GRUP EXPERENTIAL DE DEZVOLTARE SI OPTIMIZARE PERSONALA PE COPII DE 3 ANI SI 8 LUNI SI 5 ANI

I. In loc de argument

"Printul miorlau" - Nina Casian

II. Etapele programului

Obiectivul Programului

Directii de actiune

Selectia participantilor

III. Derularea programului

PRIMA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exrecitiul numelui

Exercitiul salutului

Exercitiul de miscare si dans

Exercitiul de relaxare

Exercitiul salutului

A DOUA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exercitiul numelui

Exercitiul salutului

Exercitiul pentru cunoasterea celulalt

Sculpturi din corpuri umane

A TREIA SESIUNE

Exercitiul lupta cu obstacolul

Exercitiul de miscare

Grup statuar

Harta grupului

A PATRA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Grup statuar

Exercitiul de creatie

A CINCEA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exercitiul "Ce poti spune despre?"

Exercitiul de creatie

A SASEA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exercitiul de creatie

Exercitiul de miscare

A SAPTEA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exercitiul de mimodrama

Exercitiul de creatie

A OPTA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exercitiul de creatie

Exercitiul de miscare

A NOUA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exercitiul de creatie

Exercitiul de mimodrama

A ZECEA SESIUNE

Obiectivul sesiunii

Exercitiul de creatie

Exercitiul "Casuta buclucasa"

Harta grupului

IV. Concluzii

V. Anexe

VI. Bibliografie

IN LOC DE ARGUMENT

"Printul Miorlau"- Nina Casian

Intr-o imparatie cam ploioasa,

Traiau un imparat si-o-mparateasa

Ce-aveau, cum se cuvine, si-un print

Singur la parinti.

Printul era de sase anisori

Si miorlaia din noapte pana-n zori.

In loc de "vreau!" spunea "miorlau!"

Si tot "miorlau!" pentru "nu vreau!".

-_N-am inteles!Veti spune voi,

Ce-i asta, print? Sau e pisoi?

Te rugam sa nu-ti urmezi povestea

Pana nu ne lamuresti acestea.

- Rabdare, dragii mei copii,

Si singuri va veti lamuri.

Deci, cum spuneam ,cu printul miorlait

Deloc nu era lesne de trait.

Cand i se aduceau bomboane,

El miorlaia ca vrea banane;

Si-n loc de baloane,

Voia tromboane,

Si-n loc de tromboane,

Voia bomboane

Cu gust de baloane

Si-n care sa sufle,

Ca-n niste tromboane!

Astfel de dulciuri - Vai! - nu se gaseau..

Si printul mioralia: Miorlau! Miorlau!

Miorlau! ca ploua afara;

Miorlau! c-afara-i soare;

Miorlau! ca-i zi de lucru;

Miorlau! ca-i sarbatoare;

Parintii nu stiau ce sa-i mai faca,

Numai sa taca.

Ii aduceau in fiecare zi,

O mie o suta una jucarii;

Caisori de lemn,

Pusti de tras la semn,

Gume si creioane,

Rate dolofane

De celuloid,

Si catei, si mate

Si papusi semete

Cu ochi se-nchid,

Si iar se deschid.

Ah! dar printul nostru nu tacea defel

El voia ceva stiut numai de el:

Ceva rotund, dar si patrat,

Mai mult subtire, dar si lat,

Buna si la spart si la mancat,

De o culoare , nu stiu care,

Dar nu aceea pe care-o are.

Miorlau! de ce e luna , luna?

Miorlau! friptura nu e buna!

Miorlau! vreau sa mananc compot!

Nu vreau compot ca nu mai pot!

Miorlau! ca nu ma plac deloc,

De ce am nas si nu am cioc?

Ei si pe urma tine-te:

- De ce-s cocosii, cocosei?

De ce sunt rosiile, rosii?

Si vinetele, vinete?

Albi si imparatul, albi si-mparateasa,

De-atata miorlaiala, se-mbolnavise casa.

Canarii asurzira, cateii lesinara,

Iar caii se mutara, cu totu-n alta tara.

Bostanii si verzele, parasira gradinile.

Fugira gainile, zburara si berzele

Si se facu pe cate stiu,

In jurul printului - pustiu.

Doar matele sosira toate,

Cu cozile incarligate,

Torcand de zor, la printisor,

Ce pisici, cu opchii mici,

Ce motani, nazdravani!

Si-ncepura sa-l atate,

Miorlaind, motani si mate:

- Miorlau, miorlau!

Hai cu noi,

Nu esti print, esti pisoi,

Nu mai sta! Vino-ncoa!

De acum, soareci vei manca!

Coltii tai vor sti sa roada

Si-o sa-ti creasc-o coada-coada,

Ghera, gheare la picioare,

Blana moale pe spinare,

Ochi ceacari si mustati -

Si-o sa te feresti de bat

Si de cei cu coltii rai,

De dulai si de potai.

Atunci printisorul, de frica

Sa nu se prefaca in pisica,

Uita de miorlaitul lui fireste

Si prinse sa vorbeasca omeneste.

Pisicile-au plecat tiptil, tiptil

"Asta nu-i pisoi, ci e copil"

Si bosumflate fura ele

Ca au putut astfel sa se-nsele.

Dragi copii, poveste-ai gata

Sa va duceti imediat la mama si la tata

Si sa le spuneti raspicat:

Iubitii mei parinti, nu vreau:

Sa fiu si eu un print Miorlau!

GRUP EXPERENTIAL DE DEZVOLATRE SI OPTIMIZARE PERSONALA PE COPII DE 3 ANI SI 8 LUNI SI 5 ANI

OBIECTIV

Cunoasterea, autocunoasterea, adaptarea psihocomportamentala a prescolare in relatiile familiale si extrafamiliale, utlizand metode experentiale de grup de tip gestalt expresiv - creativ.

DIRECTII DE ACTIUNE

Comunicare, cunoastere, cooperare in relatii de grup;

Autodezvoltare, autoafirmare, in vederea adaptarii la grup;

Activarea resurselor creative;

Adaptare la mediul extrafamilial;

Armonizarea relatiilor cu familia;

Formarea deprinderilor de autoanaliza in relatiile cu ceilalti.

SELECTIA PARTICIPANTILOR

Grup eterogen format din zece copii ( cinci fete si cinci baieti) cu varste cuprinse intre 3 ani si 8 luni si 5 ani. Participantii au fost selectati diun mai multe grupe de prescolari dintr-un lot de 80 de copii. Au fost alesi 6 copii care dupa 16 saptamani de la momentul prezentarii in gradinita mai plang dimineata si se despart greu de mama, relationeaza rar cu copiii din grup; doi copii au comportyament dinamic , sunt imagiunativi, creativi si doi copii sunt dinamici , agresivi, turbulenti. Din cei zece copii, 7 copii sunt unici la parinti, iar 3 copii au frati mai mari.

Varsta medie a parintilor este de 27 de ani; tatii lucreaza dar sunt zilnic in familie; mamele au avut 2 ani concediu de maternitate pentru cresterea copilului. Din cele zece mame, 8 au studii medii si 2 au studii superioare. In prezent, doar 2 mame nu lucreaza.

Participantii selectati in acest grup , se afla, toti, in primul lor an in gradinita si au fost saelectati din mai multe grupe, deci, nu se cunosc intre ei.

Din interpretarea testeului familiei, dar si din recomandarile educatoarelor, reiese ca, in acest moment, familiile se afla intr-un impas comunicational parinte - copil. Toti cei zece participanti locuiesc in apropierea bunicilor. Din cei zece copii , numai doi au prieteni in grupa siu acasa. Maternodependenta, lipsa spiritului de independenta, izolarea, alointul, sunt probleme pe care parintii trebuie sa le intelaga si sa gaseasca resurse de remediere impreuna cu copiii. Cei doi copii turbulenti agresivi , provin din familii in care tatal are un rol slab diferentiat, iar mama este dominatoare; exista si bunicii prezenti aproape tot timpul, care le satisfac doleantele , interpunandu-se intre parinti si copii. Perezenta fratilor mai mari, ii angreneaza intr-o continua competitie, atat in ceea ce priveste solicitarea atentiei fata de parinti , bunici, cat si fata de grupul de copii.

PREGATIREA DEMARAJULUI

Am ales ca loc de desfasurare localul unei gradinite de aceea a fost necesar in aceasta etapa:

Sa informez directiunea gradoinitei cu priovire la organizarea si specificul programului de dezvoltare personala aplicat copiilor de 3 ani si 8 luni si 5 ani;

Sa obtin aprobarea pentru realizarea programului de dezvolatre in localul gradinitei;

Sa organizez o intalnire cu parintii celor zece copii selectati, care vor fi informati cu privire la :

- derularea programului;

- obiectivele programului;

- durata de desfasurare a programului;

- programul intalnirilor si durata acestora;

- locul de desfasurare;

- materialele, tehnicile ce vor fi folosite pe perioada derularii programului.

Am obtinut acordul parintilor de participare la programul de dezvoltare a copiilor.

ATINGEREA OBIECTIVELOR

Programul se va desfasura intr-o sala de grupa special amenajata in localul unei gradinite.

Desfasurarea programului va fi inregistrata pe caseta. Programul include zece sedinte, cate o sedinta pe saptamana timp de zece saptamani.

Durata unei sesiuni este de 45 de minute.

Tehnicile folosite sunt de tip gestalt, creativ expresiv:

dramaterapie( joc de rol);

artterapia ( pictura, modelaj);

povestirea;

terapia prin dans si miscare;

tehnica postural-sculpturala;

joc de constructii.

Am folosit jocul ca principala tehnica datorita specificului de varsta a participantilor.

Din cele zece sesiuni de dezvoltare personala , primele trei sesiuni le-am folosit pentru cunoasterea participantilor intre ei, adaptarea la spatiul in care vor evolua, dar si la grup.

La 4-5 ani, copiii reactioneaza spontan la grup si la cerintele acestuia. Jocul le-a facilitat relatioanrea chiar din prima sesiune inlatrurand barierele afective si punand bazele unei comunicari( verbale, nonverbale) autentice. Ma mizat pe curiozitatea vie specifica prescolarului mic si in prima sesiune aam initiat o serie de jocuri simple, accesibile fiecarui participant. Ideea de baza a fost " eu alaturi de celalalt" intr-o atmosfera de grup, securizanta. Primele trei sesiuni pun bazele coeziunii grupului dar si ofera motivatia pentru participarea la program. In urmatoarele sesiuni , exercitiile si tehnicile folosite vor urmari o mai buna comunicare intre copii dar si cu grupul ca intreg.

