| CATEGORII DOCUMENTE |
| Gradinita |
| Poezii si cantece |
Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii (3-6/7 ani)
Contextul care a favorizat introducerea conceptului de educatie timpurie in Romania si, implicit, revizuirea
Programei instructiv-educative in gradinita de copii
Intr-o acceptiune generala, educatia este procesul (actiunea) prin care se realizeaza formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Ea constituie o necesitate pentru individ si pentru societate. Ca urmare, este o activitate specific umana, realizata in contextul existentei sociale a omului si, in acelasi timp, este un fenomen social specific, un atribut al societatii, o conditie a perpetuarii si progresului acesteia. Asadar, ea se raporteaza, in acelasi timp, la societate si la individ.
Intre formele educatiei figureaza si educatia formala, care are un caracter organizat, sistematizat, institutionalizat. In ansamblul procesului permanent al educatiei, ea constituie o perioada de formare intensiva care face din actiunea educativa un obiectiv central. Ea se adreseaza varstei de formare si asigura asimilarea sistematica a cunostintelor, exersarea intensiva a comportamentelor sociale si dezvoltarea capacitatilor individuale.
Numeroase cercetari arata ca, pentru orice problema care apare in dezvoltarea unui copil, cu cat interventia este mai timpurie, cu atat sansa de remediere este mai mare. De asemenea, cu cat interventia se produce mai tarziu, cu atat mai mari sunt costurile asociate si prognosticul poate fi nefavorabil.
In acest context, analizand procentul de repetentie in invatamantul primar, dar si rata de parasire timpurie a scolii (tineri 18-24 ani) in ultimii ani, in Romania, constatam ca acestea au valori relativ ridicate in comparatie cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele).
Rata de parasire timpurie a scolii
|
RO |
UE-25 |
||||
|
TOTAL | |||||
|
Baieti | |||||
|
Fete | |||||
Rata abandonului scolar in inv.primar
|
TOTAL | |||
|
Urban | |||
|
Rural | |||
|
Baieti | |||
|
Fete |
Tinand cont de cercetarile existente, constientizam din ce in ce mai mult faptul ca o modalitate clara de reducere a repetentiei (in special la nivelul invatamantului primar) si a parasirii timpurii a scolii este interventia la varstele mici si foarte mici. De asemenea, suntem constienti de faptul ca educatia timpurie poate fi o parghie esentiala de reducere a inegalitatilor sociale.
Educatia timpurie, ca prima treapta de pregatire pentru educatia formala, asigura intrarea copilului in sistemul de invatamant obligatoriu (in jurul varstei de 6 ani), prin formarea capacitatii de a invata. Investitia in educatia timpurie este cea mai rentabila investitie in educatie, dupa cum arata un studiu elaborat de R.Cuhna , unul dintre laureatii Premiului Nobel in economie. Invatarea timpurie favorizeaza oportunitatile de invatare de mai tarziu. Deprinderile si cunostintele dobandite devreme favorizeaza dezvoltarea altora ulterior, iar deficientele de cunostinte si deprinderi produc in timp deficiente mai mari, oportunitati de invatare ratate sau slab valorificate.
In Romania, de regula, se vorbeste despre educatie timpurie odata cu intrarea copilului in gradinita. In acelasi context, se considera ca gradinita asigura mediul care garanteaza siguranta si sanatatea copiilor si care, tinand cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltarii copilului, implica atat familia cat si comunitatea in procesul de invatare.
Ca note distinctive ale educatiei timpurii am putea aminti:
copilul este unic si abordarea lui trebuie sa fie holistica (comperhensiva din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale);
la varstele mici este fundamental sa avem o abordare pluridisciplinara (iingrijire, nutritie si educatie in acelasi timp);
adultul/educatorul, la nivelul relatiei "didactice", apare ca un partener de joc, matur, care cunoaste toate detaliile jocului si regulile care trebuie respectate;
activitatile desfasurate in cadrul procesului educational sunt adevarate ocazii de invatare situationala;
parintele nu poate lipsi din acest cerc educational, el este partenerul-cheie in educatia copilului, iar relatia familie - gradinita - comunitate este hotaratoare
Sistemul de invatamant romanesc a inregistrat progrese remarcabile, in ciuda conditiilor economice grele si a deselor schimbari sociale inregistrate dupa 1989. La sfarsitul anului 1990 tara inregistra o stagnare economica, dar dupa 1998, ca rezultat al democratizarii treptate si a infuziei fondurilor europene si ale Bancii Mondiale, reforma in educatie a fost demarata.
Odata cu prevederile Legii invatamantului Nr.84/1995, privind generalizarea treptata a grupei pregatitoare pentru scoala, rata de inscriere a copiilor la gradinita a crescut anual.
Rata de inscriere a copiilor prescolari in gradinite intre 1999-2006
|
Anul scolar |
Copii cu varste intre 3 si 6 ani |
Nr. Copiilor inscrisi in gradinite |
Rata de inscriere |
Sursa: Institutul National de Statistica
Anul 2000 aduce o noua viziune despre educatia prescolara, vazuta, in cadrul programului educational "Organizarea invatamantului preprimar", ca un prim pas pentru formarea tanarului si specialistului de maine. Astfel, primii ani de viata si educatia la aceasta varsta au devenit probleme cruciale pentru evolutia ulterioara a oricarei persoane.
In anul 2002 este initiat programul "Generalizarea grupei mari pregatitoare in invatamantul prescolar romanesc" si, in cadrul acestuia, in conformitate cu modificarile si completarile la Legea invatamantului (stabilirea duratei invatamantului obligatoriu de 10 ani si coborarea varstei de scolarizare de la 7 al 6 ani), este revizuita Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii si sunt realizate corelarile cu programa claselor I-IV.
Ulterior, respectiv in anul 2005-2006, este elaborata Strategia Ministerului Educatiei si Cercetarii in domeniul educatiei timpurii, cu sprijinul UNICEF.
Realizarea unui sistem coerent de educatie timpurie a copilului in Romania este o necesitate care decurge din prioritatile educatiei la nivel mondial si national.
Conventia cu privire la Drepturile Copilului, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, pe care 189 de state membre ale Natiunilor Unite s-au angajat, la Sesiunea Speciala dedicata Copiilor din mai 2002, sa le indeplineasca pana in 2015, programul Guvernului Romaniei (2005-2008), Programul National de Reforma, precum si Strategia Ministerului Educatiei, cu proiectie pana in 2013, traseaza coordonatele de baza ale sistemului de educatie timpurie pe ne dorim sa-l promovam.
Dezvoltarea timpurie, integrata a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determinant in indeplinirea obiectivului de dezvoltare al mileniului trei si anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de invatamant primar de catre toti copiii, fete si baieti.
De asemenea, Declaratia adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, la cea de a XXVI-a Sesiune Speciala din data de 10 mai 2002, cuprinde principiile care ghideaza miscarea globala de constructie a unei lumi demne pentru copii si care se constituie in jaloane pentru constructia unui sistem de educatie timpurie a copiilor din Romania. Dintre aceste principii, urmatoarele constituie cheia de bolta pentru soliditatea si viabilitatea acestui sistem:
Interesele superioare ale copiilor trebuie sa fie principalul obiectiv pentru toate actiunile legate de copii.
Investitia in copii si respectarea drepturilor lor este una dintre modalitatile cele mai eficiente de eradicare a saraciei.
Orice copil este nascut liber si egal in demnitate si drepturi.
Copiii trebuie sa aiba parte de un start cat mai bun in viata.
Toti copiii trebuie sa aiba acces si sa absolve invatamantul primar, gratuit, obligatoriu si de buna calitate.
Copiii si adolescentii sunt cetateni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toti.
Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesita reinnoirea vointei politice, mobilizarea si alocarea unor resurse suplimentare la nivel national si international, avandu-se in vedere urgenta si gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.
O lume mai buna pentru copii este o lume in care toti copiii se vor putea bucura de anii copilariei - un timp al jocului si al invatarii, cand copiii sunt iubiti, respectati si alintati, cand drepturile le sunt promovate si protejate, fara nici un fel de discriminare, cand siguranta si bunastarea lor sunt considerate primordiale si cand se pot dezvolta in sanatate, pace si demnitate.
Planul de actiune adoptat Adunarea Generala a Natiunilor Unite plaseaza un accent deosebit pe urmatoarele elemente, care pot constitui structura de rezistenta in constructia unui sistem de educatie timpurie in Romania:
In contextul prezentat, putem afirma ca experienta romaneasca in domeniul educatiei timpurii din ultimii 17 ani, prin studiile, aplicatiile si adaptarile realizate pe plan national, dar si local, cu sprijin din partea specialistilor din tara si din strainatate, ofera argumente solide pentru legiferarea conceptului de educatie timpurie si formarea de parghii de actiune la nivel de sistem educational. Una dintre parghii este si programa de studiu care face obiectul prezentei revizuiri.
Programa cuprinde toate activitatile existente in interiorul structurii organizationale a gradinitei de copii, destinate sa promoveze si sa stimuleze dezvoltarea intelectuala, afectiva, sociala si fizica a fiecarui copil in parte si are in vedere atingerea urmatoarelor obiective generale ale educatiei timpurii a copilului de la nastere la 6/7 ani:
In elaborarea prezentului document s-a tinut cont de tendintele actuale in pedagogie, de evolutia sistemului de invatamant prescolar inregistrata in ultimii ani (deschidere catre abordarea Metodei proiectelor, a activitatilor integrate, a metodelor interactive de grup etc.), de o serie de aspecte pozitive/dificultati intalnite in activitatea la grupa a cadrelor didactice educatoare, precum si de nivelul de maturizare actual al copiilor din gradinite si de tendintele si evolutiile in domeniul informatiilor si al tehnologiilor moderne. In acelasi timp, s-a reconsiderat rolul invatamantului prescolar in raport cu celelalte trepte ale sistemului de invatamant.
