FINALITATILE EDUCATIEI PRESCOLARE (CERINTE ALE INVATAMANTULUI PRIMAR). OBIECTIVE GENERALE/ PECIFICE SI COMPETENTE DE REALIZAT

FINALITATILE EDUCATIEI PRESCOLARE (CERINTE ALE INVATAMANTULUI PRIMAR). OBIECTIVE GENERALE/ PECIFICE SI COMPETENTE DE REALIZAT

Abordarea problematicii anuntate de titlu va fi realizata pe trei mari domenii:

Ø      cognitiv,

Ø      afectiv - atitudinal, formulate de programa pentru invatamantul prescolar.

Ø      psihomotor, avand ca baza cer

Construind capitolul de fata pe aceste domenii, unele dintre obiectivele specifice cuprinse de programa destinata invatamantului prescolar nu se regasesc intr-o formulare expresa in acest context. Ele sunt, insa, detaliate in subcapitolele destinate finalitatilor si obiectivelor specifice realizarii fiecareia dintre cele cinci dimensiuni majore ale educatiei prescolare. Algoritmul in baza caruia se va realiza prezentarea este urmatorul:

DOMENIUL COGNITIV

A. Cerinte ale invatamantului primar din punct de vedere cognitiv     

I Existenta unui nivel de cunostinte optim elaborat

Volum corespunzator de cunostinte, constituit ca fond aperceptiv al abordarii continuturilor prevazute de programa clasei I.

Structura optima, functionala a acestor cunostinte, pe domenii de cunoastere.

II. Existenta unui nivel optim de deprinderi de munca intelectuala

Nivel optim al capacitatii de asimilare a cunostintelor.

Nivel optim de elaborare a operatiilor gandirii: analiza, sinteza, comparatie, generalizare, in limitele oferite de particularitatile psihologice ale varstei de 7 ani.

Capacitatea de a aplica corect cunostintele in situatii concrete.

Capacitatea de evaluare cat mai corecta a propriilor cunostinte.

Nivel optim de elaborare a memoriei.

Nivel optim de elaborare a imaginatiei.

Nivel optim de functionare a atentiei, in limitele impuse de specificul psihologic al varstei.

III. Nivel optim elaborat al limbajului, capacitati optime de comunicare

Volum optim elaborat al vocabularului activ si pasiv.

Exprimare logica, coerenta si cursiva.

Expresivitate in comunicare.

Pentru realizarea acestor cerinte ale unui debut eficient al scolaritatii, invatamantul prescolar trebuie sa-si propuna si sa realizeze o serie de obiective specifice care pot corobora cu competente concrete, transpozabile in obiective operationale la fiecare activitate ce le are in vedere.

B. Obiective generale / specifice ale invatamantului prescolar in domeniul cognitiv

(coroborate cerintelor anterior formulate)

I. Dezvoltarea unui set de cunostinte din diferite domenii de cunoastere la un nivel optim elaborat

Dezvoltarea unui volum de cunostinte corespunzator cerintelor debutului scolaritatii in fiecare dintre domeniile principale de cunoastere (mediul inconjurator, matematica, elemente din diferite stiinte, baza cognitiva a diferitelor activitati cu obiective explicite legate de alte dimensiuni ale educatiei: morala, estetica, fizica, vocationala).

Structurarea functionala a acestor cunostinte pe domenii de cunoastere, cu posibilitati de corelare intre domenii si de aplicare in practica.

II. Formarea si dezvoltarea unor deprinderi de munca intelectuala necesare debutului optim al scolaritatii

Dezvoltarea capacitatii de a decodifica sensul noilor cunostinte, de a le integra, prin intelegere in structura vechilor cunostinte; dezvoltarea capacitatii de asimilare a noilor cunostinte

Dezvoltarea operatiilor gandirii, in limitele impuse de particularitatile gandirii intuitiv-concrele, prin exersare constanta si in contexte variate.

Dezvoltarea capacitatii de a aplica cunostintele in domenii concrete, de a le transfera intuitiv de la un domeniu concret la altul, din situatii cunoscute in situatii noi.

Verificarea si evaluarea obiectiva a cunostintelor copiilor cu explicarea formularilor evaluative, ca baza a dezvoltarii capacitatii copiilor de a se autoevalua.

Dezvoltarea memoriei, prin exercitiu si prin activitati explicit proiectate.

Dezvoltarea imaginatiei , prin exercitiu si prin activitati explicit proiectate.

Dezvoltarea atentiei, prin exercitiu si prin activitati explicit proiectate.

III. Dezvoltarea limbajului si a capacitatii de comunicare la un nivel corespunzator posibilitatilor varstei prescolare

Dezvoltarea vocabularului activ si pasiv prin imbogatirea fondului de cuvinte.

Dezvoltarea capacitatilor de comunicare corecta, coerenta si cursiva.

Dezvoltarea expresivitatii in comunicare.

C. Competente / capacitati corespondente fiecaruia dintre obiectivele mentionate anterior, care se pot transpune in obiective operationale in contextul activitatilor concrete ce le vizeaza

I. Detinerea unui fond corespunzator de cunostinte

1.1. Detinerea unui nivel optim de cunostinte despre mediul fizic inconjurator.

1.2. Detinerea unui nivel optim de cunostinte despre om si mediul social.

1.3.Detinerea unui nivel optim de cunostinte din domenii stiintifice (chimie, fizica), cunostinte adaptate nivelului de intelegere specific varstei.