Este un joc alternmativ intre "eu" individul cu bine si rau si "eu" individul si grupul caruia ii apartin si care ma accepta asa cum sunt.

Jocurile au creat situatii problema ce solicita rezolvare individuala dar si in grup. Exercitiile si tehnicile folosite iosi vor mari complexitatea pe parcursul sesiunilor in vederea promovarii, cooperarii, autoafirmarii, dezvoltarii si exersarii capacitatilor emfatice,asertive, creative.

Ultima etapa vizeaza realizarea rezultatelor obtinute pe lotul selectat prin urmatoarele modalitati:

analiza comparativa a desenelor realiztae de copii la inceputul si la sfarsitul programului de dezvolatre personala( harta grupului);

analiza progreselor inregistrate pe baza observatiei casetelor video folosondu-se ca metoda observatia cuantificata;

interviul aplicat participantilor la finalul programului.

PREZENTAREA PARTICIPANTILOR

In urma aplicarii interviului familiei si educatoarelor si a testului proiectiv "Familia", s-au obtinut urmatoarele date despre fiecare copil.

1. Antonia - 4 ani si 5 luni

copil unic, mama asteapta un bebelus; nu a lucrat si nu lucreaza nici in prezent; studii medii, 25 de ani; ortodoxa (convertita la catolicism prin casatorie);

tata sofer, catolic, studii medii ;

prezenta familia largita (bunici materni , paterni);

familie echilibrata , venituri medii, sustinuti de familia largita.

Desenul familiei ( realizat de copil )

primul este desenat viitorul bebelus, apoi s-a desenat pe ea, tatal si mama;

identitate sexuala clara, dar se plaseaza langa tata ( specific varstei );

desenul plasat putin spre stanga ( pasivitate specific feminin);

viitorul bebelus este plasat langa ea, n-are maini, talpi, par ". pentru ca e mic si trebuie tinut in brate" ( inconstient, dorinta de a fi cineva, mama si tata se tin de mana , au camera lor, ea are camera ei si este singura acolo);

figurile sunt expresive, avand toate elementele de gen bine reprezentate;

marimea personajelor este redata conform cu realitatea.

Parintii au adus copilul in grupul de dezvoltare pentru ca nu are in jur copii cu care sa se joace, este mai retrasa la gradinita, uneori plange dimineata si vor sa o pregateasca pentru bebelusul care va veni.

2. Denis, 4 ani, copil unic

mama, studii medii; are o mica afacere, 27 de ani, casa in aceeasi curte cu mama sa ( vaduva);

tatal, a lucrat 3 ani in strainatate, angajat in constructii, 30 de ani, studii medii;

Desenul familiei ( relizat de copil)

se plaseaza alaturi de mama, tatal situiat la mijlocul foii in stanga (prezent, activism);

se identifica cu tatal, dar ii lipsesc picioarele si gura (lipsa radacinilor, comunicare defectuoasa);

este langa mama dar priveste spre tata , situat in fata lor (desi se identifica cu tatal, se plaseaza la distanta de acesta - cei 3 ani lipsa din viata lui);

desenul este amplasat in partea de sus a paginii (aspiratii, intelectualizare).

Este adus in grupul de dezvoltare pentru ca plange dimineata la sosirea in gradinita, are prieteni mult mai mari decat el, este foarte energic.

Elena, 4 ani si 8 luni, are o sora mai mica; ambii parinti lucreaza:

responsabilizata de mama ( ea este sora cea mare si are grija de sora mai mica);

familie echilibrata, afectiv si financiar, se descurca fara sprijin din exterior (familie largita).

Desenul familiei (realizat de copil)

slaba diferentiere de gen (imagine de sine neconturata);

se situeaza intre tata si sora (nevoie de securizare);

sora reprezentata marginal (devalorizare);

exista elemente de identificare cu mama (par lung), desi o aseaza tot marginal;

este cea mai inalta si isi pune cercei (dorinta de dominare, nevoie de atentie);

ii lipsesc talpile (dezradacinare);

este desenat in spate soarele (simbolul tatalui);

lipsa palmelor (comunicare neclara , ezitanta).

Este adusa in grup, pentru ca plange usor, nu are prieteni de joaca, are vise cu monstri, fantome.

Flavius, 4 ani si 8 luni

are un frate mai mare (10 ani);

mama nu a lucrat pana a implinit copilul 4 ani; studii medii, 31 de ani;

tata muncitor, studii medii , 32 de ani;

conditii financiare modeste, au casa in acelasi spatiu cu parintii paterni.

Desenul familiei (realizat de copil)

se situeaza intre mama si tata;

tatal figura dominanta cu care se identifica corporal, dar isi coloreaza fata ca a mamei (expresivitate, afectivitate, empatie specifice mamei);

liniile sunt drepte, deestul de ferme (hotarare, dar si o anume rigiditate comunicationala);

lipsa picioarelor la toti membrii familiei ( radacini nesigure);

se situeaza in partea de jos a paginii spre stanga ( nevoie afectiva, pasivitate);

fratele mai mare desenat deasupra tuturor (perceput puternic, inteligent, dominator).

Este adus in grup pentru ca are tendinte de izolare, comunica selectiv.

Iulian, 5 ani; are un frate mai mare ( 11 ani),

mama, 28 de ani; pana a implinit copilul 4 ani nu a lucrat, studii superioare, a primit sprijin din partea familiei largite;

tatal, 30 de ani , sofer, studii medii, provine dintr-o familie cu o buna baza financiara.

Desenul familiei (realizat de copil)

mama, este desenata in centrul foii, este cea mai inalta, desenata cu toate detaliile;

tata, devalorizat, fara gura , par, de aceeasi dimensiune cu cei 2 copii, situat in spatele mamei;

fratele mai mare, plasat langa tata, cat mai departe de mama, marginal (relatii tensionate specifice fratelui mai mare, care detine primul loc si doreste sa si-l pastreze si mezin, care primeste mai multa atentie);

in desen se identifica cu fratele mai mare care este desenat la aceeasi dimensiune cu el (dorinta de egalitate), dar fara brate, gura , par (la fel ca tatal - imagine de sine nestructurata, neputinta comunicqationala, nesiguranta, toate acestea duc la agresivitate); prezenta fratelui mai mare in desen, este mai puternica decat a tatalui;

prietenii sunt asezati in partea de jos a paginii ( nevoie de relationare, securizare, dar si de dominare);

acestia sunt desenati cu toate elementele corporale, mai putin fata, pe care apare un amalgam de linii de dimensiuni mici (lipsa de expresivitate).

Iulian este adus in grup datorita comportamentului agresiv, turbulent, atat acasa cat si gradinita. Are nevoie continua de atentie.

6.Nina, 4 ani si zece luni, copil unic

mama, studii medii, 29 de ani, catolica, in prezent lucreaza;

tatal, 39 de ani, studii medii, angajat, situatie materiala foarte buna;

exista sustinere din partea familiei largite (bunici, strabunici, nepoti).

Desenul familiei (realizat de copil)

familia desenata in partea de sus a paginii (aspiratii inalte, intelectuale);

se situeaza intre mama si tata, desenandu-se la aceeasi dimensiune cu ei (se percepe ca egalul lor, prieten);

usoara tendinta de apropiere de tata, reprezentat putin mai mic si fara par      ( usoara devalorizare );

se identifica cu mama, fata de care pastreaza o mica distanta (distanta afectiva);

desenul este facut cu linii ferme ( siguranta, incredere).

Este adusa in grup pentru ca fetita nu are prieteni, plange la despartirea de mama.

Rebeca, 4 ani si 7 luni, copil unic

mama surdomuta, divortata; locuieste in aceeasi casa cu parintii, este angajata, studii medii, 26 de ani;

tatal, studii medii, nu este angajat, esste prezent in viata copilului sporadic, pana la varsta de 3 ani;

fetita crescuta mai mult de bunica materna (48 de ani)

Desenul familiei (realizat de copil)

buna identificare de gen;

mama reprezentata mai mic si marginal ( rol slab manifestat);

ea ocupa pozitie centrala, dominatoare ( aspiratii inalte);

bunica nu apare in desen ( negarea autoritatii);

expresia fetei este de tristete.

Face parte din grup pentru ca este alintata, plange la sosirea in gradinita, nu doreste sa participe la activitati, are tendinta de a se izola.

Roclin, 4 ani si 5 luni, copil unic

mama studii superioare, a stat cu copilul pana la 4 ani; 30 de ani; a fost infiata;

tatal, studii medii, 30 de ani, lucreaza, la randul lui copil unic;

locuiesc in aceeasi casa cu tatal matern, care este vaduv.

Desenul familiei (realizat de copil)

mama desenata prima, cu detalii, expresiva, ocupa pozitia de jos in foaie (trebuinta primara);

se identifica cu mama, se valorizeaza la fel cu deosebire ca se deseneaza mai mica ( regresie);

tatal, este sustinut de copil si de bunic, ramanand cu mainile putin in aer (deficit de relationare, nevoie de sprijin);

bunicul desenat marginal , cat mai departe de mama ( posesie);

nici un membru desenat nu are picioare ( lipsa radacinilor, a contactului cu realul);

sunt inlantuiti ca intr-o hora, in care tatal este sustinut de ceilalti;

A venit in grup pentru ca este dependenta de mama, nu relationeaza cu copiii, la gradinita este dependenta de educatoare, lipsa de securizare, alint.

Sebastian, 4 ani si 11 luni, copil unic

mama, studii medii, 30 de ani, catolica;

tatal, studii medii, lucreaza, 31 de ani , catolic;

locuiesc cu parintii paterni.

Desenul familiei ( realizat de copil)

slaba reprezentare corporala, identitate de sine slab conturata;

proiectarea in josul fopii a membrilor familiei ( nevoi primare);

mama ocupa loc central, cea mai inalta, desenata prima, cu aproape toate elementele corporale;

tatal, fara maini, sprijinit de bunica ( nesiguranta, dezadaptare);

se identifica cu mama ( slaba reprezentare de gen).

Este adus in grup pentru ca nu comunica la gradinita, refuza sa participe la activitati, plange dupa ora 11.

