TULBURARILE DE LIMBAJ SI MIJLOACELE FOLOSITE IN GRADINITA PENTRU CORECTAREA LOR

TULBURARILE DE LIMBAJ SI MIJLOACELE FOLOSITE IN GRADINITA PENTRU CORECTAREA LOR

Pentru copilul normal dezvoltat din punct de vedere intelectual si care nu are ,,probleme,, in ceea ce priveste emisia sunetelor si receptia auditiva, constituirea si formarea optionala a aspectului fonetic, lexical si gramatical al limbajului, in general, decurge normal. In caz contrar, limbajul nu urmeaza de la sine o evolutie normala si poate deveni un handicap al sccesului la invatatura inca din clasa I.

Dificultatile de pronuntie la prescolari sunt frecvente, ele ocupand o proportie de peste 80% din totalul tulburarilor de vorbire. Acestea constau in omiterea, inlaturarea, denaturarea sau inversarea sunetelor mai greu de pronuntat.

Cele mai frecvente deficiente sunt: dislaliile si rinolaliile, adica omiterea, denaturarea, inversarea sunetelor si inlocuirea unora cu altele.

Formele intalnite la prescolari sunt:

Omisiuni de sunete- s,z,s,i,f- ,,caun,,- scaun, etc.

Inlocuiri ale sunetelor- siflante, suieratoare si africate, luand denumirea de parasigmatisme(sase-sase, zoc-joc, jice-zice)

Denaturarea sunetelor- siflante, suieratoare, africate.

Tulburarea pronuntiei sunetului ,,r,,(rotacism) este a doua ca frecventa dupa sigmatism si se manifesta prin omiterea, inlocuirea, denaturarea sau inversarea lui in cuvant.

Pregatirea neuromotrica a aparatului fono-articulator si, in special, a limbii, trebuie inceputa inca de la grupa mica.

Tinand seama de particularitatile de varsta si individuale ale copiilor, de unele disfunctii neuromotrice si psihosociale, precum si de cerintele dezvoltarii si perfectionarii vorbirii si comunicarii la aceasta varsta, directiile de activitate au vizat motricitatea generala si fono-articulatorie, gestica si mimica, psiho-socioterapia, precum si dezvoltarea intelectuala.

Pentru realizarea acestor obiective prioritatile sunt:

Educarea auzului fonematic;

Pronuntarea corecta a sunetelor;

Gimnastica aparatului fono-articulator;

Educarea respiratiei;

Discriminarea sunetelor componente ale cuvintelor;

De obicei, exercitiile de dezvoltare a atentiei auditive se reduc la repetatrea unor serii simple de silabe fara sens:

sta, ste, sti, pta, pte, pti, pap, pep, pip, pup, pop, pse, stram, esp, etc.

In cazurile in care copiii pronunta cuvintele stalcit, datorita obisnuintei de a vorbi alintat, silabele nonsens se exerseaza timp mai indelungat, pana cand copiii reusesc sa imite exact orice asociatie dificila.

Deosebit de eficiente pentru dezvoltarea auzului fonematic sunt exercitiile pentru imitarea sunetelor din natura cu onomatopee:

-telefonul- zarrr, zarrr, zarr;

-zborul albinei- bazz, bazz, bazz;

-soneria- tarr, tarr, tarr;

-scartaitul usii- scart, scart, scart;

-oftatul- off, off, off;

-sarpele, gascanul- sss,sss,sss;

-fusul-sfrr, sfrr, sfrr.

-locomotiva-sss, sss, sss;

-vrabia- cip, cip, cip;

-ciobanul- barr, barr, barr;

-ursul- morr, morr, morr;

-soricelul- chit, chit, chit;

-cucurigu, cot-co-dac, mac-mac, ga-ga, cu-cu, cu-cu, oac, oac, glu, glu, mu, mu, bee, bee, ham, ham !

Pe langa aceste exercitii am folosit jocuri didactice de dezvoltare a vorbirii, prevazute in Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii.

De exemplu, pentru grupa mica:

,,Focul si vantul,,- in care s-a urmarit reproducerea prin miscari onomatopee a fenomenelor despre care se relateaza in povestirea educatoarei;

,,Sarpele si albinita,,- contribuie la dezvoltarea auzului fonematic si la emiterea sunetelor s si z;

,,Spune cum face?,, , ..Al cui glas este?,,- cotribuie la emiterea de onomatopee variate si la perfectionarea pronuntiei sunetelor limbii,etc.

Pentru grupa mijlocie am folosit jocuri cu grad de complexitate mai mare.

De exemplu: ,,Ghiceste ce spun eu?,, , ,,Saculetul fermecat,, , ,,Cine spune mai departe?,, , ,,Repeta ce spun eu,, , ,,Telefonul fara fir,, etc., jocuri ce contribuie din plin la dezvoltarea atentiei auditive, a capacitatii de diferentiere fonematica si a auzului fonematic.

La grupa mare toate acestea sunt exersate prin jocuri didactice, precum: ,,Cu ce sunet incepe(se termina) cuvantul?,, , ,,Jocul silabelor,, , ,,Cine spune mai multe cuvinte,, , etc.

Aceste jocuri si exercitii se organizeaza fie cu intreaga grupa de copii, fie cu grupe mici sau individual cand este cazul.

Se mai utilizeaza serii de cuvinte ritmice care se deosebesc printr-un singur sunet: ac, lac, sac, mac, rac, pac , fac, tac, mere, pere, bere, vere, ata, rata, rama, rana, corn, corb, cort, corp, etc.

Rezultate foarte buna obtinem prin folosirea unor poezii, framatari de limba, ghicitori, numaratori din folclorul copiilor:

,,Sapte porci asteapta-n sir,

Sapte saci umpluti cu jir,

Sapte ghinde de stejar

Si felii de gogosar.,,

,,Iesi mos/ De sub cos/Ca vin cocoarele/De umplu ogoarele/Cand va iesi soarele.,, etc.

Activitatile pentru dezvoltarea auzului fonematic trebuie completate cu exercitii de gimnastica a aparatului fono-articulator, adica exercitii de mobilitate a maxilarului, a limbii, pentru buze si obraji, pentru educarea respiratiei nonverbale si verbale si cu exercitii de insusire a elementelor prozodico-muzicale din limba.

La grupele mici, rolul hotarator il au modelele oferite de educatoare, prin exagerarea intonatiei si prin numeroase variatii melodice.

La celelalte grupe se folosesc exercitii de exprimare a aceleiasi propozitii sub mai multe forme expresive, poeziile, povestirile, dramatizarile.

Bibliografie:

Gherghina, D.si colaboratorii, Metodica activitatilor instructiv-educative in invatamantul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova, 2007;

Boscaiu, E., Prevenirea si corectarea tulburarilor de vorbire in gradinitele de copii, E.D.P., Bucuresti, 1973;

Jurcau,E., N., Cum vorbesc copiii nostri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989;

M.E.C., Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, Editura V&Integral, Bucuresti, 2002.