1.4.Detinerea unor cunostinte instrumentale din domeniul matematic.

1.5. Detinerea fondului necesar de cunostinte legate de domeniile desen, pictura, modelaj, baza cognitiva a activitatilor respective.

1.6. Detinerea fondului instrumental de cunostinte legate de muzica (baza cognitiva a activitatilor muzicale).

1.7. Detinerea fondului instrumental de cunostinte legate de educatia fizica (baza cognitiva a activitatilor de profil).

1.8. Detinerea fondului instrumental de cunostinte legate de activitatile libere (baza cognitiva a activitatilor de dramatizare, de constructii etc).

In demersul spre concret acestea se pot transpune in formule operationale prin utilizarea unor verbe ca: (Prescolarul trebuie sa fie capabil ):

*sa denumeasca , *sa enumere ,*sa descrie, *sa grupeze, *sa explice cu cuvinte proprii etc.

2.1. Capacitatea de a utiliza corect si corelat cunostintele in interiorul aceluiasi domeniu cognitiv.

2.2. Capacitatea de a realiza transferul unor cunostinte dintr-un domeniu in alt domeniu, acolo unde sunt legaturi sesizabile la nivelul varstei prescolare.

2.3. Capacitatea de a aplica cunostintele dobandite in situatii concrete.

2.4. Capacitatea de a identifica cunostintele noi in contexte variate.

2.5. Capacitatea de a stabili legaturi cauzale intre fenomene, relatii intre obiecte.

2.6. Capacitatea de a percepe activ obiectele, fenomenele lumii inconjuratoare prin perfectionarea organelor de simt si valorificarea experientei personale.

Aceste competente se pot formula ca obiective operationale, in contexte de continut concret prin utilizarea unor verbe ca: (Prescolarul sa fie capabil ):

Ø      sa coreleze (de exemplu cunostintele legate de temperatura cu acelea legate de apa si transformarile ei, in acelasi domeniu, sau numeratia din matematica cu numararea unor obiecte din mediul inconjurator etc.)

Ø      sa aplice (de exemplu cunostinte legate de culori din natura in explicarea modului de obtinere a acestor culori in activitatile de desen),

Ø      sa explice relatia dintre,

Ø      sa diferentieze (culori, gusturi, miscari, grade de asperitate) etc.

II. Detinerea unor deprinderi de munca intelectuala utilizabile in diverse contexte cognitive

1.1. Capacitatea de decodificare a sensului unor noi cunostinte, de a le integra prin intelegere in structura cunostintelor deja dobandite. (in acest caz pot exista obiective operationale corelate formulate cu verbe ca:

*sa denumeasca corect, *sa diferentieze, *sa enumere in ordinea ceruta, *sa insereze la locul potrivit, *sa clasifice dupa un criteriu dat, *sa explice cu formulari proprii trasaturile unui obiect, fenomen etc.)

2.1. Capacitatea de a analiza un obiect, fenomen, in baza intuirii lui concrete.

2.2. Capacitatea de a compara obiecte, fenomene intre ele.

2.3. Capacitatea de a clasifica obiecte prin stabilirea aspectului general ce le caracterizeaza pe toate cele apartenente aceleiasi categorii.

2.4. Capacitatea de a ordona, seria obiecte diferentiate prin aspecte esentiale si de nuanta (dar sesizabile intuitiv).

2.5. Priceperea de a sesiza asemanari-deosebiri in raport cu unul sau mai multe criterii impuse sau alese.

2.6. Capacitatea de a descompune un obiect in parti componente si de a uni partile intr-o alta ordine.

2.7. Capacitatea de a elabora concluzii cu caracter partial sau final (in limitele varstei psihologice).

Aceste capacitati pot fi transpuse in obiective operationale, in functie de contextul de continut unde sunt vizate spre formare sau consolidare, utilizandu-se verbe ca:

*sa enumere trasaturile caracteristice ale, * sa compare doua obiecte / fenomene, doua multimi, *sa puna in perechi, * sa realizeze incluziunea, *sa realizeze intersectia. *sa compare corect doua categorii de obiecte/fenomene. *sa descompuna, *sa recompuna dupa o cerinta data etc.

3.1. Capacitatea de aplicare a cunostintelor in domenii noi si in situatii concrete.

3.2. Capacitatea de a transfera cunostinte in situatii practice concrete, in actiuni de o anume factura, in functie de interesele proprii sau de grup.

3.3. Capacitatea de a utiliza scheme operationale proprii pentru rezolvarea unor situatii problema.

3.4. Priceperea de a gasi solutii optime de rezolvare a cerintelor, sarcinilor trasate de adult in diferite actiuni (joc, invatare dirijata, activitati cu caracter de munca).

Aceste capacitati pot fi prefigurate prin formularea de obiective operationale corelate unor activitati cu continut concret: de exemplu cunostintele despre mediul inconjurator legate de anotimpuri si de plante pot fi aplicate in domeniul cultivarii de plante (in gradina, in sala de grupa sau in sera). Pentru aceste situatii diferite de aplicare copiii trebuie sa fie capabili sa:

*diferentieze conditiile de insamantare, *sa actioneze in corelatie cu cerintele specifice contextului, *sa explice diferentele de actiune (la nivelul lor de intelegere si exprimare), *sa gaseasca o solutie eficienta la, *sa utilizeze o modalitate proprie de rezolvare etc.