Vladut, 3 ani si 8 luni, copil unic

mama, studii medii, lucreaza, 22 ani, catolica;

tatal, studii medii, lucreaza, 24 de ani, catolic;

locuiesc cu parintii paterni.

Desenul familiei (realizat de copil)

deseaneaza intai mama ( importanta afectiva);

se plaseaza intre cei doi;

nu exista identitate de gen;

parintii desenati de aceleasi dimenisiuni, cu toate elementele corporale;

maini existente in reprezentarea desenului dar nu se ating ( comunicare interpersonala disfunctionala);

mama si copilul se privesc si isi zambesc (buna comunicare emotionala);

desenul este amplasat aproape de jumatatea paginii (traire in prezent);

Este in grup pentru ca nu are prieteni, este incapatanat, plange cand trebuie sa mearga la gradinita.

DERULAREA PROGRAMULUI

PRIMA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII: Cunoasterea si adaptarea la grup.

Exercitiul numelui - " La cine s-a oprit mingea?"

Scopuri :

raportare nume , persoana;

stimularea interesului pentru joc si relationare;

trairea unor stari afective pozitive.

Tehnica utilizata - jocul.

Descrierea exercitiului

Varianta A: Copii sunt asezati pe covor, in cerc, terapeutul are in mana o minge pe care o rostogoleste spreun copil; acesta isi spune numele si rostogoleste mingea spre un alt copil aflat in cerc . jocul continua pana ce toti copiii si-au spous numele.

Varianta B: Copiii si terapeutul se afla in picioare, in cerc, mingea trece de la stanga spre dreapta din mana in mana, copilul care primeste mingea isi spune numele; mingea se opreste cand ajunge din nou la terapeut.

Varianta C: Copiii si terapeutul se afla in cerc; cel ce primeste mingea isi spune numele si ce jucarie ii place.

Exercitiul salutului

Scopuri:

realizarea unui contact verbal, nonverbal (porin atingere coprorala);

reducerea anxietatii prin miscare libera;

trairea unor sentimente pozitive.

Tehnica utilizata - jocul.

Descriereerea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati pe perne, in cerc, se ridica si merg unul spre altul, dand mana si rostesc o formula de salut. Ceilalti copii se saluta intre ei preluand forma de salut initiaata de primii "Sunt Alin si ma bucur ca esti aici".

Varioanta B: Copiii se plimba prin spatiul ramas liber si cand se intalnesc se saluta dupa formula propusa mai sus.

Exercitiul de miscare si dans

Scopuri:

uniformizarea trairilor pozitive de grup;

crearea unei atmosfere de relaxare si amuzament;

atingerea corporala, miscare sugerata de text si muzica sincronizata in grup.

Tehnica utilizata - terapie prin miscare si dans.

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii si terapeutul sunt asezati in cerc, asculta un cantec inregistrat pe caseta si executa miscarile sugerate de text:

Am cunoscut un orasel: uite-asa.      ( se largeste cercul)

Cu multe turnulete-n el: uite-asa. ( bratele se unesc deasupra capului)

Si turnul are un geam mic : uite-asa. ( schitata o fereastra cu degetele)

Prin el se uita un pitic: uite-asa. ( privit stanga, dreapta)

Piticul rau se plictisea: uite-asa. (mimat plictiseala)

Si-o pitica si-alegea: uite-asa.      (isi aleg o pereche)

Si ei danseaza amandoi: uite-asa.      ( miscare libera in perechi)

Si isi iau la revedere apoi: uite-asa. (mimat).

Exercitiul de relaxare - "Bagheta magica"

Scopuri:

revenirea la grupul de inceput;

fixarea imaginii grupului si a numelor;

ideea de continuitate ( asa am inceput sesiunea si asa o terminam si ne vom intalni in sesiunea urmatoare);

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii isi iau pernutele si se aseaza in cerc. Zana primaverii a trimis o bagheta magica - copilul care va fi atins cu bagheta isi va spune numele , va prelua bagheta si va atinge un alt copil cu ea, care la randul lui isi spune numele.

Varianta B: Copiii sunt in picioare, "bagheta magica" trece de laa un copil la altul . La intrebarea " La cine este bagheta?", se raspunde in grup.

Exercitiul salutului

Scopuri:

accentuarea sentimentului de apartenenta la grup prin folosirea unor formule de salut comune;

flexibilizarea relationarii interpersonale;

Tehnica utilizata - jocul

Descrierea exercitiului:

Copiii sunt asezati in cerc, isi dau mana si propun o formula de salut pentru despartirea finala. Formula este preluata de intreg grupul.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiilor:

sincronizarea miscarilor individuale cu cele de grup;

activarea copiilor timizi in jocul de grup;

exprimarea creativitatii in transpunerea miscarilor sugerate de text si muzica;

detensionare prin miscare, atingere, verbalizare;

centrarea atentiei pe propria persoana si pe celalalt;

experimentarea diferitelor stari psihice, constientizarea acestora;

trairea in grup a starilor diverse, raportate la propriile trairi " aici, acum";

oportunitatea de observa timbrul vocii celorlalti;

manifestarea capacitatii empatice;

reluarea numelui si a starii exprimate de un copil de catre intreg grupul , a permis cimentarea relatiilor de cooperare, comunicare de grup;

toti copiii au relationat manifestand intens bucuria;

copiii mai timizi , mai putin cooperanti au fost sustinuti, incurajati de grup sa se manifeste emotional.

Iulian care este copil dinamic, agresiv, a manifestat tendinta de a domina in joc, dar, a fost suportiv pentru Vladut si Denis care sunt cei mai mici din grup ( dominare mascata). Nina , care etse creativa imaginativa, a avut initiativa in preluarea si realizarea sarciniulor impreuna cu Iulian. Sebastian a relationat mai putin verbaal si mai mult corporal si prin miscare ( este nesigur, temator, contemplativ). Rebeca a refuzat sa participe la inceputul primului joc, a privit un timp si apoi a venit singura in cerc. S-au schitat primele separari pe sexe dar si primele tendinte de apropiere.

A DOUA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII: Manifestarea relatiilor afective si dezvoltarea empatiei, asertivitatii.

Exercitiul numelui.

Scopuri:

reactualizarea numelor participantilor din grup;

exersarea diferitelor satri emotionale , asociate cu rostirea numelui propriu;

exersarea capacitatilor empatice.

Tehnica utilizata - jocul.

Descriererea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati in cerc, in picioare. Isi spun fiecare numele, cu bucurie, suparare, curaj, teama, in functie de solicitarea terapeutului. Este reluat numele si starea emotionala exteriorizata de intreg grupul.

Varianta B: Copiii sunt solicitati sa-si rosteasca numele asociind starea emotionala

pe care o traiesc "aici, acum".

Varianta C: Copiii sunt asezati pe covor in cerc se cere fiecarui copil sa-si spuna numele si daca-i place sau nu numele pe care-l are.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului:

centrarea atentiei pe proprie persoana;

experimentarea diferitelor stari psihice;

trairea in grup, a starilor diverse, raportate la propriile trairi " aici, acum";

oportunitatea de a observa si exersa timbrul vocii celorlalti.

Exercitiul salutlui

Scopuri:

exprimarea diverselor sentimente verbal si non-verbal;

crearea unei stari de buna dispozitie, energizanta;

exprimarea spontana a emotiilor la intalnirea cu ceilalti;

exersarea capacitatilor empatice.

Tehnica utilizata - dramatizarea

Descrierea exercitiului: Copiii se plimba prin spatiul salii, in momentul in care se intalnesc se saluta si exp[erimenteaza pe rand, bucuria, tristetea, teama, curajul.

Efectele obtinute:

toti copiii au relationat manifestand intens bucuria ( voce inalta, imbratisari, maini stranse indelung);

au constientizat propriile trairi, prin interpretarea in grup a unui rol;

intensitatea trairii emotionale a fost amplificatya de interpretarea in grup a starilor psihice;

copiii au avut ocazia sa se observe unii pe ceilalti si sa realizeze propriile trairi ca intr-o "oglinda".

Exercitiul pentru cunoasterea celulalt - "Fluturi si flori"

Scopuri:

facilitarea intercatiunii interpersonale;

exersarea asertivitatii, empatiei;

decodificarea starii emotionale prin optiunea facuta in alegerea culorilor;

stimularea exprimarii libere subiective, in interpretarea rolului;

crearea bunei dispozitii prin miscare.

Tehnica utilizata - joc de rol

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati in cerc, in mijlocul cercului se afla jetioane cu fluturi colorati si flori. Terapeutul indica baietilor sa-si aleaga fluturi colorati si fetelor sa-si aleaga flori. Revenim in cerc si , pe rand, "florile copii" motiveaza de ce au ales o anume culoare. Procedam identic si cu baietii fluturi.

Varianta B: Copiii sunt in picioare in cerc, copiii arata cum se misca fluturii si florile ( fluturii danseaza, florile se misca stand pe loc).

Varianta C: Vine ploaia. fluturii se adapostesc sub flori, fiecare fluture alege o floare sub care se va adaposti, dar va cere acordul florii sa se adaposteasca. Fluturii vor explica de ce au ales o anume floare , iar florile vor spune de ce au fost de acord sa adaposteasca fluturele.

Varianta D: Copiii revin in cerc , in picioare si initiaza in grup un dans al florilor si fluturilor.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Copiii au ales din multitudinea de culori tonuri vesele ( rosu, galben , roz, verde, albastru, alb). Patru copii au ales fara ezitare culoarea preferata; trei copii si-ai ales culoarea dupa ce i-au privit pe cei patru care-si asezau aripile; doi copii au ezitat indelung pana si-au ales culoarea, iar un copil (Sebastian) a fost ajutat de grup sa isi aleaga culoarea. Culorile alese de copiii au aratat ca acestia se simt bine in grup, iar jocul a stimulat comunicarea. Fetele s-au miscat cu naturalete chiar daca au stat pe loc; s-au amuzat si in final si-au sincronizat miscarile la solicitarea Ninei , care a preluat initiativa, dar a fost si cooperanta cand s-au sugerat si alte miscari. Baietii au zburdat, devenind galagiosi la un moment dat datorita lui Iulian. Denis si Vladut, care sunt cei mai mici, au "zburat", tinandu-se de "aripioare". Nu au existat respingeri si nici ezitari in alegerea sau acceptare fluturilor si florilor. In final au dansat in grup. Buna dispozitie a fost generala, au schimbat impresii intre ei, aau comunicat verbal si non-verbal. Jocul a permis atat exprimarea individuaala cat si in grup; a permis stimularea imaginatiei , creativitatii, in interpretarea rolului si in redarea miscarilor corporale cerute de rol. Chiar daca interpretarea rolului a fost mai putin expresiva la unii copii, in final , sentimentul de placere a fost dominant.