PLAN de INVATAMANT
- nivel prescolar -
|
Intervalul de varsta |
Categorii de activitati de invatare |
Nr.de activitati/saptamana |
Nr.ore/tura, din norma cadrului didactic, dedicate categoriilor de activitati din planul de invatamant |
|
|
ON* |
OP/OS* |
|||
|
37 - 60 luni (3,1 - 5 ani) |
Activitati pe domenii experientiale (integrate sau pe discipline) |
2h x 5 zile = 10h |
||
|
Jocuri si activitati didactice alese |
1,5h x 5 zile = 7,5h |
|||
|
Activitati de dezvoltare personala |
1,5h x 5 zile = 7,5h |
|||
|
TOTAL |
25 h |
|||
|
61 - 84 luni (5,1 - 7 ani) |
Activitati pe domenii experientiale (integrate sau pe discipline) |
3h x 5 zile = 15h |
||
|
Jocuri si activitati didactice alese |
1h x 5 zile = 5h |
|||
|
Activitati de dezvoltare personala |
1h x 5 zile = 5h |
|||
|
TOTAL |
25 h |
|||
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din gradinite: normal (ON), prelungit (OP) si saptamanal (OS).
METODOLOGIA
de aplicare a planului de invatamant pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 6/7 ani
Planul de invatamant pentru nivelul prescolar prezinta o abordare sistemica, in vederea asigurarii continuitatii in cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viata copilului.
Intervalele de varsta (37 - 60 luni si 61 - 84 luni), care apar in planul de invatamant, precum si categoriile si numarul de activitati sunt rezultatul corelarii realitatilor din sistem cu Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani si cu tendintele la nivel mondial in domeniu.
Dezvoltarea copilului este dependenta de ocaziile pe care i le ofera rutina zilnica, interactiunile cu ceilalti, organizarea mediului si activitatile/situatiile de invatare, special create.
Activitatile de invatare reprezinta un ansamblu de actiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate si conduse de cadrul didactic, in scopul atingerii finalitatilor prevazute in curriculum. Desfasurarea acestora necesita coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-invatare-evaluare, respectiv: cadre didactice, parinti, copii, dar si a colaboratorilor si partenerilor educationali din comunitate a caror implicare este la fel de importanta. In desfasurarea acestora accentul va cadea pe incurajarea initiativei copilului si a luarii deciziei, pe invatarea prin experimente si exersari individuale. Activitatile de invatare se desfasoara fie cu intreaga grupa de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activitatilor pe discipline sau integrate, a activitatilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personala. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discutiile libere, jocul didactic, povestirea, exercitiile cu material individual, experimentele, constructiile, lectura dupa imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizarile, precum si alte mijloace, specifice didacticii, in functie de nevoile educationale ale copiilor.
Categoriile de activitati de invatare prezente in acest plan de invatamant sunt: Activitati pe domenii experientilale (care pot fi activitati integrate sau pe discipline), Jocuri si activitati alese si Activitati de dezvoltare personala.
a) Activitatile pe domenii experientiale (integrate sau pe discipline) sunt activitatile desfasurate cu copiii in cadrul unor proiecte planificate in functie de temele mari propuse de curriculum, precum si de nivelul de varsta si de nevoile si interesele copiilor din grupa. Numarul acestora indica indeosebi numarul maxim de discipline care pot fi parcurse intr-o saptamana. Astfel, consideram ca se pot desfasura maximum 5 activitati integrate pe saptamana, indiferent de nivelul de varsta al copiilor Asadar, educatoarea poate planifica activitati de sine statatoare, respectiv pe discipline (activitati de educarea limbajului, activitati matematice, de cunoasterea mediului, de educatie pentru societate, de educatie fizica, activitati practice, educatie muzicala sau activitati artistico-plastice) sau activitati integrate (cunostintelele din cadrul mai multor discipline pot fi imbinate armonios pe durata unei zile intregi si, cu acest prilej, in activitatea integrata intra si jocurile si activitatile alese SAU cunostintele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite arii curriculare iar jocurile si activitatile alese se desfasoara in afara acesteia). Este important sa retinem faptul ca ordinea desfasurarii etapelor de activitati (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este intotdeauna obligatorie, cadrul didactic avand libertatea de a opta pentru varianta potrivita.
b) Jocurile si activitatile didactice alese sunt cele pe care copiii si le aleg si ii ajuta pe acestia sa socializeze in mod progresiv si sa se initieze in cunoasterea lumii fizice, a mediului social si cultural caruia ii apartin, a matematicii, comunicarii, a limbajului citit si scris. Ele se desfasoara pe grupuri mici, in perechi si chiar individual. Practic, in decursul unei zile regasim, in functie de tipul de program (normal, prelungit sau saptamanal), doua sau trei etape de jocuri si activitati alese (etapa I - dimineata, inainte de inceperea activitatilor integrate, etapa a III-a - in intervalul de dupa activitatile integrate si inainte de masa de pranz/plecarea copiilor acasa si, dupa caz, etapa a IV-a - in intervalul cuprins intre etapa de relaxare de dupa amiaza si plecarea copiilor de la programul prelungit acasa).Totodata, in unele cazuri, ele se pot pot regasi ca elemente componente in cadrul activitatii integrate. Reusita desfasurarii jocurilor si a activitatilor didactice alese depinde in mare masura de modul in care este organizat si conceput mediul educational. Acesta trebuie sa stimuleze copilul, sa-l ajute sa se orienteze, sa-l invite la actiune. Astfel, daca este vorba de activitati desfasurate in sala de grupa, educatoarea va acorda o atentie deosebita organizarii spatiului in centre ca: Biblioteca, Coltul casutei/Joc de rol, Constructii, Stiinta, Arte, Nisip si apa si altele. Organizarea acestor centre se va face tinand cont de resursele materiale, de spatiu si de nivelul de varsta al copiilor. In functie de spatiul disponibil, sectorizarea salii de grupa poate cuprinde toate centrele sau cel putin doua dintre ele in care cadrul didactic pregateste zilnic "oferta" pentru copii, astfel incat acestia sa aiba posibilitatea sa aleaga locul de invatare si joc, in functie de disponibilitate si nevoi. Materialele care se vor regasi zilnic in zonele/centrele/colturile deschise nu trebuie sa fie aleatorii, ci atent alese, in stransa corelare cu tema saptamanii sau cu tema proiectului aflat in derulare. Pentru etapa jocurilor si a activitatilor alese desfasurate in curte, o atentie speciala va fi acordata atat organizarii si amenajarii curtii de joc, cat si sigurantei pe care o ofera copiilor spatiul respectiv si dotarile existente.
c) Activitatile de dezvoltare personala includ rutinele, tranzitiile si activitatile din perioada dupa-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau saptamanal), inclusiv activitatile optionale.
Autocunoastere (Stima de sine, imagine de sine - Cine sunt eu/cine esti tu?, Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de prescolar/scolar).
Dezvoltarea abilitatilor de comunicare - comunicare asertiva - Invat sa spun NU fara sa ii deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/parintii/educatoarea - jocuri in diade de tipul: Cum salut?; Cum spun multumesc?; Cum cer iertare?; Cum ma impac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie pastrate niciodata., in cine pot avea incredere?; Comunic in oglinda; Ce tie nu-ti place, altuia nu face!; Mima comunicarea verbala si non-verbala a propriilor trairi si sentimente) Sunt vesel/trist pentru ca.; Azi mi-a placut/nu mi-a placut la tine.pentru ca.; Tristetea/veselia in culori si forme.
Managementul invatarii prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni scolar - Vreau sa fiu scolar; Continua povestea.; Meseria de elev; Cum as vrea sa fie invatatoarea mea; Eu, cand voi fi scolar.
Dezvoltarea empatiei - Daca tu esti bine si eu sunt bine!; Cum sa imi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tau; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum imi aleg prietenii?; Imi ajut prietenul?; Suntem toleranti; Azi mi s-a intamplat.; Cum v-ati simti daca cineva v-ar spune.?, Cum sa fac surprize celor dragi etc.
Luarea deciziilor in functie de anumite criterii si incurajarea alegerilor si a gasirii a cat mai multe variante de solutii la situatiile aparute - Hei, am si eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu - ce pot sa fac?, Vreau., imi permiti?, La rascruce de drumuri
Medierea conflictelor - Invat sa lucrez in echipa, Singur sau in grup?, Fara violenta!, Fotograful.
Tranzitiile sunt activitati de scurta durata, care fac trecerea de la momentele de rutina la alte tipuri/categorii de activitati de invatare, de la o activitate de invatare la alta, in diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaza foarte mult, in functie de varsta copilului, de contextul momentului si de calitatile adultului cu rol de cadru didactic. In acest sens, ele pot lua forma unei activitati desfasurate in mers ritmat, a unei activitati care se desfasoara pe muzica sau in ritmul dat de recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a unei activitati in care se executa concomitent cu momentul de tranzitie respectiv un joc cu text si cant cu anumite miscari cunoscute deja de copii etc.
Activitatile optionale intra tot in categoria activitatilor de invatare, respectiv a celor de dezvoltare personala si se includ in programul zilnic al copilului in gradinita. Ele sunt alese de catre parinti, din oferta prezentata de unitatea de invatamant la 15 septembrie si aprobata de catre Consiliul director al unitatii. Optionalele pot fi desfasurate de catre educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra in echipa cu acestea. Timpul afectat unei activitati optionale este acelasi cu cel destinat celorlalte activitati din programul copiilor. In acest context, se va desfasura cel mult un optional pe saptamana, pentru copiii cu varste intre 37 - 60 luni (3- 5 ani) si cel mult doua, pentru copiii cu varste intre 61 - 84 luni (5 - 7 ani). Activitatile optionale se desfasoara cu maximum 10-15 copii si au menirea de a descoperi si dezvolta inclinatiile copiilor si de a dezvolta abilitati, ca o premiza pentru performantele de mai tarziu.
Grupele de copii participanti la un optional vor cuprinde 10-15 prescolari. Activitatile optionale se desfasoara in continuare conform Notificarii nr.41945/18.10.2000 (vezi Anexa 3).
Activitatile desfasurate in perioada dupa-amiezii (activitati recuperatorii pe domenii experientiale, recreative, de cultivare si dezvoltare a inclinatiilor) sunt tot activitati de invatare. Acestea respecta ritmul propriu de invatare al copilului si aptitudinile individuale ale lui si sunt corelate cu tema saptamanala/tema proiectului si cu celelalte activitati din programul zilei.
Jocul este activitatea fundamentala a copilului pe care se sprijina atat rutinele cat si tranzitiile si, evident, activitatile de invatare. El influenteaza intreaga conduita si prefigureaza personalitatea in plina formare a acestuia. Asadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel anteprescolar si prescolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activitatile didactice de invatare.
Programul anual de studiu se va organiza in jurul a sase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se intampla?, Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?, Cum planificam/ organizam o activitate?, Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? si Ce si cum vreau sa fiu?
Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de varsta, se stabilesc proiectele care urmeaza a se derula cu copiii*. Intr-un an scolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durata de maximum 5 saptamani/proiect sau un unar mai mare de proiecte de mai mica amploare, variind intre 1-3 saptamani, in functie de complexitatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva. De asemenea, pot exista si saptamani in care copiii nu sunt implicati in nici un proiect, dar in care sunt stabilite teme saptamanale de interes pentru copii. Totodata, pot exista si proiecte de o zi si/sau proiecte transsemestriale.
In medie, pentru toate cele patru intervale de varsta, o activitate cu copiii dureaza intre 15 si 45 de minute (de regula, 15 minute la grupa mica, 30-45 minute maximum la grupa pregatitoare). In functie de nivelul grupei, de particularitatile individuale ale copiilor din grupa, de continuturile si obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfasurarea fiecarei activitati.
Numarul de activitati zilnice desfasurate cu copiii variaza in functie de tipul de program ales de parinti (program normal - 5 ore sau program prelungit - 10 ore), iar numarul de activitati dintr-o saptamana variaza in functie de nivelul de varsta al copiilor (respectiv: 3-5 ani si 5-6/7 ani). Totodata, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activitati integrate sau pe discipline si 8 arii curriculare, recomandam alternarea activitatilor artistico-plastice si de educatie muzicala (aflate in aceeasi arie curriculara) sau a acestora cu activitatile practice (din aria curriculara Tehnologii).
Pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul 3-5 ani, categoriile de activitati desfasurate cu copiii vor viza indeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor in comun etc.) si obtinerea treptata a unei autonomii personale, iar pentru grupele de varsta cuprinse in intervalul 5-7 ani, accentul se va deplasa spre pregatirea pentru scoala si pentru viata sociala a acestuia.
Schemele orare ale grupelor, respectiv programul zilnic cu reperele orare, vor fi intocmite in intervalul 1-15 septembrie si se vor definitiva in perioada 15-30 septembrie, dupa etapa de observare a copiilor (evaluarea initiala) si dupa intocmirea caracterizarii grupei, pe baza evaluarii resurselor umane si materiale existente si dupa consultarea educatoarelor si a parintilor. Acestea vor fi aprobate de Consiliului director al unitatii de invatamant.
In programul zilnic este obligatoriu sa existe cel putin o activitate sau un moment/secventa de miscare (joc de miscare cu text si cant, activitate de educatie fizica, moment de inviorare, intreceri sau trasee sportive, plimbare in aer liber etc.). Totodata, educatoarea va avea in vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca si conditie pentru mentinerea starii de sanatate si de calire a organismului si va scoate copiii in aer liber, cel putin o data pe zi, indiferent de anotimp.
Activitatea didactica a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfasurata cu grupa de minimum 10 si maximum 20 de copii si 3 ore de activitate metodica (proiectarea si pregatirea activitatilor pentru a doua zi, studiul individual, confectionarea materialului didactic, conceperea si realizarea unor fise de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, intalniri metodice, schimburi de experienta etc.). Intreaga activitate a educatoarei va fi inregistrata in documentul juridic Caietul de evidenta a activitatii cu copiii si a prezentei la grupa** si va fi ilustrata in potofoliul profesional, pe care il intocmeste in urma desfasurarii activitatii metodice zilnice si in portofoliile copiilor, care dau masura valorii sale profesionale.
Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a inregistra diferite aspecte privind activitatea zilnica cu copiii sunt: Caietul de evidenta a activitatilor cu copiii si a prezentei la grupa, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei si portofoliile copiilor.
* Detalii privind proiecte orientative si exemple activitati in cadrul proiectelor se gasesc in Anexa 1.
** Formatul orientativ pentru planificarea calendaristica se gaseste in Anexa 2, iar baza legala a acestui document juridic se afla in Anexa 4.
Cand/cum si de ce se intampla?
Cine si cum planifica/ organizeaza o activitate?
Ce si cum vreau sa fiu?
PRECIZARI
privind
organizarea programului anual de studiu
Cine sunt/ suntem?
Cand/cum si de ce
se intampla?
Cum este/
a fost si va fi aici
pe pamant?
Cine si cum planifica/
organizeaza o activitate?
Cu ce si cum exprimam
ceea ce simtim?
Ce si cum vreau sa fiu?
EDUCAREA LIMBAJULUI
- ARIA Limba si comunicare -
I. EDUCAREA COMUNICARII ORALE
Obiectiv cadru
Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala, de intelegere si utilizare corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale.
Obiectiv de referinta: sa participe la activitatile de grup, inclusiv la activitatile de joc, atat in calitate de vorbitor, cat si in calitate de auditor.
|
Exemple de comportamente |
|
sa ia parte la discutii in mici grupuri informale; sa discute cu colegii, cu educatoarea si cu alti adulti; sa intrebe si sa raspunda la intrebari; sa utilizeze corect saluturile; sa stie sa se prezinte si sa faca prezentari; sa ia parte la activitatile de joc, de invatare in grup, sa sugereze ce este de facut mai departe intr-un joc, o activitate, continuand secvente de actiuni; sa asculte ce i se spune si apoi sa isi spuna parerea; sa intrebuinteze regulile unui dialog; sa vorbeasca pe un ton moderat. |
Obiectiv de referinta sa inteleaga si sa transmita mesaje simple; sa reactioneze la acestea.
|
Exemple de comportamente |
sa primeasca mesaje, sa indeplineasca instructiuni simple; sa raspunda adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune; sa se exprime coerent pentru a se face inteles;
|
Obiectiv de referinta: sa audieze cu atentie un text, sa retina ideile acestuia si sa demonstreze ca l-a inteles.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv cadru
Educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic.
Obiectiv de referinta: sa distinga sunetele ce compun cuvintele si sa le pronunte corect.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa-si imbogateasca vocabularul activ si pasiv pe baza experientei, activitatii personale si/sau a relatiilor cu ceilalti si simultan sa utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
|
Exemple de comportamente |
|
NOTA: Primul contact cu o limba straina sau regionala
Copilul va fi obisnuit sistematic sa asculte sonoritatea specifica limbii studiate, sa o recunoasca, sa reproduca ritmul, fonemele si intonatia (atentie, el este sensibil la particularitatile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul.etc.). Copilul va fi ajutat sa invete cuvinte care sa ii permita sa vorbeasca despre el insusi si despre mediul inconjurator, care sa ii faciliteze relatii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective si care sa il ajute sa participe oral la viata/activitatea din clasa/comunitate.
Activitatile cele mai bine adaptate pentru aceasta invatare sunt:
o memorarea de cuvinte/ propozitii, cantece si jocuri muzicale;
o imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite si repetate cu o tamburina;
o jocuri de limba.
Copilul va fi incurajat/stimulat sa invete si cateva elemente ale culturii tarii/regiunii respective (istoria locurilor, creatii artistice specifice, mancaruri, activitati traditionale etc.).
Obiectiv cadru
Dezvoltarea creativitatii si expresivitatii limbajului oral.
Obiectiv de referinta: sa recepteze un text care i se citeste ori i se povesteste, intelegand in mod intuitiv caracteristicile expresive si estetice ale acestuia.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: Sa fie capabil sa creeze el insusi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizari, utilizand intuitiv elementele expresive.[1]
II. EDUCAREA COMUNICARII SCRISE
Obiectiv cadru
Dezvoltarea capacitatii de a intelege si transmite intentii, ganduri, semnificatii mijlocite de limbajul scris.
Obiectiv de referinta: sa recunoasca existenta scrisului oriunde il intalneste.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa inteleaga ca tiparitura (scrisul) are inteles (semnificatie).
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa gaseasca ideea unui text, urmarind indiciile oferite de imagini.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa manifeste interes pentru citit.
|
Exemple de comportamente |
sa cunoasca elemente importante, distinctive, ale unei carti: coperta, foi, pagini; titlu, autor; text scris, imagine; numerotarea paginilor*, pretul cartii*; diferentele in scrierea textelor*, faptul ca titlurile se scriu altfel decat restul textului* etc; sa discute despre carti (povesti, poezii) care i s-au citit ori la ale caror ilustratii au privit; sa spuna daca si de ce i-au placut sau nu carti/povesti/poezii cu care a venit in contact; sa discute despre personaje din povesti; sa povesteasca ceea ce a ,,citit"; sa imprumute carti din biblioteca clasei si sa le puna la loc; sa stie sa se descurce in biblioteca clasei; sa aleaga cartea care doreste sa ii fie citita ori o carte anume, la ale carei imagini doreste sa se uite sau una din cartile elaborate de copii, in grupa; sa fie capabil sa ii aduca educatoarei o carte anume; sa gaseasca locul unde sunt cartile pentru copii in biblioteca clasei, dintr-o librarie etc. |
Obiectiv de referinta: sa recunoasca cuvinte simple si litere in contexte familiare.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa recunoasca literele alfabetului si alte conventii ale limbajului scris
|
Exemple de comportamente |
|
sa asocieze, cu sprijin acordat sau din proprie initiativa, sunetul cu litera (literele) corespondenta(e); sa asocieze litera cu imaginea unui obiect, a carei denumire incepe cu litera respectiva, intr-un dictionar pentru copii (vocabular in imagini); sa gaseasca cat mai multe cuvinte care incep ori se termina cu aceeasi litera;
sa identifice intr-un text semnele de punctuatie (punct, semnul intrebarii, semnul exclamarii, liniuta de dialog etc.) si sa le deosebeasca de litere si cifre*; sa cunoasca semnificatia in expresivitatea vorbirii a semnelor de punctuatie, intelegand contextul oral si sprijinindu-se pe imagini*. NOTA: Se recomanda recunoasterea literelor mici de tipar, dar copiii trebuie sa cunoasca si existenta literelor mari de tipar si, daca ei isi manifesta dorinta de a le invata si pe acestea, educatoarea are datoria de a-i sprijini. Semnele de punctuatie sunt introduse pe rand, contextual si intuitiv, pe masura ce se iveste prilejul (prilej planificat de educatoare). Nu se predau si nu se dau definitii; copiii le vor explica prin propriile cuvinte (ex.: ,,cand intrebi", ,,cand te miri", ,,cand te opresti din vorbit/citit/scris" etc). |
Obiectiv de referinta: sa utilizeze materiale scrise in vederea executarii unei sarcini date.