4.1. Capacitatea de a masura si raporta comparativ propriile rezultate la rezultatele celorlalti si la cerinta formulata de adult.

4.2. Capacitatea de a-si evalua corect performantele in plan cognitiv.

Aceste capacitati se formeaza in conditiile in care educatoarea explica inteligibil intotdeauna propriile evaluari, in conditiile in care stimuleaza interevaluarea si autoevaluarea argumentate. Verbe corelative acestei capacitati, utilizabile in formularea obiectivelor operationale pot fi:

copilul *sa evalueze, cu acordare de calificative simbolice (bile rosii, negre, albastre etc.) lucrarea colegului, colegilor, lucrarea proprie, *sa argumenteze cu cuvinte proprii acordarea unui calificativ, pe cat posibil cu ancorare in criterii obiective.

Aceste criterii obiective se pot forma printr-o munca artizanala, daca educatoarea urmareste explicit formarea capacitatii de evaluare si de autoevaluare la prescolar.

5.1. Capacitatea de a memora usor, prin apel la intelegere sau /si la conotatii afective, diferite aspecte de continut.

5.2. Capacitatea de a pastra activ cunostintele memorate.

5.3. Capacitatea de a reproduce si de a recunoaste (de a reactualiza) cu usurinta aspecte memorate, in formule necesare situatiei care le reclama.

5.4. Existenta unor primi algoritmi de memorare elaborati cu ajutorul adultului.

Activitatile din gradinita, daca sunt bine conduse, toate ajuta implicit sau explicit la dezvoltarea memoriei. Educatoarea isi poate propune obiective operationale cognitive explicite, la activitati de cunoastere a mediului, matematice, artistice etc, legate de dezvoltarea capacitatilor memoriei. Verbe utilizabile sunt:

*sa recunoasca usor un obiect cunoscut, un text invatat, un cantec, un desen etc.,* sa reproduca corect un cantec, o poezie, o poveste etc,

6.1. Capacitatea de a imagina situatii noi, figuri noi, contexte noi, prin schimbarea unor elemente in cele deja cunoscute.

6.2. Capacitatea de a imagina situatii noi, figuri noi. contexte noi, prin combinarea unor aspecte deja cunoscute; implica si capacitati creative.

Activitatile de cunoastere, de dezvoltare a limbajului, chiar si cele cu continut matematic, cele artistice, muzicale, jocurile si activitatile alese, pot avea obiective legate de dezvoltarea imaginatiei, in mare masura, formarea capacitatilor imaginative depinde de modul in care educatoarea realizeaza activitatile, de gradul de libertate pe care il acorda copiilor. Verbe utilizabile in operationalizarea obiectivelor corelate acestor capacitati sunt:

*sa creeze o imagine noua, *sa compuna o poveste pornind de la un inceput dat de la un set de cuvinte de la o imagine, * sa imagineze o problema pornind de la intuirea concreta a unor relatii de incluziune, intersectie etc (la grupa pregatitoare)

7.1. Capacitatea de a-si concentra atentia pe parcursul unei activitati (pe intreaga durata a acesteia in functie de nivelul ontogenetic).

7.2. Capacitatea de a comuta atentia de la o sarcina la alta.

Toate tipurile de activitati obligatorii, daca sunt bine conduse, pot determina cresterea capacitatii de concentrare a atentiei, de flexibilzare a acesteia, desigur ca in limitele posibile ale varstei psihologice. Daca durata unei activitati la diferitele grupe de varste depaseste limita posibilitatii reale de asigurare a unei atentii concentrate, aceasta nu poate fi pastrata pentru ca nu corespunde firescului acestei etape ontogenetice; mai mult, fortarea atentiei in conditii de stres si suprasolicitare are efecte negative asupra motivatiei copiilor pentru genul de activitati in care se nu se respecta particularitatile de varsta .

III. Capacitati de comunicare optim elaborare pentru fiecare palier de varsta prescolara

1.1. Existenta in vocabularul copiilor a unui volum optim de cuvinte, relevandu-se intelegerea semnificatiei acestora

1.2. Utilizarea corecta din punct de vedere semantic a cuvintelor in contexte variate.

1.3. Pronuntarea cat mai corecta a cuvintelor din punct de vedere fonetic.

1.4. Decelarea pozitiei sunetelor in cuvinte si silabe.

1.5. Sesizarea nuantelor in pronuntarea cuvintelor, a accentelor care modifica semnificatia acestora.

2.1. Exprimarea corecta in propozitii cu o constructie corespunzatoare normelor logice.

2.2. Exprimarea cursiva si coerenta.

2.3. Exprimare corecta din punct de vedere gramatical.

2.4. Existenta capacitatii de a exprima in formulari proprii aspecte din viata reala, din povestiri, din imaginatie.

3.1. Comunicarea expresiva, cu utilizarea paraverbalului nuantat.

Aceste capacitati se formeaza, in principal, in cadrul activitatilor destinate explicit dezvoltarii limbajului, dar ele pot fi exersate, consolidate si chiar imbogatite in toate celelalte activitati din gradinita. Fondul cognitiv al activitatilor artistico-plastice, muzicale, practice, cunostintele matematice, cele legate de mediul inconjurator, totul se exprima in cuvinte, ori, educatoarea trebuie sa manifeste o grija constanta pentru limbaj si pentru dezvoltarea capacitatilor de comunicare in toate aceste imprejurari. Mai mult, ea trebuie sa urmareasca cu mare atentie modul de comunicare al copiilor in cadrul activitatilor libere in care, de multe ori, modelele negative verbale isi fac simtita prezenta. Ea trebuie sa corecteze cu blandete si tact toate aceste tendinte de exprimare neconforma cerintelor unei dezvoltari optime a limbajului.