" Sculpturi din corpuri umane" - "Statuile"

Scopuri:

centrarea atentiei pe propriul corp;

constientizarea trairilor: confort / disconfort, placere / neplacere;

intarirea sentimentelor de apartenenta la grup;

cooperarea participantilor pentru rezolvarea in grup a unei sarcini;

stimularea contactelor verbale, non-verbale

Scop metodologic: Observarea gradului de coeziune a grupului.

Tehnica utilizata - metafora corporala - tehnica sculpturala a posturii.

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati in cerc in picioare; la solicitarea terapeutului se plimba prin incapere , executand miscari libere , sugerate de muzica.

In momentul in care muzica s-a oprit, copiii se opresc din mers in pozitia care se afla, imobili, ca niste statui. Sunt atenti la ce simt, iar cand sunt atinsi cu "bagheta magica" vor verbaliza starea corporala resimtita.

Varianta B: Revenim in cerc si impreuna, vom construi din corpurile noastre un grup statuar. Copiii pot discuta intre ei , pot incerca diferite posturi caare sa-i cuprinda pe toti participantii.

Au existat propuneri si incercari de a construi un "trenulet", "pod", "casuta" si s-au oprit la un "soare cu raze" sau " floare". S-au asezat pe covor, pe spate, prinsi de maini si cu picioarele departate.

T. - "Sunteti      soare .cum va simtiti?"

N. - "Cald."

A. - "Am palmele fierbinti."

E. - "Razele mele incalzesc oamenii."

R. -" Sunt lumina."

V. -" Sunt mare!"

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Copiii au constientizat si au relatat propriile trairi si stari fiziologice: " Imi tremurau picioarele"( Sebastian), "Ma dor mainile" ( Denis), " Nu pot sa mai stau" ( Vladut), " Imi venea sa rad dar nu vreau sa misc" ( Nina), " Pot sa stau pana maine" ( Iulian) .

Au existat aici o paleta variata de trairi: nesiguranta , dorinta de sustinere, dorinta de a atrage atentia si de protectie, autocontrol , supraevaluarea eu-lui. Aceste trairi au fost explorate, cinstientizate si exprimate in grup, fiecare participanta acceeptandu-si propria experienta, dar si experienta traita de ceilalti membri ai grupuylui.

In partea adoua a jocului, copiii si-au putut exrsa imaginatia, creativitatea, toleranta, cooperarea dar si spiritul de initiativa. S-au amuzat, au incercat corporal maai multe varianta aantrenaand si copiii mai timizi; au fost galagiosi si s-au miscat, au cautat, au gresit, si-au reciunopscut greseala. A fost o munca laaborioasa de grup in care s-au detasat 4 copii, care au avut initiative in regizarea ideilor si interpretarea lor. Jocul a doivedint o buna coeziune a grupului si dorinta de a fi impreuna, de a realiza, rezolva bine o sarcina comuna , prin interventii personale.

Au fost impreuna manifestandu-si fiecare individualitatea si acceptandu-se ca atare.

A TREIA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII: Autocunoastere, cunoastere prin relationare in grup.

Exercitiul - "Lupta cu obstacolul"

Scopuri:

trairea alternativa a sentimentelor de apartenenta/ non-apartenenta la grup;

exprimarea frustrarii/ bucuriei in fata esecului/reusitei;

gasirea resurselor personale in rezzolvarea unei probleme;

cresterea autoaafirmarii si cooperarii;

disponibilitatea de a primi si oferi ajutor;

cresterea coeziunii grupului si a asertivitatii.

Tehnici utilizate - jocul

Descrierea exrcitiului: Copiii sunt in picioare in cerc si se tin de maini. Un copil care se ofera voluntar este in afar cercului si va incerca sa paatrunda in cerc. Copiii care se tin de maini trebuie sa se miste rapid pentru a nu permite colegului lor sa rupa cercul si sa patrunda in el.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: S-a putut observa ca ajunsi in afara cercului, copiii s-au simtit frustrati , dar fiecare a reactionat in functie de temperament: iulian si denis au reusit sa patrunda in cerc; Nina si Vladut au reusit sa patrunda in cerc dupa ce au stat putin si au studiat veriga mai slaba a cercului , apoi s-au miscat rapid si au patruns in cerc( increderea in resursele proprii, analiza sittuatiei, actiune rapida, buna evaluare a celorlalti); Roclin si Elena, au fost favorizate sa patrunda in cerc; Rebeca a facut cateva incercari apoi a renuntat; la insistentele grupului, a reluat incercarile si i s-a permis incluziunea in grup; la fel s-a intaamplat cu Antonia si Sebastian , care ,dupa un numar mai mare de esecuri au fost primiti in cerc.

S-a produs o mai mare coeziune a gruipului, care a dovedit cunoastere, toleranta, asertivitate. Aceasta atitudine amplifica sentiumentul de securizare, cooperare, empatie. Copiii inteleg ca sunt diferiti comportamental , dar ca aceste diferente nu-i separa, ci ii fac mai uniti. Toti copiii au fost alternmativ participanti in grup dar si individual si-au manifestat independenta , autonomia, cooperarea.

Exercitiul de miscare - " sarpele isi prinde coada"

Scopuri:

coeziune de grup;

relaxare, amuzament;

facilitarea contactelor personale;

cresterea cooperarii;

sincronizarea miscarii tutror participantilor care devin un singur trup.

Tehnica utilizata - joc simbolic

Descrierea exercitiului: Copiii sunt asezati unul dupa altul, cu mainile pe umerii copilului din fata; Se deplaseaza in cerc cu pasi mici, pana primul copil il atinge pe ultimul. Este important ca lantul sa nu se rupa . In timpul deplaasarii, copiii imita sunetul scos de sarpe. In partea a doua a jocului, copiiii se deplaseaza cu spatele , revenind la pozitia initiala.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Copiii au actionat ca un singur corr in miscare; s-a produs aici identificarea cu grupul, contopirea propriului eu cu cel al grupului mai mare, mai puternic si securizant.

Atentia a fost concentrata pe miscarea generala si pe realizarea scopului fixat. Jocul a avut rol de relaxare deoarece miscarea ritmica a asigurat si o buna respiratie.

Grup statuar - " Inelul"

Scopuri:

constientizarea existentei ceeluilalt ca opunct de sprijin;

cultivarea increderii in sine si in celalalt;

facilitarea contactelor interpersonale.

Tehnici utilizate - joc simbolic ( metafora posturala)

Descrierea exercitiului: Copiii sunt asezati in cerc, turceste, genunchii atingandu-se si se sprijina cu capul si bratele de copilul din stanga, apoi revin si se spijina pe copilul din dreapta.Imaginea este a unui inel realizat de genunchii lipiti dar si de cap si brate.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Fiecare copil este sprijinit si se spirjina pe colegul din stanga si apoi pe cel din dreapta. Este un joc in care copiii isi exerseaza increderea unul in celkalalt securizandu-se reciproc. Exista o dubla traire a senzatiei propriului corp, dar si a prezentei corporale a celuilalt.

Nu au existat respingeri sau ezitari in atingeri corporale ceea ce inseamna acceptarea afectiva a participantilor la grup.

"Harta grupului"

Scopuri:

realizarea in comun a unei liucrari;

exprimarea trairilor emotionale "aici, acum";

fixarea locului in grup;

exersarea comunicarii verbale, non-veerbale;

manifeestarea creativiutatii;

crestearea gradului de coeziune a grupului prin cooperare in realizarrea unei sarcini comune.

Tehnica utilizata - artterapia ( pictura)

Descrierea exrecitiului: pe masa se afla o foaie de hartie alba, pensule, borcane cu acuarele, servetele. Copiii sunt asezati in jurul mesei si sunt invitati sa se reprezinte fiecare pe foaie printr-o pata de culoare. Fiecare copil motiveaza alegerea culorii si alegerea in spatiul plastic , apoi se da un titlu lucrarii.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: primii care au reactionat au fost cei doi copioi de 3 ani si 8 luni, care, au ales culoarea rosie si s-au plasat in spatiul; plastic in stanga, in colt, unu langa altul. au fost greu de oprit , fiindca isi doreau sa umple coala de hartie.

Iulian si Nina s-au p[lasat in cenbtrul plansei si s-au reprezentat cu galben si roz, Roclin s-a desenat deasupra celor doi si s-a reprezentat ca uyn soare portocaliu de dimensiuni mari; Sebastian a ales albastru si s-a pictat langa celi mici; rebeca s-a asezat langa Roclin , Elena si Antonia aproape de Nina, Flavius langa Iulian.

Majoritatea copiilor au stiut clar langa cine sa se plaseze, ezitari au existat in alegerea culorilor si inceperea lucrarii. Au fost cooperanti in selectarea unui titlu pentru lucrare si dupa ce au emis mai multe variante (" Floarea soarelui" , "Ceasca cu lapte", "Gradina cu flori", "Rochia papusii", " Mingea cu buline"), s-au oprit la titlul "Cer cu stele".

Prin asezarea in pagina si-au manifestat tendinte individuale de dominare, control, supraevaluare, nesiguranta, aspiratie spre mai mult, nevoie de securizare. Copii au putut comunica verbal si non-verbal, si-au manifestat preferintele, au fost cooperanti.

A existat insa si stangacie in anume momente ale jocului.

A PATRA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII: Coeziune de grup si stimularea potentialului creativ.

Exercitiu - grup statuar -"Copacul"

Scopuri:

cresterea coeziunii grupului;

stimularea resurselor creative;

exersarea expresivitatii corporale;

manifestarea cooperarii in grup.

Tehnica utilizata - joc simbolic, metafora corporala

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati pe covor in cerc, terapeutul; le cere ca din corpurile tuturor sa construiasca un copac cu radacini , trunchi, crengi. Copiii au voie sa vorbeasca , sa se miste, sa exerseze posturi.