|
Exemple de comportamente |
|
sa caute in dictionare, carti, reviste pentru copii informatii (imagini, litere sau text) despre tema data (ex.: tot ce gaseste despre pisica, urs, soare etc., imagini si eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeste; copilul va hotari daca se potrivesc cu sarcina primita); sa puna la un loc informatia necesara (ex.: alcatuirea unui album despre viata animalelor si pasarilor dintr-o zona, construirea unui afis publicitar sau a unui anunt de vanzare/cumparare a unui obiect etc.). |
Obiectiv de referinta: sa perceapa si sa discrimineze intre diferitele forme, marimi, culori - obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa utilizeze efectiv instrumentele de scris, stapanind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.
|
Exemple de comportamente |
|
sa cunoasca modul corect de utilizare a hartiei, creionului, creioanelor colorate, creioanelor cu mina ceramica, cretei etc.; sa execute elemente grafice elementare: trasare libera, colorare; sa execute diferite tipuri de trasari peste modele date (ex.:unirea de puncte pentru a construi diferite imagini - de la cele mai simple la cele mai complicate, litere, cifre etc.); sa urmareasca perceptiv si motric anumite trasee (ex.: labirintul); sa completeze desene simple, incepute, cu partile care lipsesc; sa respecte reguli/ conditii minime ale actului scrierii: pozitia corecta a corpului, a mainii si a instrumentului de scris in mana; sa traseze semne grafice corect in ceea ce priveste marimea, spatierea, directia de la stanga - la dreapta, de sus - in josul paginii, lasand spatiu pentru "alineat"; sa serieze grupuri de semne grafice. NOTA: Pentru aceste comportamente corectia nu se aplica celor mai mici copii si nici nu se adopta o atitudine autoritara din partea educatoarei, indiferent de varsta copilului. Se va insista pe trasarea relativ corecta a semnelor grafice, intelegandu-se prin aceasta: marime, spatiere, directie. Aceste aspecte vor fi in atentia educatoarei numai atunci cand tema respectiva o cere; nu vor fi considerate oricand si oriunde, pentru a nu crea la copii sentimente de constrangere si frustrare. |
Obiectiv de referinta: sa utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificatie
|
Exemple de comportamente |
NOTA: Nu se adopta o atitudine autoritara din partea educatoarei, se va insista pe trasarea relativ corecta a semnelor, literelor. |
Obiectiv de referinta: sa descopere ca scrierea indeplineste anumite scopuri, cerinte sociale si sa se foloseasca de aceasta descoperire.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa inteleaga semnificatia cuvintelor, literelor si cifrelor, invatand sa le traseze.
|
Exemple de comportamente |
|
sa recunoasca si sa identifice dupa forma literele si cifrele si sa le denumeasca; sa lege sunetul de litera de corespondenta, cu ajutor acordat sau din proprie initiativa; sa traseze peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei; sa traseze independent litere si cifre in cadrul unor jocuri didactice, jocuri de rol sau activitati de invatare (spontana sau dirijata); sa traseze peste cuvinte punctate; sa utilizeze corect caietul de "scriere" (tip matematica/geometrie sau dictando); sa contribuie la scrieri colective (dictionare, jurnale, albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor, de scrierea personala si de orice alta modalitate. NOTA: Copiii trebuie sa cunoasca existenta literelor de tipar mici si mari, sa le diferentieze intre ele, sa le diferentieze de literele de mana si de alte conventii ale limbajului scris. De asemenea, s-a adaugat la acest obiectiv si scrierea cifrelor, pentru a sublinia ca scrierea nu se limiteaza doar la litere si cuvinte. Copiii vor descoperi ca scrierea inglobeaza tot ce are semnificatie, mesaj si astfel ca cifrele, care de regula sunt ale domeniului matematic, sunt tot scriere. |
* Toate exemplele de comportament marcate astfel vor fi urmarite la copiii din grupele mari pregatitoare pentru scoala, respectiv, incepand cu varsta de 5 ani.
ACTIVITATI MATEMATICE
ARIA Matematica si Stiinte
Obiectiv cadru
Dezvoltarea operatiilor intelectuale prematematice.
Obiectiv de referinta: sa-si imbogateasca experienta senzoriala, ca baza a cunostintelor matematice referitoare la recunoasterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ multimi, pe baza unor insusiri comune (forma, marime, culoare) luate in considerare separat sau mai multe simultan;
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa efectueze operatii cu grupele de obiecte constituite in functie de diferite criterii date ori gasite de el insusi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantitatii prin punere in corespondenta.
|
Exemple de comportamente |
NOTA: * Dupa varsta de 4 ani ** La grupele mari si pregatitoare |
Obiectiv de referinta: sa inteleaga si sa numeasca relatiile spatiale relative, sa plaseze obiecte intr-un spatiu dat ori sa se plaseze corect el insusi in raport cu un reper dat.
|
Exemple de comportamente |
NOTA: * Dupa varsta de 4 ani. ** In cazul copiilor care manifesta preponderenta mainii stangi, nu se va interzice folosirea acesteia in utilizarea instrumentelor de scriere, se recomanda incurajarea ambidextriei. |
Obiectiv cadru
Dezvoltarea capacitatii de recunoastere, denumire, construire si utilizare a formelor geometrice.
Obiectiv de referinta: sa recunoasca, sa denumeasca, sa construiasca si sa utilizeze forma geometrica cerc, patrat, triunghi, dreptunghi in jocuri.
|
Exemple de comportamente |
NOTA: * Dupa varsta de 4 ani. Diferentele specifice dintre cerc si oval se vor face facultativ, incepand cu grupa mare. Diferentele specifice dintre patrat si dreptunghi se vor face facultativ, incepand cu grupa mare. Diferentierea dintre patrat si romb se va face tot facultativ, incepand cu varsta de 6-7 ani. |
Obiectiv de referinta: sa efectueze operatii si deductii logice, in cadrul jocurilor cu piesele geometrice
|
Exemple de comportamente |
NOTA: * Diferentele specifice dintre cerc si oval / patrat si dreptunghi se vor face facultativ, incepand cu grupa mare. Diferentierea dintre patrat si romb se va face tot facultativ, incepand cu varsta de 6/7 ani. |
Obiectiv cadru
Dezvoltarea capacitatii de a intelege si utiliza numerele si cifrele.
Obiectiv de referinta: sa numere de la 1 la 10 recunoscand grupele cu 1-10 obiecte si cifrele corespunzatoare.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa efectueze operatii de adunare si scadere cu 1-2 unitati, in limitele 1-10.
|
Exemple de comportamente |
NOTA: Daca unii copii pot efectua operatii cu grad sporit de dificultate in limite mai largi, acestia nu vor fi opriti; se vor constitui in grupe separate, cu sarcini diferite fata de restul grupei. |
Obiectiv de referinta: sa identifice pozitia unui obiect intr-un sir utilizand numeralul ordinal.
|
Exemple de comportamente |
|
sa identifice si sa numeasca primul si ultimul element dintr-un sir de 3, 5, 10 elemente;
|
Obiectiv de referinta: sa realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori gasite de el insusi.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv cadru
Dezvoltarea capacitatii de rezolvare de probleme prin achizitia de strategii adecvate.
Obiectiv de referinta: sa compuna si sa rezolve probleme simple, implicand adunarea/ scaderea in limitele 1-10.
|
Exemple de comportamente |
NOTA: Compunerea se face pe baza manipularii de obiecte sau pe baza imaginilor. |
* Toate exemplele de comportament marcate astfel vor fi urmarite la copiii din grupele mari pregatitoare pentru scoala, respectiv, incepand cu varsta de 5 ani.
CUNOASTEREA MEDIULUI
ARIA Matematica si Stiinte -
Obiectiv cadru
Dezvoltarea capacitatii de cunoastere si intelegere a lumii inconjuratoare, precum si stimularea curiozitatii pentru investigarea acesteia.
Obiectiv de referinta: sa cunoasca unele elemente componente ale lumii inconjuratoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetatia, fauna, fiinta umana ca parte integranta a mediului, fenomene ale naturii), precum si interdependenta dintre ele.
|
Exemple de comportamente |
NOTA: Pentru experiente ca arderea sau fierberea, se recomanda sprijinul educatoarei si supravegherea atenta a copiilor din partea acesteia. |
Obiectiv de referinta: sa recunoasca si sa descrie verbal si/sau grafic anumite schimbari si transformari din mediul apropiat.
|
Exemple de comportamente |
sa observe si sa enumere modificari aparute in viata omului, plantelor, animalelor in functie de anotimp; sa le descrie si sa le compare;
sa observe pe o perioada data un anumit proces (procesul de dezvoltare al unei plante, hranirea si ingrijirea unui animal, fenomene ale naturii). |
Obiectiv de referinta: sa cunoasca elemente ale mediului social si cultural, pozitionand elementul uman ca parte integranta a mediului..
|
Exemple de comportamente |
|
sa identifice resursele naturale folosite in activitatile umane (ex. plante medicinale, fructe de padure, apa, lemn, sare etc.); sa descrie caracteristicile mediului urban/rural si ale mediului natural;
sa analizeze/compare diferentele de cultura, traditii, specific, limba dintre nationalitati, popoare, rase;
|
Obiectiv de referinta: sa cunoasca existenta corpurilor ceresti, a vehiculelor cosmice.
|
Exemple de comportamente |
sa denumeasca/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-vizualului si a cartilor; sa imagineze/creeze vehicule spatiale, orase ale viitorului prin desen/pictura/modelaj/constructii; sa redea prin jocuri de rol modul in care isi imagineaza viata intr-o naveta spatiala;
|
Obiectiv cadru
Utilizarea unui limbaj adecvat in prezentarea unor fenomene din mediu
Obiectiv de referinta: sa comunice impresii, idei pe baza observarilor efectuate.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv cadru
Formarea si exersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotire a mediului, in vederea educarii unei atitudini pozitive fata de acesta.
Obiectiv de referinta: sa manifeste disponibilitate in a participa la actiuni de ingrijire si protejare a mediului, aplicand cunostintele dobandite.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa aplice norme de comportare specifice asigurarii sanatatii si protectiei omului si naturii.
|
Exemple de comportamente |
|
EDUCATIE PENTRU SOCIETATE
ARIA Om si societate -
Obiectiv cadru
Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti.
Obiectiv de referinta: sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si reguli de securitate personala.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele grupului in care traieste (familie, gradinita, grupul de joaca)
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv cadru
Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti.