In toate aceste contexte educatoarea poate formula obiective operationale legate de dezvoltarea limbajului si a capacitatilor de comunicare folosind verbe de tipul:

*sa pronunte corect, *sa utilizeze corect substantive /adjective, adverbe etc, *sa povesteasca coerent, *sa povesteasca respectand logica evenimentelor, *sa reproduca corect un cuvant nou, *sa recunoasca cuvintele noi intr-un alt context, *sa combine cuvinte disparate ca sens intr-o relatare coerenta etc.

DOMENIUL SOCIO-AFECTIV ATITUDINAL

Algoritmul in baza caruia se va realiza prezentarea este urmatorul:

A. Cerinte ale invatamantului primar

I. Nivel optim de elaborare a capacitatii de expansiune sociala.

II. Nivel optim de elaborare a capacitatii de integrare sociala.

1. Nivel optim de elaborare a capacitatii de a se supune la rigorile normelor colectivului de copii

2. Nivel optim de elaborare a capacitatii de a se supune normelor impuse de adult.

3. Nivel optim de actiune in grup.

III. Nivel optim de elaborare a trairilor afective cu rol energizant pentru activitate.

IV. Nivel optim de elaborare a "nucleului' atitudinal format din atitudini: fata de adulti, colegi, fata de sine, fata de sarcina, fata de activitatea sa.

B. Obiectivele generale ale educatiei prescolare

(care pot deveni specifice cand sunt raportate la un anume domeniu de continut)

I. Dezvoltarea capacitatii de expansiune sociala.

1. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a se juca si de a actiona in compania unui numar cat mai mare de parteneri.

II. Dezvoltarea capacitatii de integrare sociala.

1. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a se supune la normele convenite in colectivul de copii.

2. Formarea si dezvoltarea capacitatii de a se supune normelor impuse de adult.

III. Dezvoltarea unui fond afectiv energizator, pozitiv.

1. Dezvoltarea capacitatii de a receptiona cu sensibilitate trairile afective ale celorlalti.

2. Dezvoltarea unei game variate si nuantate de trairi afective pozitive, cu efecte benefice asupra motivatiei pentru activitate, pentru relatia sociala.

3. Dezvoltarea capacitatilor de expresie a trairilor afective.

IV. Dezvoltarea unui nucleu atitudinal pozitiv si benefic pentru activitate, pentru relatia cu adultii, copiii si cu sine.

1. Dezvoltarea capacitatii de a valoriza pozitiv activitatea altora.

2. Dezvoltarea capacitatii de a valoriza corect propriile actiuni.

3. Dezvoltarea capacitatii de a coopera cu altii respectandu-i si cerand respect.

4. Dezvoltarea unei atitudini bazate pe o motivatie pozitiva pentru activitatile obligatorii, cu posibilitati de transfer atitudinal in activitatea de tip scolar.

5. Dezvoltarea responsabilitatii fata de o sarcina data.

C. Capacitati / competente de urmarit in acest domeniu

(transpozabile in obiective operationale, odata cu formularea lor in corelatie cu continuturi determinate ale unei activitati)

I. Capacitatea de expansiune sociala optim elaborata in conformitate cu specificul varstei.

1.1. Capacitatea/disponibilitatea de a se juca sau de a actiona impreuna cu un numar cat mai mare de parteneri.

1.1.1. Capacitatea de a-si alege partenerii.

1.1.2.Capacitatea de a-si exprima deschis dorinta de cooperare.

II. Capacitatea de integrare sociala in concordanta cu specificul

1.1. Capacitatea de a stabili relatii cu covarstnicii si de a le diversifica in raport cu interesele proprii sau de grup.

1.2. Capacitatea de a se supune normelor impuse de grupul de copii, prin acceptare si respect.

1.3. Capacitatea de a coopera cu copiii in stabilirea unor norme in comun convenite.

1.4. Capacitatea de a-si determina rolul, locul si importanta ca "eu' in contextul grupului - existenta unor deprinderi de comportament civilizat.

1.5. Capacitatea de a determina rolul si locul grupului in raport cu sine; existenta unor deprinderi de comportament civilizat.

