT SENN )
( PETIT SENN )
( PETIT SENN )
( PETIT SENN )
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2278
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