Obiectiv de referinta sa aprecieze in situatii concrete unele comportamente si atitudini in raport cu norme prestabilite si cunoscute.
|
Exemple de comportamente |
|
sa-si evalueze comportamentul, in raport cu normele de convietuire sociala; sa-si aprecieze propriul comportament in raport cu persoane, personaje si situatii cunoscute; sa-si adapteze comportamentul la diferite situatii; sa constientizeze consecintele pozitive si negative ale actelor sale de comportament asupra sa si asupra celorlalti; sa manifeste un comportament de cooperare in grup pentru indeplinirea unei activitati comune |
Obiectiv de referinta sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive, sa manifeste prietenie, toleranta, armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv cadru
Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului roman.
Obiectiv de referinta sa descrie si sa identifice elemente locale specifice tarii noastre si zonei in care locuieste (elemente de relief, asezare geografica, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
|
Exemple de comportamente |
|
ACTIVITATI ARTISTICO-PLASTICE
ARIA Arte -
Obiectiv cadru
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje.
Obiectiv de referinta: sa redea teme plastice specifice desenului.
|
Exemple de comportamente |
|
sa utilizeze corect instrumentele de lucru (creion, pensula, carioca, creta, ceracolor etc.) in exprimarea libera a gestului grafic (chiar si prin mazgalituri); sa execute trasee utilizand diferite instrumente de lucru si diferite suporturi (hartie, carton, sticla, lemn etc.); sa coloreze diferite imagini, respectand conturul acestora; sa completeze lacune din desene; sa dispuna alternativ doua sau mai multe elemente decorative; sa redea prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare; sa traseze linii in duct continuu, in diferite pozitii, pentru a reda imaginea unor obiecte (in desene individuale sau colective); sa execute punctul atat liber cat si intr-un spatiu dat (orizontal, vertical, concentric). NOTA: Educatoare va urmari in fiecare activitate artistico-plastica pozitia corecta a corpului copilului fata de suportul de lucru, pentru o buna coordonare oculo-motorie. De asemenea, pentru colorare, nu se recomanda figurile cu suprafata mare de colorat. |
Obiectiv de referinta: sa obtina efecte plastice, forme spontane si elaborate prin tehnici specifice picturii.
|
Exemple de comportamente |
|
sa aplice culoarea pe suprafete date sau libere (cu pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de hartie, ghemul de ata, tesaturi rare, stampila, peria, tubul); sa obtina efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hartiei); sa realizeze compozitii plastice, cu teme date sau la libera alegere, prin prelucrarea formelor spontane (punct, adaugarea unor linii/puncte). |
Obiectiv de referinta: sa exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului in redarea unor teme plastice.
|
Exemple de comportamente |
|
sa pregateasca materialul de modelat (lut, plastilina, coca) prin framantare, rupere; sa modeleze prin: miscare translatorie a palmelor fata de planseta impreunarea capetelor prin lipire, adancire, apasare, miscare circulara, aplatizare; sa modeleze forme de baza (minge, sarpe, cornulete, cosulet, omuletul etc.) sa redea forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni si culori diferite prin aplicarea unor tehnici complementare modelajului; sa coopereze in realizarea unor lucrari plastice complexe. |
Obiectiv cadru
Realizarea unor corespondente intre diferitele elemente de limbaj plastic si forme, obiecte din mediul inconjurator (natura, arta si viata sociala);
Obiectiv de referinta: sa recunoasca elemente ale limbajului plastic si sa diferentieze forme si culori in mediul inconjurator.
|
Exemple de comportamente |
|
Obiectiv de referinta: sa cunoasca si sa diferentieze materiale si instrumente de lucru, sa cunoasca si sa aplice reguli de utilizare a acestora.
|
Exemple de comportamente |
|
sa denumeasca materiale si instrumente de lucru pentru desen, pictura, modelaj (hartie, carton, plastilina, faianta, sticla, tabla, pic, tempera, creion, pensula, creta); sa sesizeze caracteristicile si transformarile materialelor in timpul lucrului; sa aplice reguli de utilizare a materialelor si instrumentelor, astfel incat sa asigure protectia sanatatii proprii si a celorlalti. sa utilizeze diferentiat materialele in functie de activitatea proiectata (desen, pictura, modelaj). |
Obiectiv de referinta: sa utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activitati plastice concrete.
|
Exemple de comportamente |
|
sa foloseasca cuvinte si expresii specifice activitatilor artistico-plastice (sablon, amprenta, colaj, stropire, stampilare, decolorare, hasurare, decorare, colorare, stergere, suprapunere, apasare, presare, imbinare, rupere, framantare, adancire, amestecul culorilor); sa descrie actiuni specifice tehnicilor folosite in cadrul activitatilor plastice |
Obiectiv cadru
Stimularea expresivitatii si creativitatii prin desen, pictura, modelaj.
Obiectiv de referinta: sa compuna in mod original si personal spatiul plastic.
|
Exemple de comportamente |
|
sa aplice in situatii noi tehnicile de lucru invatate pentru realizarea unor compozitii originale; sa creeze forme si modele noi prin imbinarea elementelor de limbaj plastic; sa elaboreze creatii individuale si colective cu si fara tema data; sa particpe la crearea cadrului estetic specific ambiental; sa modifice modelul dat prin adaugare sau restructurare. |
Obiectiv de referinta: sa interpreteze liber, creativ lucrari plastice exprimand sentimente estetice.
|
Exemple de comportamente |
|
sa descopere semnificatia lucrarilor din analiza culorilor, formelor, liniilor; sa descrie lucrarile proprii sau ale celorlalti copii, tinand cont de aspectul lor si de sentimentele pe care acestea le trezesc in sufletul copilului; sa propuna posibilitati de valorificare a lucrarilor (expozitii, aniversari, concursuri); sa exprime ceea ce simte privind desene, tablouri, fotografii artistice, albume de arta. |
Obiectiv de referinta : sa priveasca si sa recunoasca creatii artistice corespunzatoare specificului de varsta al copilului prescolar si preocuparilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activitati cotidiene ale oamenilor) 1
1 - Comportamentele sunt incluse explicit in obiectivul de referinta
EDUCATIE MUZICALA
ARIA Arte -
Obiectiv cadru
Formarea capacitatii de receptare a lumii sonore si a muzicii.
|
Obiectiv de referinta |
Activitati de invatare |
|
Grupa mica: Ascultarea unor sunete din natura si din mediul inconjurator. Grupa mijlocie: Ascultarea si reproducerea onomatopeica a sunetelor din natura si din mediul inconjurator. Grupa mare si pregatitoare Ascultarea si reproducerea onomatopeica a sunetelor din natura si din mediul inconjurator. |
|
Grupa mica: Galagia si linistea. Exersarea in jocuri de liniste. Sonoritatile produse de ei insisi, timbruri muzicale Jocul muzical pentru diferentierea sunetului vorbit de cel cantat. Grupa mijlocie: Galagia si linistea. Exersarea in jocuri de liniste, de contrast atitudinal Sonoritatile produse de ei insisi, timbruri muzicale. Jocul muzical pentru diferentierea: - sunetelor produse de miscari corporale; - sunetele produse de diferite obiecte sonore; - sunetul vorbit de cel cantat; Grupa mare si pregatitoare Galagia si linistea. Exersarea in jocuri de liniste, de contrast atitudinal Sonoritatile produse de ei insisi, timbruri muzicale. Jocul muzical pentru diferentierea: - sunetelor produse de miscari corporale; - sunetele produse de diferite obiecte sonore; - sunetul vorbit de cel cantat; - sunetelor produse de jucariile muzicale; - sunetelor produse de intrumentele muzicale manuite de educatoare. |
|
Grupa mica: Jocuri pentru diferentierea intensitatilor contrastante: tare-incet. Grupa mijlocie: Jocuri pentru diferentierea si reproducerea intensitatilor contrastante: tare-incet Grupa mare si pregatitoare: Jocuri pentru diferentierea si reproducerea intensitatilor contrastante: tare-incet |
|
Grupa mica: Jocuri pentru diferentierea duratelor lungi si scurte Grupa mijlocie: Jocuri pentru diferentierea si reproducerea onomatopeica a duratelor lungi si scurte Grupa mare si pregatitoare: Jocuri pentru diferentierea si reproducerea onomatopeica a duratelor lungi si scurte, a unor formule ritmice simple. Jocuri pentru marcarea si respectarea pauzei de un timp. |
|
Grupa mica: Jocuri pentru intuirea sunetelor inalte si joase (Do1-Do2), reprezentative pentru anumite onomatopee din natura. Grupa mijlocie: Jocuri pentru intuirea sunetelor inalte si joase (Do1-Do2), reprezentative pentru anumite onomatopee din natura. Grupa mare si pregatitoare: Jocuri ritmice pentru diferentierea si reproducerea onomatopeica a duratelor lungi si scurte, a pauzei de un timp, a unor formule ritmice simple (valori repetate, dactil, anapest) in recitative. Jocuri pentru intuirea sunetelor mai inalte si mai joase, prin comparatie (Sol-Mi), reprezentative pentru anumite onomatopee din natura. |
Obiectiv cadru:
Formarea capacitatilor de exprimare prin muzica.