1.6. Capacitatea de a formula ferm si explicit o cerinta fata de colegi.

1.7. Capacitatea de a solutiona probleme ale grupului in functie de rolul detinut (asumat).

2.1. Capacitatea de a receptiona corect normele formulate de adult.

2.2. Capacitatea de a se supune acestora cu relevarea unor trasaturi pozitive de caracter, a unor calitati ale vointei.

2.3. Capacitatea de a duce o sarcina la bun sfarsit.

2.4. Capacitatea de a rezolva creator sarcinile, dar cu respectarea cerintelor si a normelor.

Aceste capacitati, deprinderi, priceperi se elaboreaza in contexte diferite ale activitatilor din gradinita (activitati comune-obligatorii, activitati la alegere). Important este ca educatoarea sa aiba in permanenta in vedere, in proiectarea sa didactica, vizarea acestui tip de capacitati, care sunt deosebit de importante pentru integrarea scolara ulterioara a micului scolar. Obiectivele operationale conexe acestor capacitati se formuleaza in functie de continutul concret al unui anume tip de activitate. De exemplu: intr-o activitate obligatorie de matematica, gandita a se realiza printr-un joc didactic, care presupune colaborarea copiilor atat in baza unor reguli stabilite de catre educatoare dar, pe anumite secvente, si in baza unor reguli stabilite de catre copii se pot formula obiective operationale de timpul:

Copiii vor fi capabili sa:

*respecte in totalitate regulile jocului, formulate de adult, *sa formuleze in microgrup reguli, de comun acord cu partenerii, *sa le respecte dupa acceptarea lor, *sa iti aleaga partenerii de joc didactic in raport cu niste criterii proprii, *sa manifeste curiozitate fata de sarcinile didactice si fata de modul de rezolvare a lor de catre ceilalti etc.

III. Existenta unui fond afectiv energizator, pozitiv / capacitatea de autoergizare

1.1. Capacitatea de a distinge (recunoastere si denumire) a unor trairi afective diversificate: bucurie, frica, tristete, teama, furie, iubire, curiozitate etc.

1.2. Capacitatea de a analiza aceste trairi afective in contextul lor de manifestare (aceasta este o capacitate aflata la intersectia domeniului cognitiv cu cel afectiv-atitudinal).

1.3. Sensibilitate in receptionarea trairilor afective ale celorlalti.

2.1. Sensibilitate afectiva fata de colegi, adulti, activitati.

2.2. Curiozitate de cunoastere.

2.3. Existenta unei game bogate de trairi afective proprii fata de tot ceea cei inconjoara pe copilul prescolar.

3.1. Capacitatea de a-si exprima nuantat propriile trairi afective, cu stapanire fata de cele cu intensitate mai mare.

3.2. Capacitatea de a se manifesta afectiv sincer.

3.2.1. prin comportament verbal, paraverbal si/sau non-verbal;

3.2.2. prin muzica;

3.2.3. prin desen, pictura, dactilopictura, modelaj;

3.2.4. prin activitatea in ansamblul ei;

Acest gen de capacitati de asemenea se dezvolta prin intreaga activitate din gradinita, cu conditia ca ele sa fie vizate explicit in proiectarea pedagogica. In contextul jocului didactic imaginat ca exemplu la paragraful anterior pot fi formulate obiective operationale conexe acestei categorii de capacitati de tipul:

* sa manifeste receptivitate fata de trairile afective ale celor din grup, *sa exprime deschis propriile trairi afective, * sa exprime nuantat aceste trairi afective

IV. Existenta unui nucleu atitudinal optim elaborat la acest nivel ontogenetic (baza pentru conturarea atitudinilor in preadolescenta si adolescenta).

1.1. Capacitatea de a recunoaste valoarea activitatii altuia si de a aprecia just o greseala.

1.2. Capacitatea de a se bucura pentru reusita celuilalt si de a-si oferi ajutorul in caz de esec.

Capacitatea de a recunoaste propriile reusite si esecuri.

2.2.Capacitatea de a se mobiliza pozitiv atat in caz de reusita cat si in caz de esec.

Capacitatea de a se respecta pe sine.

3.2. Capacitatea de a-i respecta pe ceilalti, adulti sau copii.

4.1. Participarea activa, motivata pozitiv la activitatile obligatorii.

5.1. Capacitatea de a-si asuma responsabilitatea pentru o sarcina.

5.2. Capacitatea de a o duce la bun sfarsit.

5.3. Capacitatea de a raspunde atat pentru reusita cat si pentru esecul in indeplinirea unei sarcini.

5.4.Capacitatea de autocontrol atitudinal si afectiv.

Si acest gen de capacitati se formeaza si se dezvolta in intreg contextul educational al vietii din gradinita. Mai mult, o mare influenta o au familia si relatia dintre aceasta si gradinita. Conditia este si de aceasta data ca educatorul sa fie permanent constient de necesitatea formarii la copii a acestor capacitati, pentru ca acum se constituie temelia pe care se va definitiva structura caracteriala si de personalitate, mai tarziu. Intr-o activitate de dramatizare de exemplu, pusa in scena pentru o serbare, educatoarea isi poate propune ca obiective urmarite explicit (copiii):

*sa se bucure pentru fiecare secventa de rol bine indeplinita de catre membrii echipei, *sa stimuleze un copil care a gresii ceva, *sa-l ajute pe cel aflat in necaz, *sa se bucure impreuna de reusita.

Daca-si propune explicit aceste obiective, categoric va gasi si caile de a le rezolva.