Varianta B: Dupa ce ati realizat copacul, ganditi-va ca incepe sa bata vantul. Ce face copacul? Copiii misca bratele, picioarele, dar copacul ramane nemiscat.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Jocul i-a captat si si-au ales voluntar locurile pe care si-au dorit sa le simbolizeze. Trei baieti au fost radacinile ( s-au asezat pe covor cu capul pe picioarele fetelor care au fost trunchiul) pentru ca ei sunt mai puternici. Roclin, care este cea mai oinalta s-a asezat in mijloc cu bratele ridicate ( nevoie de securizare, relatie indirecta cu exteriorul) iar in jurul ei s-au asezat patru fete inclinand bratele spre dreapta si spree stanga. Vladut si Elenea, au fost puisorii copacului. Fetele si-au scos accesoriile din par si au foirmat frunze, flori si fructe. Miscarile crengilor in bataia vantului au fost foarte expresive si sincronizate, dar trunchiul a ramas neclintit. Cei doi pui ( Vladut si Elena) s-au prins de trunchi ca sa-l tina neclintit , dar si ca sa nu cada ( nesoiguranta, nevoie de protectie, dar si curaj de a se expune mediului exterior); radacinile au prins cu mainile picioarele fetelor ca sa sustina trunchiul.

A fost evident efortul de a lupta in comun pentru a rezista presiunii exterioare ( vantului). Au fost protectori si protejati, s-au sprijinit reciproc si au reactionat ca un intreg in lupta cu vantul. Au comunicat verbal , s-au amuzat si au exersat cu placere rolul asumat.

Exercitiul de creatie - " Calatorie in lumea animalelor"

Scopuri:

stimularea creativitatii, expresivitatii;

coeziune de grup;

cooperarea in copmpunerea unui final comun;

manifestarea empatiei, asertivitatii.

Tehnica utilizata - povestirea ( tehnica experential expresiva)

Descrierea exercitiului: Copiii isi aleg un animal jucarie si se aseaza in cerc pe perna. Vor face o poveste scurta despre animalul ales, apoi il aseaza in mijlocul cercului unde se afla padurea. Terapeutul solicita un final comun al povestirilor copiilor.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: la acest exercitiu initiativa le-a apartinut Elenei si lui Roclin, care s-au dovedit buni povestitori, au captata atentia grupului si au fost rasplatrite cu aplauze entuziaste. Au existat povestiri mai sc urte sau mai lungi , dar si copii care au intampinat greutati in crearea unei povestiri ( Sebastian si Rebeca); cei doi au fost ajutati de ceilalti copii din grup pentru a realiza o mica poveste. Cand toate animalele au ajuns in padure, copiii au creatr un final comun al povestirlor. Aici s-au remarcat Nina si Iulian.

A CINCEA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII: Comunicarea in grup si in familie

Exercitiul - "Ce poti spune despre?"

Scopuri:

fixarea rolurilor parentale;

descrierea parintilor, fratilor, folosind douia trei adjective;

raportarea propriei persoane la un model parental;

cunoasterea structurii familiale a fiecarui participant.

Tehnica utilizata - jocul

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii asezati in cerc pe covor.

T. - "Cine are mama, mainile in aer!"(toti copiii)

T. - "Cine are tata mainile in aer!" ( toti copiii)

T. - " Cine are frate, mainile in aer!" ( doar trei copii)

La intrebarea terapeutului "Cum este mama?", copilul indicat cu "bagheta magica" va raspunde folosind doua trei adjective. Folosim aceeasi intrebare pentru a afla cum este tata, fratele, sau sora.

Varianta B: Folosind aceeasi intrebare, vom afla pe rand cum crede fiecare copil cum este el.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Daca la inceput au existat ezitari si copiii au avut nevoie de sustinere, pe parcurs, atmosfera s-a detensionat. Au existat raspunsuri standard " Mama este buna, frumoasa", " Tata este puternic, curajos " dar si raspunsuri personalizate ; Mama este: "bucatareasa" ( Antonia ), "intelogenta" ( Roclin), "cuminte" (Flavius), " a mea " ( Elena), "rea" (Rebeca). Unii copii au "copiat" raspunsurile, dovedind o slaba capacitate de cunoastere si autocunoastere ( Sebastian, Denis).

Autoaprecierea a fost in general pozitiva, cu exceptia lui Valdut, care a spus ca      " Este rau pentru ca nu o asculta pe mama" si a lui Iulian , care s-a caracterizat "Gura mare si rea".

Exercitiul de creatie - "De-a familia"

Scopuri:

cunoasterea, autocunoasterea in relatiil;e cu membrii familiei;

aducerea in joc a comportamentelor pozitive, negative, in relatiile interfamiliale;

fixarea prin analiza de grup a comportamentelor pozitive.

Tehnica utilizata - Joc de rol

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Sunt alesi pentru jocul de rol protagonistii care vor interpreta, "copilul" , "mama", "tatal"; ceilalti participanti devin "public" si vor observa comportamentele pozitive, negative. Au voie sa intervina in derularea jocului. Dupa o scurta consultare cu terapeutul in ce priveste interpretarea rolurilor, se deruleaza jocul.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Copiii au adus in interpretarea rolului comportamente specifice propriilor familii. Transupnerea in ,locul parintilor le-a permis copiilor sa elibereze tensiuni, conflicte in relatiile cu parintii.

Observatorii au putut sanctiona comportamentlele negative ( tipat, plans minciuna, obraznicie, alint, sfidare) si au apreciat comportamentele pozitive ( politete, ton cald, toleranta, cooperare).

Au participat cu interes la experienta de a avea un frate mai mare. Jocul a fost relaxant datorita manierei spontane in care au fost interpretate rolurile dar si a interrelationarii dintre cele doua grupuri. Copiii s-au miscat, s-au atins corporal, au mimat stari si-au modelat tonul vocii, in functie de poersonajul intruchipat. Faptul ca au avut la dispozitie mai multe costume si au putut sa-si aleaga si o costumatie adecvata rolului, a facut ca jocul de rol sa devina mai atrcativ dar si stimulativ.

A SASEA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII : Coeziunea grupului prin optimizarea cunoasterii si autocunoasterii personale.

Exercitiul de creatie - "Sa facem o poveste"

Scopuri:

exprimarea propriei personalitati prin intermediul unui personaj de basm ;

cunoastere si autocunoastere;

comunicare verbala, non-verbala;

stimularea creativitatii;

coeziunea grupului;

cooperare in realizarea unei povestiri comune.

Tehnica utilizata - dramaterapie ( joc de rol); metafora terapeutica.

Descrioerea exercitiului:

Varianta A: copiii sunt invitati sa aleaga siluete care reprezinta personaje din basme, apoi, sa se aseze in cerc, pe pernute. Fiecare copil va prezenta in cateva cuvinte personajul ales si va motiva de ce a facut aceasta alegere.

Varianta B: Cu personajele alese, vom face o poveste comuna.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Fetele si-ar fi dority sa-si aleaga printese, dar cum a existat o singura printesa, au negociato si in final i-a oferit-o Elenei , pentru ca " E cea mai mica si mai finuta". Nina si-a ales licuriciul, pentru ca poate sa "zboare", dar si sa mearga pe pamant, face lumina noaptea si "nu ii este frica de intuneric" ( nici ei nu-i este frica de intuneric si bunica ii spune ca este curajoasa).

Roclin si-a ales o pisica, " pentru ca sta in brate, o alinta" ( nevoie de afectiune , securizare si regresie).

Antonia si-a ales un "copil floare" pentru ca " sta in gradina cu alte flori si se joaca cu fluturi, albine" ( nevoie de prieteni, cooperare dar si securizare).

Rebeca are un pitic " trebuie sa-i dea sa manance ca sa creasca, sa aiba grija de el , sa-i spuna povesti, sa-l pedepseasca daca n-o asculta" ( bunica critica , nevoie de protectie).

Sebastian si-a ales un iepuras " sa se joace cu el" ( nevoie de companie, prieteni, dar si nesiguranta , si-a ales cea mai mica jucarie dupa multe ezitari).

Iulian si-a ales un balaur cu trei capete " e cel mai puternic si se lupta cu toti" (dominare, agresiune, supraevaluare a eu-lui).

Flavius si-a ales catelul "ca sa-i ingrijeasca labuta rupta" ( compasiune , asertivitate).

Denis a ales topate siluetele cu animale si la indicatia terapeutului s-a oprit la urs, " pentru ca e mare si mananca miere" ( nevoie de securizare , protectie, afectiune).

Vladut si-a ales maimutica " e vesela, vorbeste cu mine. uite-o cum rade!" ( copil comunicativ , empatic, cu umor, nevoie de companie).

Pentru unii copii alegerea siluetei a fost dificila, au ezitat mult ( Denis, Sebastian, Rebeca) si au fopst sustinuti de grup pentru a face o alegere.Alti copii au stiut clar ce-si doresc si alegerea a fost facuta imediat ( Iulian , Nina, Vladut). Aceasta alegere a reprezentat o problema pe care copiii au rezolvat-o in stil personal: rapid, ezitant , nehotarat. In a doua parte a jocului , initiativa a fost a Ninei si Elenei , care au reusit sa regizeze povestea colectiva. Iulian a trebuit sa transforme balaurul cu trei capete intr-un balaur bland si bun si astfel personajul lui a fost inclus in poveste.

Fiecare personaj a solicitat un loc in poveste , chiar si Sebastian, caruia copiii i-au sugerat ce sa-l invete pe iepuras sa spuna, iar printesa, l-a transformat in regele animalelor.

Copiii au mimat sunetele scoase de animale, au imitat mersul personajelor, au comunicat verbal si non-verbal si au ocupat loc in spatiu si in poveste. Acest exercitiu a permis copiilor accesul la autocunoastere, autoafirmare , prin intermediul rolului , dar si prin intalnirea cu ceilalti. In final, copiii au numit rolurile care le-au placut cel mai mult si i-au felicitat pe interpreti.

Exercitiul de miscare - " Mingea sare"

Scopuri:

descarcarea tensiunilor si reenergizarea organismului ;

stimularea expresivitatii corporale;

coeziune de grup , cooperare.

