Importanta si rolul jocurilor creative in relatiile interpersonale la prescolari

Importanta si rolul jocurilor creative in relatiile interpersonale la prescolari

La varsta prescolara jocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoie generata de trebuinte, dorinte, tendinte specifice acestui nivel de dezvoltare psihologica, adica este cea mai importanta modalitate de exprimare a copilului prescolar.

Jocul reprezinta o forma de activitate preferata si adecvata specificului activitatilor realizate in gradinita, dar si principala metoda de instruire si educatie utilizata in activitatile cu copiii.

Valoarea activitatilor de joc este apreciata deoarece au capacitatea de a-l ajuta pe copil sa se integreze in mediul natural si social si pentru a intelege lumea inconjuratoare.

Jocul constituie, in esenta, principala modalitate de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice ale copilului.

Jocurile de creatie sunt acele jocuri prin care se manifesta, se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului. Prin aceste jocuri copilul isi exprima emotiile, dorintele, cunostintele, cauta sa cunoasca realitatea inconjuratoare.

Jocul de creatie are ca principala functie asimilarea realului la "eu", favorizand astfel retrairea intr-un mod specific, a ceea ce l-a impresionat mai mult pe copil. Chiar daca jocul reprezinta o traire interioara a realitatilor descoperite la fiecare copil in parte si chiar daca interventia adultului nu modifica continutul acestuia, jocul are o forta educativa polivalenta pentru formarea intregii personalitati.

Jocul creativ se naste dintr-o impresie sociala, deci dupa origine este un fenomen special.

Jocul are un rol foarte important si in dezvoltarea personalitatii "de colectivitate". Acest fapt nu numai pentru ca asigura dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere, ci si pentru ca in dezvoltarea omeneasca, jocul este prima forma de activitate in care apar si se dezvolta relatiile sociale.

Influenta considerabila a jocului de creatie asupra dezvoltarii intelectuale se datoreaza faptului ca prin joc copilul nu se margineste, pur si simplu, sa reproduca o serie de impresii pe care le-a primit din mediul inconjurator, dimpotriva, in jocul de creatie se stabileste o anumita relatie intre copil si lumea din jur. Realizand in joc actiuni concrete, copilul patrunde mai adanc semnificatia sociala a vietii din jur. Indeplinirea unui rol ridica in fata copilului numeroase probleme pe care trebuie sa le rezolve. Rezolvarea in procesul jocului a acestor probleme stimuleaza si activeaza atentia, spiritul de observatie, memoria voluntara, gandirea si imaginatia creatoare a prescolarului.

Jocurile de creatie contribuie semnificativ si la dezvoltarea limbajului copilului. La imbogatirea vocabularului contribuie si faptul ca in timpul jocului copiii isi insusesc cuvinte noi si pronunta numeroase cuvinte pe care nu le folosesc in afara jocului. S-ar putea spune ca adeseori copilul gandeste cu voce tare, completeaza actiunile prin cuvinte, isi comunica intentiile, repartizeaza rolurile, face observatii si aprecieri. In felul acesta se activeaza vocabularul copilului.

Foarte importanta este influenta jocurilor de creatie si asupra dezvoltarii morale a copiilor.

Valoarea educativa a jocurilor de creatie consta in faptul ca el genereaza emotii si sentimente morale. Impresiile pe care le primeste copilul din realitatea inconjuratoare si pe care le prelucreaza in jocurile sale au pentru el adanci rezonante afective. El isi traieste sincer rolul si simte puternic ceea ce intruchipeaza.

In gradinita jocul de creatie se desfasoara sub doua forme, si anume joc cu rol (jocuri cu subiecte din viata cotidiana si jocuri de creatie cu subiecte din povesti si basme) si joc de constructie.

Jocurile cu subiecte din viata cotidiana, prin continutul lor reflecta modul de joaca al copilului. Copilul de mic este atasat de parinti si de alti membri ai familiei care-i poarta de grija. Observa relatiile reciproce dintre adulti, activitatea pe care acestia o desfasoara, precum viata sociala pe care acestia o traiesc. Receptiv la toate aceste impresii, copilul incepe sa le reproduca in jocurile sale, adica copilul este dornic sa participe la viata si activitatea adultului; in felul acesta, in situatiile de joc create mai mult sau mai putin independent, copilul reproduce rolurile socio-profesionale ale adultilor.

In aceste jocuri elementele vietii cotidiene se imbina cu fenomenele sociale generale intr-o forma specifica nivelului de dezvoltare psihica a copilului.

Jocurile cu subiecte din povesti si basme, ca o varianta aparte a jocurilor de creatie, sunt acele jocuri in care copilul interpreteaza rolurile diferitelor personaje.

Trasatura caracteristica a acestor jocuri consta in reproducerea creatoare a imaginii artistice si a actiunilor personajului. In felul acesta, copilul patrunde mai adanc in lumea sentimentelor si a trairilor personajelor din basm sau poveste.

Jocurile de constructie sunt frecvent utilizate la gradinita si se desfasoara in jurul unor reme propuse de catre educatoare sau in jurul unor teme alese de catre copii.