DOMENIUL PSIHOMOTOR

Algoritmul in baza caruia se va realiza prezentarea este urmatorul:

A. Cerinte ale invatamantului primar

I. Dezvoltare fizica armonioasa.

1. Nivel optim de dezvoltare a acuitatii senzoriale.

2. Nivel optim de dezvoltare a organismului.

II. Organizarea schemei corporale.

1. Schema corporala elaborata la debutul scolaritatii.

III. Coordonare motorie optima.

1. Nivel optim al dinamicii generale.

2. Capacitate de exprimare gestuala expresiva.

3. Nivel optim al dezvoltarii abilitatilor manuale.

4. Nivel optim de coordonare motorie generala si pe secvente.

IV. Perceptie, organizare, structurare si orientare spatiala.

1. Nivel optim de perceptie, orientare si organizare in spatiul fizic.

2. Nivel optim de perceptie, orientare si organizare in spatiul grafic.

3. Nivel optim de perceptie, orientare si organizare in spatiul plastic.

4. Nivel optim de perceptie, orientare, organizare si structurare in spatiul lexic.

5. Nivel optim de perceptie a distantelor, marimilor, formelor, raporturilor, a ansamblului si a partilor componente.

V. Perceptie, organizare, structurare si orientare temporala.

1. Nivel optim de orientare in timp in raport cu propriile actiuni.

2. Nivel optim de raportare la durata, succesiune de evenimente.

3. Nivel optim de discriminare a ritmului.

VI. Organizarea actiunii.

1. Nivel optim de utilizare a miscarilor in actiuni organizate.

2. Nivel optim de elaborare a unor deprinderi motorii cu diferite grade de complexitate (in limitele specifice varstei).

3. Nivel optim de elaborare a capacitatii de a descompune constient o actiune in parti componente, cu constientizarea scopului si a directiei acesteia.

4. Nivel optim de elaborare a deprinderilor de autoservire si deservire.

B. Obiective generale in educatia prescolara

(care pot deveni obiective specifice in raport cu un anumit domeniu de continut)

I. Dezvoltarea fizica armonioasa in limitele normalitatii onto-genetice.

1. Dezvoltarea optima a acuitatii senzoriale.

2. Dezvoltarea optima a organismului in limitele normalitatii ontogenetice.

II. Elaborarea schemei corporale

1.Cunoasterea schemei corporale si constientizarea ei.

2. Cunoasterea schemei corporale in oglinda (a partenerului).

VI. Dezvoltarea coordonarii motorii.

1. Dezvoltarea dinamicii generale la nivel corespunzator.

2. Dezvoltarea unui limbaj nonverbal, bogat, nuantat si expresiv.

3. Dezvoltarea abilitatii manuale.

4. Dezvoltarea capacitatii de coordonare generala si pe secvente (bimanuala, oculo-manuala, mana-ochi-picior).

VI. Perceptie, organizare, structurare si orientare spatiala.

1. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei ,orientarii si organizarii in spatiul fizic.

2. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei, orientarii si organizarii in spatiul grafic.

3. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei, orientarii si organizarii in spatiul plastic.

4. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei, orientarii si organizarii in spatiul lexic.

5. Dezvoltarea unui nivel optim de perceptie a distantelor, marimilor, formelor, raporturilor, a ansamblului si a partilor componente.

V. Perceptie, organizare, structurare si orientare temporala.

1. Dezvoltarea unui nivel optim de orientare in timp, in raport cu propriile actiuni.

2. Dezvoltarea unui nivel optim de raportare la durata, succesiune de evenimente.

3. Dezvoltarea unui nivel optim de discriminare a ritmului.

VI. Organizarea actiunii.

1. Dezvoltarea unui nivel optim de utilizare a miscarilor in actiuni organizate.

2. Dezvoltarea unui nivel optim de elaborare a unor deprinderi motorii cu diferite grade de complexitate( in limitele specifice varstei).

3. Dezvoltarea unui nivel optim de elaborate a capacitatii de a descompune constient o actiune in parti componente, cu constientizarea scopului si a directiei acesteia.

4. Dezvoltarea unui nivel optim de elaborare a deprinderilor de autoservire si deservire.

C. Competente / capacitati de elaborat

(ce pot sta la baza formularii obiectivelor operationale conexe fiecarei activitati concrete)

I. Dezvoltare fizica armonioasa in limitele normalitatii ontogenetice.

1.Dezvoltare optima a acuitatii senioriale.

1.1. Capacitati functionale optime ale analizatorului vizual.

1.2. Capacitati functionale optime ale analizatorului auditiv

1.3. Capacitati functionale optime ale analizatorului tactil

1.4. Capacitati functionale optime ale analizatorului chinestezic

1.5. Capacitati functionale optime ale analizatorului olfactiv

1.6.Capacitati functionale optime ale analizatorului gustativ

2. Dezvoltare optima a organismului in limitele normalilatii ontogenetice

2.1. Musculatura dezvoltata normal in limitele ontogenetice

2.2. Sistem osos dezvoltat normal in limite ontogenerice

2.3. Inaltime corespunzatoare

2.4. Greutate corespunzatoare

II. Elaborarea schemei corporale

1.1. Identificarea schemei corporale si constientizarea ei, prin discriminarea partilor componente, lateralitate

1.2. Reprezentarea statica si dinamica a propriei scheme corporale

1.3. Coordonarea mintala a actiunilor diferitelor segmente

1.4. Reprezentarea mintala a actiunilor

1.5.Realizarea miscarilor corpului (pe segmente) dupa intentia proprie

Identificarea schemei corporale in oglinda (a partenerului)

