DESPRE JOC

DESPRE JOC

Motto :

 Jocul este puntea intre copilarie si varsta matura  (J. Chateau)

Activitate cu extraordinar impact formator, jocul determina dezvaluirea universului specific varstelor mici ; reprezentarile, imaginatia, sentimentele declansate de joc compun ca un puzzle personalilatea copilului.

 In om exista instinctul de activitate care la copil se manifesta sub forma jocului. Jocul poate implini un mare rol daca este bine practicat ; el deschide copilului perspectiva universului spre care-l educam si spre care el se dezvolta.  , sustine Fr. Frobel.

Comenius prefigureaza in lucrarile pedagogice, cu aproximativ 350 de ani in urma importanta jocului sustinand ca acesta este  ideal pentru educatie .

Micsorarea spatiului de joaca din afara casei (terenul de joaca, parcul etc.) , dar si a celui din interiorul spatiului de locuit, mutatia interesului spre vizionarea emisiunilor de la televizor, spre jocurile pe computer reduc dramatic probabilitatea preocuparii pentru joc, in special pentru jocul de miscare.

Jocul desfasurat cu corectitudine influenteaza pozitiv pe viitorul matur ; acesta se deprinde cu satisfactia, cu demnitatea infrangerii. Se declanseaza mecanismul propice cultivarii unor calitati morale (spiritul de sacrificiu, perseverenta, curajul). Analizand mai atent jocul, se poate identifica contributia lui la educarea vointei, a stapanirii de sine. Multe jocuri dezvolta acuitatea vizuala, auzul si contribuie la evidentierea spiritului de observatie, dar reprezinta si un mijloc eficient pentru dezvoltarea fizica, inlaturand efectele sedentarismului prin solicitarea organismului.

In  Cartea jocurilor  aparuta la inceputul secolului XX, prezentarea denumita cu modestie  Un amanunt  sustine urmatoarele :

 Copilul traieste in lumina fericita a jocului, spiridus ce preface zilele in sarbatoare si viata in minune.

Jocul, zeu al copilariei, e asemenea unei flacari fermecate, flacara de veselie, de voie buna, ce zburda laolalta cu cei mici, ii indeamna, ii mana in hora bucuriei de a trai sub soare.

Aceasta flacara, cu salturi voioase si palpairi de ras , lumineaza nu numai chipurile celor ce sunt, dar si ale celor ce nu mai sunt copii.

Flacari cu doruri si nazuinte, oameni cu fruntea incretita de grija zilei de maine, de intra cumva in hora duhului sugubat al jocului, uita de necazuri, isi leapada povara de pe umeri si din suflet, ca sa fie din nou copii. Jocurile improspateaza inima, le infloreste gandul, indulceste buzele cu zambet, aprinde in ochi lumina rasului si varsa in trup vlaga zburdalniciei.

Bunicul si el va primi cu drag jocul nepotului , uitand de greul anilor ce-i apasa umerii si ii brumeaza pletele. Clopoteilor de argint ai rasului copilaresc, le va raspunde dangatul ruginit al veseliei batranului. El isi va aduce in acelasi timp aminte de vremurile indepartate ale copilariei sale si ceru-i mohorat din suflet va primi mireasma primaverilor de altadata. Si pare acest zambet al trecutului o raza intarziata a unui soare apus demult, ce mangaios atinge fruntea mosneagului dus pe ganduri.