|
Obiectiv de referinta |
Activitati de invatare |
|
Grupa mica: Cantarea in colectiv Grupa mijlocie: Cantarea in colectiv si in grupuri mici. Grupa mare si pregatitoare: Cantarea in colectiv, in grupuri mici si individual |
|
Grupa mica: Cantarea cu acompaniamentul unui instrument care ii permite educatoarei sa cante concomitent cu vocea. Grupa mijlocie: Cantarea cu acompaniamentul unui instrument care ii permite educatoarei sa cante con-comitent cu vocea. Grupa mare si pregatitoare: Cantarea cu acompaniamentul unui instrument care ii permite educatoarei sa cante concomitent cu vocea. |
|
Grupa mica: Acompanierea cu: percutie naturala si obiecte sonore, jucarii muzicale (clopotel, toba, lemne). Grupa mijlocie: Acompanierea cu: miscari corporale, obiecte sonore, jucarii muzicale (clopotel, toba, lemne, maracas, tamburina). Grupa mare si pregatitoare: Acompanierea cu: miscari corporale, obiecte sonore, jucarii muzicale (clopotel, toba, lemne, maracas, trianglu, tamburina, gong). |
|
Grupa mica: Cantarea in dialog cu educatoarea. Grupa mijlocie: Cantarea pe grupe alternative, in dialog sau in lant. Grupa mare si pregatitoare: Cantarea pe grupe alternative, in dialog sau in lant, cu solist si in cor. |
|
Grupa mica: - Grupa mijlocie: Miscarea libera, miscarea sugerata de timpii egali ai masurii sau textul cantecului. Grupa mare si pregatitoare: Miscarea libera, miscarea sugerata de timpii egali ai masurii, ritm (silaba), textul cantecului; miscarea simpla de dans. |
|
Grupa mica: - Grupa mijlocie: Miscarea libera si impusa de caracterul unor cantece pentru copii, a unor piese populare din zona si a unor fragmente din muzica culta, sugestive pentru specificul de varsta al copiilor. Grupa mare si pregatitoare: Miscarea libera si impusa de caracterul unor cantece pentru copii, a unor piese populare din zona si a unor fragmente din muzica culta, a unor basme pe muzica, sugestive pentru specificul de varsta al copiilor. |
|
Grupa mica: - Grupa mijlocie: - Grupa mare si pregatitoare: Crearea spontana, libera a unui joc (dramatizare, povestire, pantomima) inspirat de muzica. |
|
Grupa mica: - Grupa mijlocie: Jocul de creatie. Grupa mare si pregatitoare: Jocul de creatie. |
Obiectiv cadru:
Cunoasterea marilor valori ale creatiei muzicale nationale si universale.
|
Obiectiv de referinta |
Activitati de invatare |
|
Grupa mica: Auditii Grupa mijlocie: Auditii Grupa mare si pregatitoare: Auditii |
NOTA: Prezenta programa este valabila si pentru gradinitele in care predarea se face in limbi ale minoritatilor nationale. Auxiliarele didactice pot contine material vocal si instrumental (exemple, repertorii de cantece, auditii muzicale), conform specificului national.
EDUCATIE FIZICA
ARIA Educatie fizica si sport -
OBIECTIV CADRU:
Cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru mentinerea starii de sanatate a copiilor
Obiectiv de referinta: sa cunoasca si sa aplice regulile de igiena referitoare la igiena echipamentului.
|
Exemple de comportamente |
|
sa foloseasca la activitatile de educatie fizica un echipament adecvat; sa pastreze echipamentul in saculet individual. |
Obiectiv de referinta: sa cunoasca si sa aplice regulile de igiena a efortului fizic.
|
Exemple de comportamente |
|
sa nu alerge cu gura deschisa; sa-si verifice tinuta vestimentara si starea fizica generala inainte de inceperea activitatii; sa nu bea apa imediat dupa efort; sa inspire pe nas si sa expire pe gura; sa recurga la exercitii de respiratie dupa o perioada de efort prelungit. |
OBIECTIV CADRU:
Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si aplicativ-utilitare.
Obiectiv de referinta: sa-si formeze o tinuta corporala corecta (in pozitia stand, sezand si in deplasare).
|
Exemple de comportamente |
|
sa respecte pozitia corecta pentru comenzile: ,,Drepti!", ,,Pe loc repaus!", ,,La stanga!", ,,La dreapta!"; sa respecte pozitia corecta a corpului si a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers si alergare (obisnuit si in diferite variante); sa execute exercitii de mers, alergare si saritura pastrand pozitia corecta; sa execute corect miscarile diferitelor segmente ale corpului; sa-si insuseasca corect schema corporala. |
Obiectiv de referinta: sa perceapa componentele spatio-temporale (ritm, durata, distanta, localizare).
|
Exemple de comportamente |
|
sa se raporteze la un reper dat; sa-si coordoneze miscarile cu ritmul solicitat de educatoare; sa execute exercitii de dezvoltare fizica generala cu numararea timpului sau cu repere spatiale; sa execute exercitii euritmice coordonandu-si miscarile corporale cu ritmul muzicii sau cu ritmul exprimarii verbale si mesajul transmis; sa execute pasi de dans popular, modern sau clasic dovedind coordonare, ritm si o buna orientare spatiala. |
Obiectiv de referinta: sa fie apt sa utilizeze deprinderile insusite in diferite contexte.
|
Exemple de comportamente |
|
sa execute corect actiunile motrice invatate, in conditii variate, cat mai aproape de situatiile reale; sa parcurga o distanta scurta din ce in ce mai repede; sa manifeste progresiv capacitatea de a executa corect un exercitiu fizic in numar crescut de repetari; sa execute actiuni motrice cu grad de complexitate din ce in ce mai mare, cu si fara obiecte (minge, saculet cu nisip, coarda etc.); sa depuna efort pe durata de timp din ce in ce mai mare; sa joace (utilizand corect miscarile si regulile) jocuri de miscare pentru copii sau jocuri sportive. |
OBIECTIV CADRU:
Stimularea calitatilor intelectuale, de vointa si afective in vederea aplicarii independente a deprinderilor insusite.
Obiectiv de referinta: sa se foloseasca de actiunile motrice invatate pentru a exprima sentimente si/sau comportamente, pentru a raspunde la diferiti stimuli (situatii), la diferite ritmuri.
|
Exemple de comportamente |
|
sa raspunda motric la o comanda data; sa exprime stari afective sau comportamente, folosindu-se de miscare; sa se exprime intr-un limbaj adecvat, atunci cand se cere sa relateze ce s-a intamplat cu propriul corp in timpul activitatii. |
Obiectiv de referinta: sa manifeste in timpul activitatii atitudini de cooperare, spirit de echipa, de competitie, fair-play.
|
Exemple de comportamente |
|
sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului; sa participe activ (in spiritul jocului) si sa-si aduca contributia la reusita echipei. |
ACTIVITATI PRACTICE SI ELEMENTE DE ACTIVTATE CASNICA
ARIA Tehnologii -
OBIECTIV CADRU:
Imbogatirea cunostintelor despre materiale si caracteristicile lor, precum si despre utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrarii acestora in scopul realizarii unor produse simple
Obiectiv de referinta: sa cunoasca si sa utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activitati practice.
|
Exemple de comportamente |
|
sa denumeasca ustensile de lucru accesibile varstei; sa selecteze in mod adecvat uneltele, in functie de activitatea concreta. |
Obiectiv de referinta: sa cunoasca diferite materiale de lucru, din natura ori sintetice
|
Exemple de comportamente |
|
sa observe caracteristici ale materialelor din natura si a celor sintetice (forma, culoare, dimensiune, netezime etc.) sa colecteze materiale din natura, deseuri (materiale refolosibile) si sa le gaseasca utilitatea; sa aleaga materialele adecvate pentru a realiza o tema. |
Obiectiv de referinta: sa sesizeze modificarile materialelor in urma prelucrarii lor.
|
Exemple de comportamente |
|
sa sesizeze modificarile produse in urma mototolirii hartiei sau a unui material textil; sa sesizeze modificarile produse in urma intinderii hartiei mototolite; sa sesizeze modificarile in urma udarii hartiei sau a unui material textil; sa gaseasca o motivatie pentru fiecare actiune practica de acest gen. |
OBIECTIV CADRU:
Formarea si consolidarea unor abilitati practice specifice
nivelului de dezvoltare motrica
Obiectiv de referinta: sa identifice, sa proiecteze si sa gaseasca cat mai multe solutii pentru realizarea temei propuse in cadrul activitatilor practice.
|
Exemple de comportamente |
|
sa selecteze materialul necesar temei propuse; sa verbalizeze actiunile intreprinse, folosind un limbaj adecvat; sa execute, individual sau in grup, tema data; sa manifeste spirit cooperant in activitatile de grup; sa utilizeze unelte usor de manevrat; sa selecteze adecvat uneltele si materialele, conform activitatii; sa identifice si sa numeasca scopul in care sunt folosite aceste unelte. |
Obiectiv de referinta: sa efectueze operatii simple de lucru cu materiale din natura si sintetice
|
Exemple de comportamente |
|
sa rupa hartia (fara contur desenat, pe ax etc.); sa taie cu foarfeca (sa decupeze fara contur, dupa contur, pe ax) cercuri si alte forme, litere, cifre etc.; sa lipeasca, sa trateze suprafete realizand diferite colaje estetice si functionale; sa lipeasca obiecte din natura (scoici, frunze, fire textile, malai, boabe, seminte, rumegus, nisip, castane, conuri etc.) pe diferite suprafete; sa indoaie suprafetele patrulaterelor prin suprapunerea laturilor in diferite directii; sa plieze prin indoire repetata o suprafata de hartie; sa realizeze, prin indoiri succesive, jucarii simple; sa redea imaginea schematica a unor obiecte sau fiinte prin indoirea unei sarme maleabile; sa bobineze (sa faca gheme sau sa bobineze) fire textile pe obiecte cilindrice; sa rasuceasca intre degete fire textile; sa insire margele, utilizand combinatii diferite (marime, forma, culoare); sa snuruiasca pe contur (drept, rotund, oval); sa lege/dezlege un nod simplu sau dublu, un cordon/snur; sa lege cu fundita un obiect sau un cadou; sa impleteasca in trei cosita papusii; sa urzeasca firele pe gherghef si sa teasa; sa introduca firul de ata in ac si sa realizeze cusaturi simple (inaintea acului, cruciulite succesive, festonari, drug, lantisor). |
Obiectiv de referinta: sa fie capabil sa realizeze lucrari practice inspirate din natura si viata cotidiana, valorificand deprinderile de lucru insusite.
|
Exemple de comportamente |
|
sa opteze, in functie de materialele puse la dispozitie, pentru o tema adecvata; sa execute lucrari practice din materiale diferite, combinandu-le intre ele (mobilier din deseuri de lemn, colaje, jucarii, machete, diorame). |
OBIECTIV CADRU:
Dezvoltarea simtului practic si estetic
Obiectiv de referinta: sa se raporteze la mediul apropiat, contribuind la imbogatirea acestuia prin lucrarile personale.
|
Exemple de comportamente |
|
sa realizeze lucrari originale, manifestand creativitate in alegerea subiectelor; sa-si dezvolte increderea in fortele proprii si sa manifeste stabilitate si perseverenta in activitate; sa gaseasca utilitate tuturor obiectelor realizate (decor, expozitie, jucarie, masca etc.); sa valorifice experienta dobandita in diferite situatii; sa-si exprime opinia fata de lucrarea proprie si/sau fata de lucrarea celorlalti, motivandu-si parerile. |
ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICA
OBIECTIV CADRU:
Formarea deprinderilor practice-gospodaresti, folosirea cuvintelor
si expresiilor specifice acestora
Obiectiv de referinta: sa dobandeasca comportamente si atitudini igienice corecte fata de propria persoana si fasi de alte fiinte si obiecte.