2.2. Descentralizarea spatio-senzorio-motorie

2.3. Realizarea miscarilor corpului (pe segmente) dupa intentia partenerului

III. Dezvoltarea coordonarii motorii

1. Dezvoltarea dinamicii generale la nivel corespunzator

1.1. Executarea de elemente simple ale unor jocuri sportive

1.2. Executarea unor miscari simple de gimnastica de baza

1.3. Existenta unor deprinderi fundamentale din inot. schi, patinaj

1.4. Capacitatea de a reda ritmul unor cantece, recitative ritmice cu durate variabile prin batai din palme, mers sau alte tipuri de miscari

1.5. Capacitatea de a executa miscari cu un grad mai ridicat de finete, cu respectarea ritmului si duratei in miscare

1.6. Capacitatea de a merge frumos si sigur

2. Dezvoltarea unui limbaj nonverbal, bogat, nuantat si expresiv

2.1. Capacitatea de a utiliza gestul, mimica, postura ca mijloace de comunicare

2.1. Capacitatea de a utiliza gestul, mimica, postura, nuantat si expresiv

3. Dezvoltarea abilitatii manuale

3.1. Capacitate de prehensiune elaborata pentru situatii diverse si complexe

3.2. Capacitate de utilizare a mainii in miscari de finete

Capacitatea de utilizare a ambelor maini (cu dominanta depistata in cazuri de senestralitate) in executarea unor activitati manuale (colaj, constructii, modelaj etc.)

3.4. Capacitatea de a utiliza corect mainile pentru a actiona asupra unor materiale in scopul modificarii formei lor, culorii, marimii etc.

3.5. Capacitatea de a executa grafisme cat mai corect, conform cerintelor formulate de adult in diferite contexte

4. Dezvoltarea capacitatii de coordonare generala si pe secvente (bimanuala, oculo-manuala. mana-ochi-picior)

4.1. Capacitate de coordonare corecta a trunchiului, a capului, a bratelor si a picioarelor

4.2. Capacitatea de a executa miscari de gimnastica si dans, sincronizand diferitele segmente corporale

4.3. Capacitatea de a executa miscari sincronizate cu ale altor copii in cadrul exercitiilor fizice sau ale jocurilor cu cant

4.4. Capacitatea de a urmari cu mana si privirea un labirint

4.5. Capacitatea de a depista natura materialelor utilizate in lucrari manuale si practice prin prehensiune, pipaire, percepere sonora, chiar fara participarea analizatorului vizual

IV. Perceptie, organizare, structurare si orientare spatiala

1. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei, a orientarii si a organizarii in spatiul fizic

1.1. Capacitatea de a percepe corect, diferentiat pozitia ocupata in spatiu de diferite obiecte

1.2. Capacitatea de orientare in spatiul fizic prin aprecierea distantelor in mers, prin actiunea de franare sau de declansare a miscarilor in functie de repere date

1.3. Capacitatea de orientare in mers, conform unor repere verbale exprimate

1.4. Capacitatea de a organiza un spatiu fizic, conform unei comenzi verbale

1.5. Capacitatea de a organiza un spatiu fizic (de joc, de activitate), in raport cu propria dorinta, cu posibilitatea de verbalizare corecta a pozitiilor ocupate de obiecte

2. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei, a orientarii si a organizarii in spatiul grafic

2.1. Capacitatea de a executa semne grafice pregatitoare pentru scris, forme diferite de culori si marimi diferite pe un spatiu grafic dat, respectand modelul dat

2.2. Capacitatea de a executa semne grafice pregatitoare pentru scris, forme diferite de culori si marimi diferite pe un spatiu grafic dat, respectand cerinte formulate verbal

2.3. Capacitatea de a executa semne grafice pregatitoare pentru scris, forme diferite de culori si marimi diferite pe un spatiu grafic dat, conform unui plan propriu de utilizare, cu verbalizarea pozitiilor ocupate de ele mente unele fata de altele

3. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei, a orientarii si a organizarii in spatiul plastic

3.1.Capacitatea de a utiliza formele, culorile, marimile prin transpunere in spatiul plastic a unor modele date

3.2. Organizarea unui spatiu plastic, conform unor comenzi verbale date de adult

3.3. Organizarea unui spatiu plastic, in raport cu propriul plan de lucru, realizandu-se contraste de forma, de marime, de culoare, prin armonizare si prin redare expresiva

4. Dezvoltarea la un nivel optim a perceptiei, a orientarii si a organizarii in spatiul lexic

4.1. Capacitatea de a decela ordinea cuvintelor in propozitie si de a utiliza corect topica limbii materne si a celei straine pe care o invata

4.2. Capacitatea de a decela si verbaliza corect pozitia sunetului in cuvant sau in silaba, in baza unei bune discriminari auditive

5. Dezvoltarea unui nivel optim de perceptie a distantelor, a marimilor, a formelor, a raporturilor, a ansamblului si a partilor componente

5.1. Capacitatea de a discrimina distantele in diferitele forme de activitate cu utilizarea corecta a adverbelor de loc

5.2. Capacitatea de a sesiza raportul dintre parte si intreg si a relatiilor de apartenenta spatiala

5.3. Capacitatea de a sesiza si de a respecta in desen, in pictura, in modelaj, proportiile dintre obiecte

V. Perceptie, organizare, structurare si orientare temporala

1. Dezvoltarea unui nivel optim de orientare in timp, in raport cu propriile actiuni

1.1. Capacitatea de a utiliza corect sensul temporal al numeralelor ordinale

1.2. Capacitatea de a utiliza corect, ca semn al perceptiei corecte a timpului, adverbele de timp

1.3. Exprimarea corecta in limbaj si raportarea corecta in activitate la segmentele zilei, la cele ale saptamanii, ale lunii, ale anului.