Copiii in cadrul acestor jocuri au libertatea sa elaboreze o constructie absolut noua, sa reconstruiasca un model prezentat anterior, folosindu-se de materiale ca : nisipul, materiale din natura, forme geometrice din lemn, jocuri de constructie cu materiale plastice, etc.

Jocul il indeamna pe copil sa confectioneze si sa construiasca diferite obiecte necesare pentru realizarea temei la care se gandeste. Pe de alta parte, confectionarea diferitelor obiecte si includerea lor in joc duce la imbogatirea continutului acestuia.

In jocurile copiilor procesul de construire se desfasoara ca un proces de reflectare a realitatii inconjuratoare. El se caracterizeaza prin anumite particularitati specifice.

Procesul de construire cere din partea copilului numeroase priceperi si deprinderi: de a extinde in latime si inaltime constructia, de a delimita si inchide spatiul, de a transforma formele plane ale materialului in forme de relief, de a conferi constructiilor o forma arhitecturala estetica, etc.

Televizorul si calculatorul in cele mai multe familii au devenit un bun indispensabil. Dupa experienta mea parintii le permit copiilor vizionarea programelor si seara tarziu si a desenelor animate "fantastice".

In jocurile de creatie ale copiilor aproape zi de zi se observa influenta programelor de la televizor. Din pacate de multe ori programele vizionate la televizor nu contin numai cunostinte valoroase, ci dau si un model pentru cele mai diferite forme ale agresivitatii, producand foarte multa frica.

Majoritatea copiilor de varsta prescolara redau in jocurile lor momentele agresive din filme si se identifica cu personajele negative.

Aranson, un psiholog social din Statele Unite ale Americii ne informeaza despre rezultatele cercetarii lui, adica ". din fiecare zece programe in opt domina violenta. Desenele animate, cele mai vizionate programe de catre copii contin cele mai multe violente.".

Spre deosebire de povestea spusa de adult, in timpul programelor de desene animate, copiiii nu pot judeca ce anume e poveste si ce realitate. De multe ori evenimentele din programele de televiziune sunt crezute de catre ei a fi adevarate, reale si de cele mai multe ori acest fapt este gresit.

Forma si continutul jocurilor in grupa combinata este influentat profund de faptul, ca, copii de varste diferite isi petrec toata ziua impreuna. Din aceasta cauza au foarte multe trairi si impresii pozitive impreuna. In grupa combinata deseori se joaca impreuna copiii mari si mici. Prin acest joc comun se intareste in sinea copilului delicatetea, atentia fata de cei mici, iar acestia la randul lor se adapteaza mai usor in joc. De aceea, jocul copilului de 3-4 ani se dezvolta mult mai repede, prescolarul invatand mai multe elemente de joc de la colegii mai mari, ceea ce la grupele omogene apare mult mai tarziu.

Pentru copiii de 5-6 ani este benefic jocul cu colegii mai mici, deoarece au ocazia si copiii mai putin activi, mai retrasi, ca fiind intre colegi mai mici sa-si manifeste propria imaginatie; totodata pentru cei cu personalitate mai puternic dezvoltata jocul le da prilejul sa-si traiasca si sa-si manifeste spiritul de organizare.

In urma convietuirii apar obiceiuri de colectiv foarte pretioase, ca adaptabilitatea, ajutorul reciproc sau interesul dezvoltat fata de cei din jur. Diferenta de varsta si nivel de inteligenta imbogateste tema jocului si usureaza distributia rolurilor.

In aceste grupe, unde gasim copii de mai multe varste avem posibilitatea de a prelucra cotiturile jocurilor de creatie. De obicei copiii mai mari profita de ocazie si primesc roluri de conducere, prin faptul acesta asigura o organizare mai benefica a jocului, ei impart rolurile si isi pot trai dorinta de a indruma, iar cei mici accepta cu placere si rolurile secundare.

Asa dupa cum am aratat anterior, jocul de creatie inregistreaza o evolutie si o imbogatire de la un an la altul.

Daca la inceputul varstei prescolare copilul reda actiuni izolate, isi asuma roluri fara sa le dea o semnificatie sociala sau fara o motivatie interna, treptat copilul va trece spre jocuri cu roluri care presupun redarea unor aspecte mai complexe, legate de caracteristicile personajelor interpretare (atitudini, exprimari verbale si nonverbale, folosirea unor instrumente specifice, etc.) si care sunt integrate in activitati ce presupun interactiune si cooperare si converg catre o finalitate prestabilita.

Pe tot parcursul jocurilor de creatie, comportamentul copilui, de simbolizare constienta si inconstienta a realitatii este larg ilustrat.

Prin jocul de creatie se stabileste o relatie specifica intre copil si realitate, pe care copilul nu o copiaza mecanic, ci situatia lui de joc este o asimilare a caracteristicilor unor obiecte, situatii, roluri sociale, o compensare a realitatii prin satisfacerea prin joc a unor tendinte si nevoi a caror indeplinire este imposibila in realitate, precum si retrairea unor situatii reale si exersarea modalitatilor de stapanire a acestora.