De vorba cu un fulg de nea

De vorba cu un fulg de nea

Adesea imi trec prin minte intrebari ciudate, al caror raspuns nu il pot gasi, oricat de mult m-as gandi la ele: unde e soarele, cate stele sunt in Univers, ce viteza are un strop de ploaie in cadere; dar cea care mi-a dat cele mai mari batai de cap zilele acestea este: ce simte un fulg de nea cind se topeste?

De obicei, mama imi poate raspunde la orice intrebare, insa cand am rugat-o sa-mi raspunda si la aceasta din urma, a ramas fara cuvinte. Mi-a zis ca doar eu pot gasi raspunsul in sinea mea, dand frau liber imaginatiei mele si incercand sa-i insuflu viata unui lucru atat de frumos, unic in Univers si fascinant pentru privire: fulgul de nea.

Se lasa seara si chiar daca anul acesta nu a nins, ma intind in pat cu imaginea unei perdele albe de zapada ce se asaza peste intreg tinutul, imagine ce mi-o amintesc de iarna trecuta si pe care abia astept sa o revad.

Deodata un sentiment straniu ma face sa arunc o privire aievea peste fereastra, iar fata mi se insenineaza de bucurie: e ninsoare ! Ma apropii de geam si admir fiecare fulg de nea in parte, rotindu-se prin aer si lasandu-se purtat de vant. Nu mai rezist si deschid fereastra pentru a simti mirosul, inconfundabil pentru mine, al primei zapezi. Intind mana cu palma deschisa si in timp ce zeci de fulgi se topesc la atingerea mea, aceeasi intrebare imi macina gandurile. Dar, minune: un fulg se incapataneaza a se topi si se asaza bland in podul palmei mele, prinzand viata si zicandu-mi cu drag :

- Nu te speria Cosmine, e doar unul din cele mai frumoase momente din viata ta ! imi spuse fulgul.

- Stai putin sa-mi revin. Nu-mi vine sa cred ca mi se intampla asa ceva.

- Fiecare copil care isi doreste o discutie cu un fulg de nea, primeste o vizita din partea mea.

- Dar tu cine esti si de unde ai stiut ce-mi doresc eu ?

- Eu sunt un fulg vrajit, ce nu se topeste niciodata. Zana Zapezii m-a trimis. Ea cunoaste dorintele fiecarui copil si in fiecare iarna doar unul singur are ocazia sa vorbeasca cu mine. Anul acesta ai fost ales tu.

- Noi stim cat de mult iti doresti sa afli ce simte un fulg atunci cand se topeste. Acum ai sansa sa-mi pui intrebarea ce te framanta. Mie trebuie sa mi-o adresezi, nu mamei tale.

- Ei bine atunci, spune-mi te rog, ce simte?

- Raspunsul e simplu: fericire !

- Fericire !? Cum asa ?

- Circuitul apei in natura este explicatia. Avand in vedere ca in cele din urma, fiecare dintre noi, redevine un nou fulg, atunci cand dispare, el nu poate simti decat fericire si multumire ca a putut minuna privirea atator oameni ce l-au admirat, ca poate uneori a facut ziua unora mai frumoasa si mai placuta prin simpla sa existenta, ca, poate milioane de copii zambesc si se joaca prin zapada formata de alte milioane de fulgi

- Sa stii ca ai dreptate! Iti multumesc ca ai stat de vorba cu mine. Acum nu mai simt nici un regret cand fulgii se topesc. Ei sunt fericiti !

- Cosmin, Cosmin! Hai trezeste-te pentru ca incepe o noua zi si trebuie sa mergi la scoala, se aude vocea calda a mamei. Deschid ochii, dar nu pot sa cred. Afara totul este acoperit cu un strat imaculat de zapada. Nici nu stiu ce sa mai cred : a fost un vis sau realitate? Probabil ca nu voi sti niciodata. Important e ca raspunsul la intrebarea mea nu poate fi decat unul :

FULGII SUNT FERICITI!

10