2. Dezvoltarea unui nivel optim de raportare la durata, succesiune de evenimente

2.1. Capacitatea de a discrimina durata diferitelor tipuri de actiuni si de a exprima aceasta corect in plan verbal ("mai indelungat', "mai rapid', lent, repede etc.)

2.2. Capacitatea de a citi ceasul pe segmentele principale

2.3. Capacitatea de a raporta duratele orei / zilei / saptamanii / lunii / anului unele la altele

3. Dezvoltarea unui nivel optim de discriminare a ritmului

3.1. Capacitatea de a percepe diferentiat durata sunetelor in activitatile muzicale

3.2. Capacitatea de a raporta ritmul de executare a unor activitati zilnice/ saptamanale

3.3. Capacitatea de a decela ritmicitatea rularii anotimpurilor, lunilor, zilelor saptamanii

3.4. Capacitatea de discriminare a ritmurilor in executarea unor miscari de gimnastica, dans

3.5. Capacitatea de a discrimina ritmurile in vorbire

VI. Organizarea actiunii

1. Dezvoltarea unui nivel optim de utilizare a miscarilor in actiuni organizate

1.1. Capacitatea de a executa diferite activitati cu caracter manual

1.2. Capacitatea de a executa grafisme corect si estetic

1.3. Capacitatea de a manui diferite instrumente specifice unor profesiuni diferite sau jucarii ce le imita)

1.4. Capacitatea de a executa corect lucrari de modelaj cu operatii de framantare, rulare. indoire, asamblare;

1.5. Capacitatea de a executa corect lucrari de colaj cu operatii de rupere, taiere, lipire, impletire. indoire etc

1.6. Capacitatea de a executa corect lucrari artistice si practice cu utilizarea diferitelor suporturi (hartie, pasla, faianta, piatra, lemn, panza, sfoara, coji de oua, paste fainoase margele, bile etc.) si a diferitelor instrumente: foarfeca, pensula, degete, creion, carioca, pirogravor etc. si cu executare de operatii multiple: pictura, desen, dactilopictura. lipire .insiruire, pirogravare etc.

2. Dezvoltarea unui nivel optim de elaborare a unor deprinderi motorii cu diferite grade de complexitate (in limitele specifice varstei)

2.1. Capacitatea de a executa corect cantece insotite de miscare

2.2. Capacitatea de a executa miscari de dans

2.3. Capacitatea de a executa miscari de gimnastica

2.4. Capacitatea de a executa miscari specifice jocurilor sportive

2.5. Capacitatea de a executa miscari specifice activitatilor de pictura, modelaj, desen, scriere, practice, cu imitarea unor activitati profesionale

2.6. Capacitatea de a executa miscari legate de ingrijirea plantelor, animalelor, spatiului de activitate

2.7. Capacitatea de a executa miscari in jocurile de constructii (suprapunere, imbinare, insurubare, desurubare, prindere a piulitei etc.)

2.8. Capacitatea de a sesiza greselile in actiunea proprie si de a lua masuri de corectare

3. Dezvoltarea unui nivel optim de elaborare a capacitatii de a descompune constient o actiune in parti componente, cu constientizarea scopului si a directiei acesteia

3.1. Capacitatea de a realiza subansamble, de a grupa submultimi

3.2. Capacitatea de a reuni subansamblele/ submultimile, dupa alte cerinte

4. Dezvoltarea unui nivel optim de elaborare a deprinderilor de autoservire si deservire

4.1. Capacitatea de a manca singur curat si estetic

4.2. Capacitatea de a se imbraca si incalta singur

4.3. Capacitatea de a-si face singur patul

4.4. Capacitatea de a-si organiza singur spatiul de joaca (inainte si dupa joc)

4.5. Capacitatea de asi ajuta partenerii sociali (de a-i deservi) in limitele specifice varstei

Toate aceste capacitati se realizeaza printr-o gama extrem de diversificata de activitati obligatorii si la libera alegere. Se poarte afirma ca aproape ca nu exista un tip de activitate din gradinita sau din familie care sa nu vizeze implicit si obiective de ordin psiho-motor. Este important ca educatorul sa le aiba explicit in atentia proiectarii pedagogice si sa le transforme in obiective operationale corect formulate, pentru fiecare activitate in parte unde ele se contureaza ca necesar de vizat. Operationalizarea poate utiliza verbe ca:

*sa deseneze, *sa lipeasca, *sa teasa, sa execute, *sa intoneze, *sa tacteze etc.

Cum actiunile din acest context sunt foarte clare, alegerea verbelor pentru formularea obiectivelor psihomotorii este mai usoara.

Nota: Prezentarea obiectivelor specifice si a capacitatilor ar fi putut fi diferentiata pe niveluri de prescolaritate dar constructia ar fi fost laborioasa si mai greu ele abordat. Mentionam ca unele obiective st, respectiv, capacitati se vizeaza gradual la fiecare dintre grupele de varsta, pitele interin doar ia un moment dat si sunt vizate cu un grad mai mare de complexitate ulterior.