Tehnica utilizata - Joc

Descrierea exercitiului: Copiii sunt in picioare in cerc si se tin de maini. Largesc cercul si fac o minge mare. La semnul terapeutului mingea sare incet pe varfuri, apoi din ce in ce mai tare, La final, se aseaza pe covor cu fata in sus, inchid ochii si respira linistit.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Stare de bine, eliberare, amuizament, sincronizarea miscarii individuale cu cea a grupului, tot grupul este o singura minge, brin brate se transmite ritmul miscarii, copiii se sprijina unul pe celalalt, ritmicitatea miscarii duce la relaxare, mai buna respiratie si egalizarea energiilor.

A SAPTEA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII : Optimizarea resurselor creative individuale si de grup

Exercitiul de mimodrama

Scopuri:

stimularea resurselor creative;

stimularea exprrimarii verbale , non-verbale;

trairi afective pozitive;

relationare in grup

Tehnica utilizata - terapie prin miscare

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati in cerc, fiecare copil, pe rand, va veni in fata si va prezenta, utilizand mimica, starea de moment; Ceilalti paarticipanti vor incerca sa ghiceasca starea exprimata de protagonisti. Dupa recunoasterea starii, toti patrticipantii vor imita gestica, mimica protagonistului.

Varianta B: protagonistul mimeaza o stare, iar ceilalti pot stabili care este copilul ce are cel mai des starea respectiva. Copiii se pot consulta intre ei pentru a ghici cine este cel ce are starea respectiova in cea mai mare parte a timpului.

Efectele obtinute in urma aplicarii exerciutiului: Copiii au experimentat o anume stare p[e care si-o doresc sau chiar ii caracterizeaza si au asociat-o cu postura corporala. A fost antrenata si exersata capacitatea de observare atenta a comportamentului celuilalt; Copiii si-au regasit comportamentul in anumite stari.

Reluare mimicii, pantomimei de catre intrehgul grup a creat rel;axare, amuzament si a dus la o mai buna coeziune de grup. Faptul ca s-au vazut pe ei interpretati de altcineva , le-a dat posibilitatea controlului asupra propriilor comportamente si integrarea acestora ca parte componenta a personalitatii lor.

A fost facilitata prin acest joc , cunoasterea si autocunoasterea, controlul si autocontrolul comportamentelor individuale si in grup. Identificarea starilor mimate si recunoasterea participantilor care le manifesta frecvent, au doveedit o buna cunoastere a celuilalt, ca unicitate intergrata grupului.

Exercitiul de creatie

Scopuri:

stimularea expresivitatii si creativitatii;

stimularea si confirmarea asertivitatii si empatiei in grup;

realizarea proceselor de proiectie cu scopul producerii insignurilor restructurate;

descarcarea tensiunilor;

centrarea pe trairi individuale.

Tehnici utilizate - tehinca artterapeutica ( modelaj in plastilina); povestea

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati la masute, unde au plansete si plastilina. Terapeutul face lectura poeziei "Printul Miorlau" de Nina Casian, timp in care copii se vor modela.

Varianta B: Presupunand ca fiecare din participanti este un "Print Miorlau", ce ar dori sa schimbe la personaj? Dupa ce fiecare copil spune ce ar dori sa schimbe la personaj , este reconstruit "Printul Miorlau" intr-un personaj pozitiv.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Toti participantii s-au reprezentat cu caracteristici umane, chiar daca la unii tehnica modelarii nu a fost prea buna. S-au ajutat intre ei daca au intampinat dificultati de reprezentare. Sub influenta lecturii, au aparut la omuleti : cozi, cioc , mustati (umor, relaxare , amuzament). Textul a fost lecturat de doua ori , timp in care copiii au lucrat in tacere, apoi, au comunicat intre eei , s-au amuzat de lucrarile realizate , comentand textul. Copiii s-au putut misca liber de la o masa la alta, s-au regrupat, au lucrat si cate doi la o masa , ajutandu-se reciproc. Acest exercitiu a raspuns nevoii cop[iilor de actiune, miscare, dar s-a manifestat in acelsi timp, empatia, asertivitatea.

Fiecare copil s-a recunoscut in "Printul Miorlau", dar "asta a fost demult cand erau mai mici si s-au dus la gradinita". Restructurarea personajului s-a facut in conformitate cu trairea individuala a participantilor "aici , acum". Si-au recunoscut o parte diun comportamente dar si schimbarea survenita in timp. Copiii se simt siguri pe ei si isi comunica unul altuia experienta insusita in grup. In noul personaj au proiectat propriile nevoi, trebuinte ; " Printul Miorlau" nu mai miorlaie, vorbeste frumos, sde joaca cu copiii, este ascultator, nu o mai supara pe mama, " mananca mancare si mai putine dulciuri" ( Roclin): Denis " este frumos si inteligent, nu mai fuge nimeni de el"; Rebeca " nu mai strica jucariile si are grija de hainute sa nu se murdareasca"; Vladut " are multi prieteni"; Antonia " este puternic, curajos si are grija de mama"; Iulian "nu se mai catara, nu mai mioralie sa-l aauda toata lumea"; Elena "are grija de surioara ei".

Aceste exercitiu a apremis copiilor sa faca o analiza intre comportamentul lor la venirea in grup si comportamentul actual. Portretul noului print este de fapt portretul grupului, pe care participantii si l-au schitat intr-un travaliu comun de identificare.

Prin modelaj, fiecare s-a reprezentat pe sine , iar prin schitarea portretului, au reprezentat grupul. Trairile au fost aduse la suprafata , constientizate, acceptate individual dar si in grup.

A OPTA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII: Autoafirmare, autodezvoltare , maturizare afectiva, cognitiva si comportamentala.

Exercitiul de creatie - "Fara prieteni nu se poate"

Scopuri:

elaborarea in grup a unei povestiri comune;

stimularea imaginatiei , creativitatii;

manifestarea empatiei si asertivitatii;

exprimare corporala, verbala , expresiva;

afirmarea propriei personalitati in grup.

Tehnici utilizate - povestirea; dramaterapia ( joc de rol)

Descrierea exercitiului: Copiii sunt invitati sa-si aleaga o jucarie cu care se vor identifica si voir realiza o poveste comuna. Toate personajele intruchipate de copii vor locui in aceeasi casuta si vor munci impreuna pentru a-si castiga existenta.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: participantii si-au ales : un fluture, un greier, o albina, un urs, o masina, o papusa, o furnica , o pasare , un catel , o broasca testoasa. Dupa ce si-au ales jucaria , au mers in casuta si si-au aales fiecare un loc. Impreuna au hotarat ce meserie vor face toti zece. Fiecare cop;il a venit cu o propunere, gandind ce ar putea face personajul pe care l-a ales. "Ursul" propune sa pescuiasca, dar numai "broasca testoasa" il poate ajuta. "Fluturele" , "greierasul" , " albina ", " furnica" , "masina", " papusa", nu l-=ar fi putut ajuta.

Atunci "masina" propune sa se faca sofer, dar in acest caz numai "papusa" ar fi putut conduce "masina"; " flutirele" propune sa se faca "dansator" , dar " masina" nu poate dansa , nici "testoasa" , "catelul" si "greirul" ar topai, "albina' si "furnica" s-ar invarti in loc , asa ca si aceasta propunere este respinsa. Astfel , exista propuneri din partea fiecarui personaj , dar se ajunge la concluzia ca, numai doi trei ar putea face echipa, iar ceilalti nu sunt potriviti pentru un anume fel de munca.

Ajunsi in caest impas , copiii trebuie sa gaseasca o rezolvare astfel incat , toti trebuie sa munceasca , dar sa ramana in continuare prieteni si sa locuiasca in aceeasi casuta. Solutia vine de la Nina, care propune ca "ursul" si "broasaca testoasa" sa prinda peste ; "fluturele" si " papusa" sa danseze, " albina" sa pregaateasca masa.

Apoi copiii incep sa se grupeze in functie de ce ar putea face fiecare personaj. Doi copii ( Sebastian si Rebeca) nu stiu in ce grup vor participa si ce ar poutea sa faca , dar sunt ajutati de grup sa-si inteleaga rolul > in acest moment , devin galagiosi , incep sa se agite bucurosi ca au gasit rezolvare la problema lor, dar si detensionati dupa incercarea prin care aau trecut. S-au grupat apoi si ao pornit spre locul in care urmau "sa munceasca". Au mimat actiunile pe care le-au imaginat, au comunicat intre ei sfatuindu-se cum sa-si faca mai bine meseria. La sfarsitul zilei , s-au intors in casuta lor cu ce au obtinut din munca facuta impreuna.

Au inteles ca pot fi prieteni, pot locui in aceeasi casuta, facand fiecare lucruri diferite. Au accep[tat ideea diversitatii, diversitatea care nu i-a separat si care-oi poate uni. Au putut face transferul din poveste in realitaatea si sa inteleaga ca ei sunt impreuna in acest grup, dar merg la grupe de gradinita diferite, locuiesc fiecare in alta casa , dar pot fi prieteni. Aceasta idee le-aa oferit un plus de securizare, de incredere in sine si ijn celalalt. In derularea dramatizariio, copiii si-au reactualizat cunostintele despre lumea in conjuratoare, fapt ce le va facilita relationarea cu exteriorul. Au dovedit ca pot coilaboira pentru a depasi un impas, se pot sustine unul pe celelalt, sunt capabili sa comunice intre ei. Punerea in scena a povestii le-a dat posibilitatea sa se miste, sa-si afirme personalitatea, sa acyineze in functie de cunostiuntele si temperamentul fiecaruia.

Exercitiul de miscare - "Repeta dupa mine!"

Scopuri:

stimularea imaginatiei , creativitatii, expresivitatii corporale;

flexibilizarea comunicarii non-verbale;

antrenarea comunicarii senzoriale;

acceptarea celuilalt prin inhibarea propriilor actiuni;

detensionare.

Tehnica utilizata - jocul

Descrierea exercitiului:

Varianta A: Copiii sunt asezati cate doi fata in fata, privindu-se ca intr-o oglinda, unul din ei face o miscare , iar celelalt preia miscarea. Se inverseaza rolurile. Fiecare spune ce aa simtit in momeentul in care a reluat miscarea celuiilalt.