|
Exemple de comportamente |
|
sa se autoserveasca in situatii simple care impun acest lucru (masa, spalator, dormitor, activitati); sa ordoneze jucariile si obiectele din ambient, dezvoltandu-si spiritul de ordine si curatenie; sa ingrijeasca plantele si animalele de casa; sa execute operatii de curatenie (stersul prafului, stersul vaselor spalatul suprafetelor etc.); sa spele fructele si legumele si sa participe la prepararea unor salate si produse de patiserie cu acestea; sa participe la aranjarea si servirea mesei. |
Obiectiv de referinta: sa capete abilitatea de a intra in relatie cu cei din jur, respectand norme de comportament corect si util celorlalti.
|
Exemple de comportamente |
|
sa participe alaturi de adulti la efectuarea unor treburi gospodaresti; sa manuiasca obiectele casnice, respectand norme simple de protectie si securitate; sa traiasca emotii pozitive ca urmare a indeplinirii sarcinilor gospodaresti. |
Obiectiv de referinta: sa-si formeze deprinderi practice si gospodaresti.
|
Exemple de comportamente |
|
sa participe cu interes, intr-o atmosfera destinsa, placuta, stimulativa la activitatile gospodaresti; sa-si formeze deprinderea de a aranja si strange masa; sa-si formeze deprinderea de a ordona, ingriji si intretine curate obiectele personale din ambient; sa-si formeze deprinderea de a ingriji plantele si animalele si sa le iubeasca; sa respecte normele igienico-sanitare in toate situatiile impuse de activitatile de acest gen. |
Obiectiv de referinta: sa se comporte adecvat in diferite contexte sociale.
|
Exemple de comportamente |
|
sa utilizeze formule de politete in diferite situatii; sa pregateasca o masa festiva alaturi de adulti; sa stie sa faca o invitatie, sa raspunda la o invitatie si cum sa se comporte intr-o vizita; sa manifeste simpatie fata de cei din jur (oameni si animale). |
ANEXA 1
Proiect: CANTECUL CURCUBEULUI
(in cadrul temei Cand/cum se intampla? - focalizare pe culori)
- grupa mica -
Sa facem un album cu culorile preferate ale membrilor familiei noastre
Ø Educatoarea pregateste scheletul albumului impreuna cu copiii (dimensiunea albumului, culoarea si designul lui, materialul folosit pentru coperta si in interior etc.).
Ø Albumul este trimis familiei cu rugamintea de a declara si ilustra, pe cat posibil, culoarea preferata - fiecare pe foaia dedicata special lui.
Ø Copilul nu va fi implicat in activitatea de acasa, iar parintii vor retrimite "lucrarea" inapoi la gradinita intr-un plic sigilat.
Ø La gradinita, copilul va purta o discutie cu educatoarea si colegii despre culorile preferate ale mamei si ale tatalui. Educatoarea va verifica daca ceea ce a declarat mama si tata corespunde cu ceea ce a intuit sau declara ca stie copilul despre culorile preferate ale parintilor.
Ø Copilul lucreaza la album adaugand culoarea preferata pe pagina dedicata parerii lui.
Ø Copiii isi prezinta unii altora albumele si se gasesc corelatii, asemanari, deosebiri intre familii, intre copii etc.
Tabloul culorilor vesele/Tabloul culorilor inrudite/Tabloul culorilor triste etc.
Ø Educatoarea aduce in clasa un tablou al unui pictor consacrat care sa raspunda cerintei (cu culori vesele, cu culori inrudite - nuante de.., degradeuri - , cu culori triste).
Ø Se discuta cu copiii despre tema tabloului si despre culorile folosite de pictor (ce exprima ele, le cunoastem sau nu, unde le intalnim/le-am intalnit etc.).
Ø Se strang bucati de materiale textile sau din hartie de diferite dimensiuni, forme, consistente etc. in diferite culori. Fiecare spune ce a adus si il prezinta in fata colegilor, dimineata, la intilnirea de grup. Se pun in cutii diferite, cu insemne specifice (decizia asupra semnului se ia impreuna cu copiii).
Ø Se numara bucatile de materiale adunate sau, daca sunt foaret multe si noi nu stim sa numaram pana la cifra respectiva, apreciem global (unde sunt mai multe, unde sunt mai putine, daca sunt tot atatea etc.). Se alcatuiesc 2-3 grupe de lucru. Fiecare grupa primeste o coala mare de carton duplex si o anume categorie de materiale, intr-un anume numar, pentru a realiza: Tabloul culorilor vesele, Tabloul culorilor triste, Tabloul culorilor inrudite (acest lucru se poate stabili prin tragere la sorti, prin solicitarea parerii copiilor sau prin nominalizare directa).
Ø Tablourilor li se vor asocia melodii cunoscute sau melodii in prima auditie din care se asculta un fragment. Tablourilor li se vor asocia mirosuri sau comportamente umane cunoscute (culorile din tabloul vesel au mirosuri dulci, melodia asociata lor e vesela, zglobie si comportamentu potrivit cu acestea poate fi cel de bunatate, prietenie etc.)
Ce e frumos, e la moda?
Ø Se aduc la gradinita reviste cu tot felul de reclame. Se alege reclama preferata si este prezentata copiilor. Se grupeaza revistele dupa culoarea dominanta a reclamei prezentate.
Ø Este invitat un parinte (daca avem asa ceva, daca nu, gasim o persoana resursa) sa le vorbesca despre tendintele in domeniul publicitar, despre meseria de designer etc. Li se da un test de minime cunostinte pentru a putea accede la cursuri pentru designeri (recunoasterea culorilor din revistele aduse de ei, exprimarea prin mimica a sentimentului transmis de acestea, gruparea copiilor cate doi - prin asocierea a doua culori care "se potrivesc" ).
Ø Alegem 2-5 culori cunoscute si le asociem cu: momente ale zilei, zile ale saptamanii, varste diferite ale oamenilor, rase umane, sexe, sarbatori cunoscute etc.
Ø Pregatesc o expozitie de moda - deseneaza/coloreaza costume; vin imbracati frumos si defileaza pe podium in fata colegilor, prezentandu-si tinuta (culoare, cum se numesc piesele, cand este potrivita aceasta tinuta - varsta, ora din zi, evenimentul etc.).
Ø Aduc legume si fructe de acasa (sau le primesc de la bucatarie). Urmaresc un film cu decoratiuni culinare. Identifica ingredientele si culorile lor - le asociaza cu gustul cunoscut. Modeleaza din plastilina "delicatesuri culinare". Pregatesc mici sandwichuri "decorate" frumos de ei si apoi le mananca. Inventeza cate un mic cantec sau o mica poezie/ghicitoare despre produsul modelat sau pregatit.
Ø Aduc flori de acasa (cat mai multe specii). Li se prezinta 2-3 imagini cu aranjamente IKEBANA. Discuta despre culorile florilor din imagini, despre florile pe care le recunosc, despre modul cum sunt ele combinate, despre forma aranjamentului, despre florile pe care ei le-au adus (cum arata, ce miros au, ce culoare, cu cine s-ar putea combina). Se impart in 2-3 echipe si fac aranjamente pentru mame (eventual, in saptamana cand le serbam - 8 martie), in asa fel incat sa aiba posibilitatea ca zilnic sau la doua zile sa le aseze in locuri diferite in clasa si decorul pentru primirea mamelor sa fie mereu altul.
Proiect: MANCARE PENTRU TOTI PAMANTENII
(in cadrul temei Ce si cum vreau sa fiu? - focalizare pe hrana)
- grupa mijlocie -
Sa ne facem jocuri cu animale cunoscute si cu hrana lor
Ø Educatoarea pregateste bucati de carton (de marimea unui jeton sau de marimea unei coli de carton pentru jocul tip Piticot), stampile, sabloane cu animale cunoscute, creioane colorate sau tempera, hartie glasata sau creponata etc. De asemenea, solicita copiii sa aduca de acasa reviste, carti, imagini, informatii scrise despre animale cunoscute si hrana acestora.
Ø Dupa ce se strang materialele se pun la dispozitia copiilor diferite tipuri de jocuri (jocuri cu jetoane de diferite tipuri : corespondenta fata-verso cu imagini potrivite; corespondenta fata-verso aceeasi imagine, dar in variante colorat-necolorat sau colorat-umbra; corespondenta jetoane colorate-carton cu umbre, tip Piticot, tip Puzzle etc.) si se discuta despre regulile acestora si despre materialele din care sunt facute. Totodata, se decide impreuna cu copiii asupra jocului/jocurilor pe care vor sa le gandeasca si sa le elaboreze, in functie de materialele avute la dispozitie si de tema mare: Animalele si hrana lor.
Ø Se aleg echipele si ele isi aleg singure materialele pe care urmeaza sa le foloseasca. Apoi, discuta cu colegii despre regulile jocului si isi impart sarcinile pentru faza de elaborare a jocului. Lucreaza.
Ø Dupa executia lor, intr-una din zile, se va da timp echipelor sa-si prezinte jocul si, ulterior, timp pentru a se juca pe grupuri diferitele jocuri. Jocurile vor fi lasate la dispozitia lor in clasa pe tot parcursul unitatii.
Cosul surpriza
Ø Educatoarea aduce in clasa un cos la coltul tematic din clasa si le spune copiilor ca acela este cosul-surpriza in care in fiecare dimineata vor descoperi un produs sau un aliment.
Ø Educatoarea va alege alimente sau produse de baza pentru hrana omului si le va pune in cosul-surpriza zilnic, timp de o saptamana (ex.: LUNI - paine, MARTI - lapte, MIERCURI - sunca, JOI - mere, VINERI - morcovi). Copiii, zilnic vor controla cosul la venirea la gradinita si, in functie de ce vor gasi, vor fi dirijati sa execute sarcini de tipul: sa descrie alimentul/produsul, sa-i descopere provenienta, sa-l incadreze intr-o categorie (lactate, fainoase, fructe etc.), sa descopere si alte alimente/produse care fac parte din aceeasi categorie, sa desparta in silabe cuvantul care il denumeste, sa numere silabele care il compun, sa descopere sunetul cu care incepe cuvantul care il denumeste, sa imparta produsul in doua parti egale sau in patru parti si sa il dea la doi sau la patru copii, sa-l redea prin desen/pictura sau prin modelaj/colaj.