Varianta B: Copiii sunt asezati in cerc in picioare, un copil executa o miscare , iar grupuil reia miscarea respectiva. Se porcedeaza identic cu topti membrii grupului.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Acets joc , apermis copiilor sa se vada prin celalalt ca intr-o oglinda. A fost un joc al inhibitiei( sa faci ce-ti impune celalalt) si excitatiei ( sa exteriorizezi [propria traire) " aici , acum ", traire constientizata, amplificata , prin reluarea ei de catre intregul grup. Au fost perechi in care partenerul a executat exact miscarile propuse ( cooperare , empatie, identificare prin celalalt, control). Au existat perechi in care celelalt a imbogatit interpretarea ( expresivitate, expansiune, independenta). Din comentariile copiilor s-a constatat ca unii participanti s-au simti bine, fiind initiatorii miscarii, iar aaltii s-au simtit mai bine ca imitatori. Jocul a asiogurat un plus de autocunoastere , aiutoafirmare personala.

A doua parte a jocului , a permis armonizarea miscarilor individuale , cu cele ale grupului, ceea ce a dus la o stare de bine general. In acesata etapa, grupul s-a reunit, manifestandu-si coeziunea.

A NOUA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII : Cunoasterea, autocunoasterea in relatii de grup.

Exercitiul de creatie - "Calatorie in lumea basmului"

Scopuri:

identificare cu personaajul ales;

redarea expresiva a rolului;

stimularea imaginatiei , creativitatii;

cunoasterea , autocunoasterea.

Tehnici utilizate - joc de rol ; poveste comuna

Descrierea exrecitiului:

Varianta A: pe o masuta sunt asezate marionete reprezentand personaje din baasme clasice cunoscute de copii. Terapeutul le solicita sa-si aleaga fiecare cate un personaj pe care va trebui sa-l interpreteze asa cum apare el in poveste.

Varianta B: Cu personajele aalese, vor face o poveste comuna.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Alegerea personajului preferat a fost pentru unii copii o problema , pentru ca au avut de optat intre atractia fata de o marioneta si cunostintele pe care le aveau in legatura cu aceasta. Aceasta situatie le-a permis sa faca singuri o auttoevaaluare a cunostintelor pe care le au despre povesti si personajele din poveste. Copiii au ales: "Scufita rosie" , "Vanatorul" , "Alba ca zapada" , "Cenusareasa", " Vrajitoarea" ,"Cocosul", " Vulpea", " Fata mosului" , " Bestia" , " Piticul cel mic".

Copiii s-au asezat in cerc si , pe rand, fiecare si-a prezentat perssonajul. Iulian si-a ales " Bestia", care l-a inceput era rau , dart apoi s-a transformat si a devenit bun si viteaz, pentru ca l-a atins printesa cu "bagheta magica"( dorinta de schimbare, dar si solicitarea spriojinului pentru a realiza schimbarea); Rebeca si-a ales "vrajitoarea"."nu este o vrajitoare rea , se plimba pe matura si face lucruri bune". Flavius "vanatorul", el a salvat-o pe "alba ca zapada" si a pacalit-o pe "mama rea" ( cooperaant , protector). Denis a ales " cocosul", mare si puternic " mai puternic ca boierul" a adus multi bani si are grija de mos ( dorinta de a creste, nevoie de securizare).

In partea a doua a jocului, grupul a alcatuit o poveste noua, cu personajele alese. Personajul central a fost "Alba ca zapada" pe care "Bestia" a inchis-o in castel, dar in camera ei sta piticul cu care vorbea, "Fata mosului" ii pregatea mancarea , "Cenusareasa" facea curatenie. "Cocosul" s-a dus la vanator sa-i spuna sa o sal;veze pe "Alba ca zapada" din castelul "bestiei", "scvufita rosie" l-a adus pe "vanator" la " vrajitoare" care a transformat-o pe vulpe in " cal cu aripi" si au "zburat" la "castelul Bestiei". "vrajitoarea" a transformat "bestia" intr-un "print" care s-a casatoprit cu "alba ca zapada" si au trait fericiti pana la adanci batraneeti. "Piticul" a incheiat povestea:

" Si-am incalecat pe-o sa,

Si v-am spus povestea asa,

Si-aam incal;ecat pe-un fus,

Sa traiasca cine-a spus( copiii aplauda)

Si-am incalcet pe-o capsuna,

Si v-am spus o mare , gogonata minciuna (amuzament).

Chiar daca s-au transpus in lumea fabnuloasa a basmului, copiii au facut diferenta intre reaalitate si fantastic. Jocul a fost antrenant si a permis eliberarea energiilor creatoare. Performanta grupului s-a imbunatatit prin faptul ca toti participantii s-au miscat incercand sa ocupe un loc in poveste. Au fost momente in care au devenit galagiosi , agitati , incercabnd sa gaseasca pentru fiecare portagonist un rol nou.

"Vrajitoarea", "vulpea" , " bestia" au suportat transfigurari pentru a putea fi integrati in poveste. Inca odata este de remaracat faptul ca participantii la grup au realizat o buna cunoastere a lor si a celorlalti dar si o acceptare reciproca. Grupul din poveste a reactionat ca un intreg in rezolvarea conflictului, copiii au dat divada de maturizare cognitiva si comportamentala.

Exercitiul de mimodrama - " Ghiceste animalul!"

Scopuri:

facilitarea exprimarii non-verbale si verbale expresive;

antrenarea trairilor pozitive;

dezvoltarea creativitatii;

detensionare, amuzament.

Tehnica utilizata - Terapie prin miscare

Descrierea exercitiului:

Varianta A: terapeutul invita copiii sa-si ia pernele si sa se aseze in cerc, fiecare copil, pe rand, va imita un animal; ceilalti partiocipanti trebuie sa recunoasca animaalul si sa imite sunetul pe care il emite.

Varianta B: un copil propune imitarea unui animal , iar grupul preia miscarea. In final animalele revin ion cerc si vor lua masa impreeuna.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: exercitiul a oferit copiilor sansa sa actualizeze cunostintele despre animale, modul lor de viata dar si caracteristicile acestora, au redat prin mimica , pantomima postura caracteristica unor animale, modul de alimentatie. Caracterul spontan al jocului a antrenat manifestarea empatiei, cooperarii, a creativitatii , imaginatiei si expresivitatii. Plasandu-se in lumea animalelor , copiii s-au simtit stimulati in exprimarea spontana a diferitelor atitudini ( ursul greoi, fluturele zburdalnic, cainele [prietenos, calul puternic , echilibrat.). Copiii s-au aflat in impas cand a fost necesar sa imite sunetul scos de fluture , pesti . Rezolvarea a venit de la Elena " nu se aude nimic , e liniste".

In a doua parte a jocului , copiii s-au miscat liber, uneori intr-o explozie de actiune, care a alternmat cu miscari lente. In final , cand au revenit in cerc , si toti" s-au asezat la masa" au colaborat foarte biine in a-si imparti " hrana" intre ei. S-a revenit la coeziunea de grup , comunicare verbala , empatica , aserrtiva. Participantii s-au relaxat , zgomotul a devenit moderat, comunicarea reala. Din acest joc , copiii au inteles ca pot comunica intre ei si in tacere numai prin mimica , gestica , postura.

A ZECEA SESIUNE

OBIECTIVUL SESIUNII: Fixarea si amplificarea achizitiilor psiho-compor-tamentale exersate in grup.

Exercitiul de creatie

Scopuri:

constientizarea notiunii "bine, rau" in paralel cu "frumos, urat";

acceptarea existentei binelui si raului atat in lumea reala cat si in cea fantastica;

transfigurarea - in orice rau se afla un strop de bine, care poate duce l;a transformare.

Tehnici utilizate - povestirea; metafora terapeutica

Descrierea exercitiului: In sala sunt prezente doua siluete mari , reprezentand "capcaunul" si "zana cea buna". Inb dreptul fiecarei siluete exista cartonase negre si albe. Terapeutul cere copiilor sa descrie cele doua personaje. Concluzia este ca "zana cea buna" este personaj pozitiv, iar "capcaunul" este personaj negativ.

T. - Sa vedem ? Uneori suntem neascultatori, mofturosi.si cum mai putem fi( completeaza copiii: mincinosi , fricosi, obraznici, alintati, lenesi, neascultatori, plangaciosi, bataausi).

Copiii sunt invitati sa mediteze si apoi , daca se regasesc in una din descrierile facute mai sus, sa mearga la "capcaun", sa aleaga un cartonas negru , care va reprezenta alintul sau plansul . sa i-l dea capcaunului sa-l inghita. Capcaunul inghite orice, pentru ca el nu stie ce e bine si ce e rau. Se procedeaza identic pentru fiecare lucru bun pe care au invatat sa-l faca. Se ia cartonasul alb si se inmaneaza zanei.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului : Pentru ca la aceasta varsta copiii recunosc cu usurinta unele trasaturi de personalitate dar le este greu sa le enumere, terapeutul a facut o prezentare a trasaturilor negative si pozitive, in care participantii s-au recunoscut. Fiecare copil a avut cel putin doua cartonase negre de pus in "gura capcaunului", " ca sa nu mai fie copii rai" . Flavius a pus doua cartonase in gura capcaunului "ii dam si lui sa manance" ( umor, detasare, incredere in sine), Iulian "capcaunul asta poate inghiti tot ce e rau"( eliberare, descatusare). Au fost copii care s-au apropiat cu teama si abia spre sfarsitul jocului de capcaun ( Sebastian, Roclin, Rebeca, Elena)." daca ii musca de mana?" ( nesiguranta, neincredere, imagine de sine slab structurata). Antonia " daca mananca toate relele, nu-l doare burta?" ( grija pentru celalalt).

Zana buna a primit jetoanele albe si , pentru ca este "buna" a promis ca-i va ajuta pe copii sa obtina mai multe jetoane albe. Daca alaturi de capcaun, copiii au trait stari de ezitare, teama , iritare, uneori impotrivire, alaturi de zana buna au fost relaxati , au comunicat cu ea si au vrut sa obtina acordul acesteia "ca va mai trece pe la ei pe la gradinita; au lasat chiar adrese si numere de telefon( recunosterea binelui si nevoia de sprijin in obtinerea acestuia). La aceasta varsta , copiii sunt natural estetici si tot ce este frumos este si bun. Copiii au fost lasati un timp sa comunice intre ei pentru a relaxa atmosfera si a reface comuniunea de grup cu tot ce inseamna ea, securizare , empatie, asertivitate.

Exercitiul - " Casuta buclucasa"

Scopuri:

dezvoltarea capacitatii de a face fata provocarilor externe si de a gasi resurse individuale de rezolvare;

dezvoltarea imaginatiei , creativitatii, coeziunii de grup;

Tehnici utilizate - artterapia ( joc de constructii)

Descrierea exercitiului :

Varianta A : pe o masa sunt asezate cuburi din plastic de dimensiuni mijlocii, cu care copiii vor trebui sa construiaca o casa cu gard in dou minute. Copiii sunt asezati in cerc in jurul mesei.

Varianta B: Cu piesele care se gasesc in trusele de sub masa , vor rtealiza o lucrare colectiva care sa cuprinda o casa cu gard.

Efectele obtinute in urma aplicarii exercitiului: Din cei zece copii, doar trei au reusit sa construiasca casuta cu gard in doua minute ( Nina, Elena, Flavius). Au fost copii care si-au manifestat dorinta sa mai incerce inca o data ( Iulian, Vladut, Denis). In partea a doua a jocului, au construit un cartier de vile in care se vor muta toti cand vor fi mari. Cum in final opbstacolul a fost depasit de toti participantii prin realizarea lucrarii colective, s-a instalat relaxarea si buna dispozitie. Au inceput sa construiasca casute din ce in ce mai elaborate , aducand in redarea lor elemente specifice caselor in care locuiesc ( apartenenta la un anume spatiu care devine securizant).

Harta grupului

Scopuri:

diferentele inregistrate intre prima harta si ultima;

surprinderea evolutiei individuale dar si de grup;

Tehnica utilizata - artterapia ( pictura)

Descrierea exercitiului: Copiii sunt asezatri in cerc in jurul mesei , unde se afla o foaie alba , mare. Fiecare copil va plasa o pata de culoare care il reprezinta. Copiii pot comunica intre ei si isi pot negocia locul in foaie. La final motiveaza de ce au ales culoarea si locul pe care si l-au ales in grup.

Concluzii: Comparand cele doua harti ale grupului, se pot constata urmatoarele diferente:

Paleta cromatica folosita s-a imbunatatit. In prima harta au aparut coinci culori din care maro si rosu au fost folosite de cinci copii; pe cea de-a doua harta , au aparut noua culori din care galbenul a fost folosit de doi copii.

Asezarea in pagina. In prima harta trei copii s-au situat in partea stanga jos a paginii, separandu-se de restul grupului , lasand distante mari intre ei si ceilalti ( Denis , Vladut si Sebastian). Iulian si Nina s-au plasat in centrul foii ( incredere in ei , dorinta de a detine controlul); Roclin s-a plasat deasupra tutror ( aspiratii); Antonia si Elena s-au situat putin sub centrul plansei alaturi de Flavius si Rebeca.

In cea de-a doua harta,copiii s-au asezat aproape sub forma de cerc (probabil si pentru ca majoritatea exercitiilor s-au desfasurat in cerc).

Distantele dintre copii. Exceptand grupul Sebastian , Denis , Vladut , care s-au siotuat in coltul plansei si Nina Elena , care sunt destul de apropaeuna de cealalta , in rest, ceilalti copii s-au desenat la distante mari intre ei ( acestea fiind si distantele afective) . In cea de-a doua harta, desi sunt dispusi in cerc , copii au format grupuri : Nina , Elena , Antonia ( Nina le protejeaza si le domina pe cele doua); Denis, care s-a " prins" de Iulian si Roclin ( nevoie de securizare) ; Sebastian si Vladut " lipiti unul de celalalt" ( securizare reciproca); Rebeca, este singura care si-a delimitat clar pozitia si este la distanta de restul grupului , desi se inscrie in cerc.

Elemente desenate. Daca in prima harta apar doar pete de culoare de dimensiuni diferite , in cea de-a doua harta , copii si-au desenat: ochi , gura , par , urechi, nas , maini , picioare , raze , petale, obraji. sub imperiul jocului anterior, Nina a pictat o "casuta cu gard" ( casa noastra).

Dimensiunea paletei de culoare. Pe prima harta , Roclin si Iulian s-au reprezentat prin pete mari de culoare ( dorinta de afirmare, nevoie de atentie, supraevaluare); Denis si Vladut s-au pictat foarte mici ( insecuritate , nesiguranta). In a doua harta dimensiunile sunt aproximativ egale ( coeziunea grupului) .

Existenta elementelor de umor. In prima harta inexistente, in a doua harta Vladut s-a pictat ca un miriapod; Flavius cu cioc; Nina cu petale si cu mainile pe Elena si Antonia; Iulian cu "mot".

Nume date hartii. Prima harta a primit cinci nume, iar cea de-a doua 15 nume: "Pinocchio", "Printul Miorlau", " Casa noastra" , " Gradina cu copii" , " Printi si printese" , " Soarele" , "Paleta de culori", " Curcubeul", "Copii de poveste", "Cercul", "Casa copiilor", "Veselie", "Basmul", " Joaca de copii", "Piticii" , " Fermecatii" , " Curajosii".

Reprezentarea grafica a datelor

Se poate constata ca exista diferente cantitative intre rezultatele obtinute in prima parte a sesiunii si cele finale:

exprimarea trairilor indivduale in grup si acceptarea acestora ;

dominarea s-a transformat in cooperare, creativitate , asertivitate;

distantele relationale s-au diminuat;

numarul copiilor care si-au exprimat creativitatea in grup a crescut ;

agresivitatea, timiditatea, s-au redus prin interactiunea de grup ;

umorul a fost folosit ca mijloc de echilibrare relationara, afectiva ;

procesul creativitatii a crescut de trei ori.

In urma analizei efectuate pe baza observatiilor, urmarind caseta video de la inceputul programului si la sfarsitul acesteia , s-a obtinut urmatorul tabel.

Reprezentarea grafica a observatiilor

Se poate constata ca valorile ridicate la indicatorii 3, 10, 12, dovedesc o buna adaptare la grup , securizare, comunicare ; la indicatorul 7 valorile s-au mentinut ridicate , aceasta dovedeste o atenuare destul de mica a violentei ; valorile de la indicatorii : 1, 5, 11, dovedesc o buna adaptare la grup dar si exprimare individuala ; diferenta mica obtinuta la indicatorul 9 poate fi datorata agresivitatii dar si faptului ca locuiesc intr-un spatiu larg si exista tendinta de a vorbi pe un ton ridicat .In plus , tonul ridicat nu a fost insotit si de gesturi , mimica agresiva ; inicatorii 2 si 4 semnaleaza faptul ca participantii pot avea initiativa dar sunt capabili si de asertivitate, indicatorul 6 expresivitatea in comunicare este specifica prescolarului mic, exprimarea lui fiind spontana, puternic participativa, lipsita de inhibitii - securizarea in grup a permis exprimarea naturala a copiilor ; indicatorul 8 - atitudinea critica ( la aceasta varsta copilul are o anume " cruzime" in a-si exprima opiniile despre ceilalti, dar se poate voprbi si despre o carenta educativa; copilul criticat tot timpul , va critica si el la randul lui); punctajul obtinut arata ca la nivel de grup, atitudinea critica s-a mai diminuat , dar trebuie sa ramana in atentia parintilor pe viitor.

Interviul luat copiilor la sfarsitul programului la sfarsitul programului:

1. Antonia "vreau sa mai vin, dar sa vina si Nina"

2. Denis "mi-a placut sa ma joc cu copiii"

3. Elena "pot sa o aduc si pe sora mea?"

4. Flavius "imi place, mai vin"

Iulian " n-a fost mare lucru"

Nina " mi-au placut toti copiii"

Roclin "am invatat multe jocuri frumoase"

Rebeca " nu prea stiu ce sa spun"

Sebastian ".?!"

Vladut " nu vreau sa plec acasa!"

Din interviul copiilor, reiese ca s-au simtit bine in grup, si participarea a fost pozitiva. S-au simtit securizati, au incheiat prietenii care s-au mentinut si in afara grupului.

Exceptand doi copii, Sebastian si Rebeca, care si-au mentinut partial atitudinea de necooperare in grup si care ar avea nevoie de o continuare a activitatii intr-un alt grup, ceilalti copii si-au atenuat agresivitatea, au relationat intre ei, fixandu-si comportamentele pozitive si eliminand o parte din comportamentele negative. Pentru Iulian si Denis, care sunt energici, ideal ar fi sa li se canalizeze energia spre o forma de sport; Nina si Elena, care au inalt nivel creativ, pot face dramatizare; Elena ar trebui stimulata in familie pentru afirmarea creativitatii. Acest program a fost eficient, iar o parte din tehnicile folosite pot fi preluate de gradinita si de familie, pentru a continua maturizarea cognitiva, afectiva, volitiva, creativa a copiilor care au participat la acest program.

Bibliografie:

Adler A. (1995) Psihologia scolarului greu educabil, Editura IRI, Bucuresti.

Abric J.C. (2002) Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Bucuresti.

Caluschi M. (2001) Grupul mic si creativitatea, Editura Cantes , Iasi.

Cosmovici A. , Iacob L. (1998) Psihologie scolara, Editura Polirom, Bucuresti.

Dafinoiu I. (2005) Psihoterapii scurte, Editura Polirom , Bucuresti.

Dima S. coordonator (1997) Copilaria fundament al personalitatii, editat de Revista Invatamantului Prescolar.

Gavril O. ( 2002) Asertivitatea, de la abilitate la competenta, Editura Performantica , Iasi..

Guimon J. (2006) Introducere in terapiile de grup , Editura Polirom Bucuresti .

Mitrofan I. Coordonator (2003) Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane, Editura Polirom , Bucuresti.

Mitrofan I. si Stoica C. D. ( 2005), Analiza trasngenerationala si terapia unificarii, Editura Sper, Bucuresti.

Mitrofan I. (2001) Psihopatologia copilului, Editura Sper, Bucuresti.

Morand P.D. Jouffrey ( 2003) Psihologia copilului, Editura Teora, Bucuresti.

Simon Ana-Mari (2004) Consiliere parentala, Editura Polirom, Bucuresti.

Schneider F. M. (2006) Educatia copilului meu in 25 de tehnici, Editura Humanitas, Bucuresti.

Schiopu U. si Verza E. (1981) Psihologia varstelor, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti.

Wildlocher D. & Braconnier A. (2006) , Editura Trei, Bucuresti.