Ø La sfarsitul fiecarei zile, educatoarea ii va ruga pe copii sa discute cu parintii si cu fratii mai mari despre alimentul/produsul respectiv si sa aduca in ziua urmatoare la gradinita cat mai multe informatii in plus despre acesta pentru a le prezenta la discutia in cerc de dimineata. De asemenea, vor aduce imagini, povestioare sau mici texte cu continut stiintific care sa le sustina ideile prezentate si vor alcatui cu acestea cate o plansa de prezentare pentru fiecare produs in parte.
Ø Nu este exclus ca in urmatoarea saptamana sau in aceeasi, daca este posibil, sa se alcatuiasca o carticica a alimentelor preferate. Fiecare copil va putea sa si-o realizeze dupa cum doreste (fie cu alimente preferate desenate, fie cu alimente preferate lipite in urma decuparii imaginilor lor din reviste, carti etc., fie cu alimente preferate - selectie de alimente care pot fi depozitate in mici pungute care se pot prinde cu capsa de foi, fie cu poze ale acestora facute cu aparatul de fotografiat etc.) Copiii pot fi incurajati sa produca singuri sau cu sprijin mici texte de apreciere sau de prezentare ale respectivelor alimente/produse, iar adultii sa le scrie.
Casuta Darniciei
Ø Educatoarea pregateste Casuta Darniciei (casuta de lemn cu animale pe care o aveti deja la grupa). In ea se pun animale cunoscute de ei (in fiecare zi 2-3 animale) si se pregatesc jetoane cu mancarea pentru ele. In ziua in care apare casuta la coltul tematic al clasei, educatoarea ii va strange pe copii in jurul ei si le va spune o scurta povestioara (care este, de fapt, studiu de caz): Aceasta este Casuta Darniciei. Stiti de ce se numeste ea asa? Sa va spun cum s-au intamplat lucrurile si cum a ajuns aceasta casuta sa se numeasca astfel. Era odata, la marginea unei paduri, un om tare gospodar (harnic, care munceste toata ziulica pentru el si familia lui). El avea multe animale si niciodata nu uita sa le ingrijeasca. Ele stateau intr-o casuta ca aceasta, alaturi de casa lui. Intr-o buna zi omul se imbolnavi si timp de 3 zile nu a putut sa iasa din casa. In vremea aceasta, toti ai casei erau plecati la oras dupa cumparaturi. Dupa prima zi, animalele, cand au vazut ca omul nu mai vine, au tinut un sfat (o adunare, a sedinta in care vorbesc si se sfatuiesc, gasesc solutii la problemele lor). Prin urmare, au hotarat ca, daca nu vor sa moara, trebuie sa imparta mancarea ramasa prin casuta, in portii mici, zilnic, in asa fel incat sa le ajunga pana se va face bine stapanul. Si asa au facut. Iar in ziua cand omul nostru se simti mai bine si merse la ele, cu o strangere de inima parca, nu mare i-a fost mirarea cand le-a gasit tefere (intregi, sanatoase) si parca mai prietene decat inainte. Sa fi fost oare mancarea vrajita? Nici noi nu stim, dar de atunci casa lor se numeste Casuta Darniciei si a devenit faimoasa (vestita, cunoscuta de toti) in intreaga lume.
Ø Timp de 3-4 zile se schimba animalele in casuta, se discuta cu copiii despre acestea, sunt hranite cu o mancare potrivita, dar intotdeauna impartita in mod egal intre ele, se discuta despre ce inseamna darnicie, faima, om gospodar, sfat, a fi teafar etc. si despre motivul care le-a determinat sa devina prietene.
Ø Se pot numi si copii de serviciu care sa raspunda de ingrijirea animalelor din casuta si care sa noteze intr-un jurnal comun al grupei ce animale au avut in grija, ce au primit ele de mancare, cum le-au impartit mancarea si, la final, o parere despre motivul care le-a determinat pe animalele din poveste sa fie mai bune prietene la final. Jurnalul va fi "citit" de educatoare, ajutata de copii, in ultima zi la momentul cercului de dimineata si toate animalele vor sta in casuta, multumite de munca copiilor din grupa.
Ø In zilele cat vraja Casutei Darniciei actioneaza in grupa lor, copiii pot fi incurajati sa compuna cantece pentru animalele din casuta sau ghicitori/mici poezii. De asemenea, pot fi solicitati sa le pregateasca hrana potrivita si in portii corespunzatoare cu numarul lor, apeland la abilitati practice (din hartie creponata, glasata, din paste, din fire textile, din sarmulite, din plastilina etc. sugerand astfel culori, proprietati ale hranei la care ei s-au gandit). Sau, pentru activitatile de miscare si matematice (pe grupuri sau frontale), pot fi incurajati sa masoare cu pasul distanta de la usa pana la casuta (casuta asezand-o in diferite locuri din clasa) sau de la casuta pana la masa educatoarei etc., sa imite mersul unora dintre acestea si sa aseze animalele in casuta la distanta de un pai una de alta, sa numere cate silabe are numele unui animal din casuta si sara intr-un picior de tot atatea ori etc.
Proiect: CELE CINCI SIMTURI
(in cadrul temei Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim? - focalizare pe simturi)
- grupa mare -
Camera surprizelor
Ø Educatoarea pregateste grupa in asa fel incat numele de Camera a surprizelor sa i se potriveasca (cel putin pentru 2-3 zile). Astfel, la colturile/zonele/ariile pe care ea le are in grupa va pune materiale care pot fi studiate/folosite ca urmare a interventei numai unuia dintre simturi (unul pentru fiecare arie: ex.: la biblioteca vom folosi numai ochii - vazul asadar; la constructii vom folosi numai mainile - pipaitul asadar; la stiinta vom folosi numai nasul - mirosul asadar, la arte vom folosi numai urechea - auzul asadar). In plus, fiecare colt va avea o tablita sau un jurnal lipit pe perete unde sa poata fi afisate/impartasite impresiile lor in legatura cu analizatorul implicat (ce lucruri frumoase au descoperit cu el, ce au invatat nou ca urmare a implicarii acestuia cu predilectie, ce piedici le-a ridicat folosirea exclusiva a acestuia etc.).
Ø In prima zi a saptamanii copiii vin la gradinita si gasesc pe usa afisul cu Camera surprizelor (ceva caraghios care sa ii trimita cu gandul la ceea ce vor gasi inauntru). Cand intra, descopera colturile cu materialele pregatite si cu cate un plic sigilat in care se afla regulile pentru coltul respectiv. Educatoarea ii invita pe trei dintre ei sa devina detectivi pentru 5 minute si, in timp ce ceilalti se strang pentru cercul de dimineata, sa afle ce materiale sunt la colturi pregatite si ce reguli sunt formulate in plicul sigilat de la fiecare colt in parte.
Ø Copiii si educatoarea discuta despre colturi si despre regulile care trebuie respectate la ele (la coltul bibliotecii nu vom vorbi, nu vom duce cartea la nas sau la gura si ne vom concentra atat de tare incat nici galagia nu o vom auzi - pentru ca ne vom folosi doar de ochii nostri care vor privi cu mare atentie imaginile cartilor). Prezentarea regulilor se poate face in cuvinte si imagini, doar in imagini sau combinat.
Ø Zilnic, pe durata micului proiect, vor accesa colturile timp de 15 minute si vor respecta regulile impuse. Ulterior, timp de 10 minute vor discuta si vor impartasi in grupuri oral si intr-o varianta scrisa (poate o reprezentare combinata desen si scris realizata chiar de ei sau doar scris de catre educatoare ca urmare a indrumarilor primite de la ei) ceea ce au simtit, experimentat etc. la coltul respectiv in ziua de
Ø Camera surprizelor poate sa fie imbogatita cu etichete pentru colturi, pe care ei le pot face si in alte activitati (scrise de ei singuri dupa model sau fara model, scrise de educatoare urmarita de copii in timpul scrierii acestora). Etichetele vor contine denumiri ale simturilor, ale materialelor de la colturi, ale actiunilor care se intreprind acolo.
Ø De asemenea, materialele de la colturi vor fi numarate, cantarite, masurate cu diferite obiecte etalon si datele vor fi trecute pe fise separate, atasate jurnalelor/tablitelor de la colturile respective.
Ø Totodata, copiii vor fi incurajati sa asocieze fiecarui simt care face obiectul unui colt din clasa o melodie sau o culoare si acest lucru va fi dezvaluit la finalul proiectului, cand fiecare copil va merge la coltul de care s-a legat mai tare sau coltul pe care l-a frecventat mai des si va spune numele unei culori sau va interpreta un fragment muzical pe care el le considera potrivite cu acesta. Aici le vom da timp suficient sa isi impartaseasca si sa isi motiveze parerile, opiniile, impresiile si educatoarele pot face o reprezentare a acestora pe o plansa mare (dupa imaginatia lor !).
Totul despre noi
Ø Educatoarea, in prezenta copiilor, deseneaza pe un carton mare (A2) conturul corpului unui copil (poate face lucrul acesta si folosindu-se de un copil din grupa care sa joace rol de sablon). Cu acest prilej ii va anunta ca in urmatoarele zile vor afla tot ce doresc ei sa stie despre propriul lor corp. Se face o lista cu tot ce vor sa stie despre corpul lor. Conturul va fi afisat la nivelul copiilor pe unul dintre pereti, relativ aproape de sursa de informatii de la centrul de interes creat.
Ø Apoi, tot impreuna cu copiii, se aleg din biblioteca grupei si de la biblioteca scolii cartile care ii intereseaza pentru a cunoaste tot ce vor despre corpul lor. Totodata, se solicita ajutorul parintilor pentru a suplimenta coltul tematic cu diferite materiale pe care le considera folositoare pentru tema aceasta (imagini, carti, articole din reviste, de pe internet, mulaje etc.).
Ø In fiecare zi a saptamanii, educatoarea va trezi interesul copiilor pentru un simt anume (ex.: in prima zi va da cu spray parfumat in sala de grupa sau le va da cu un parfum pentru copii etc. lasandu-i sa se intrebe ce este acel miros sau de ce au fost parfumati.de aici declansandu-se discutiile despre miros: cu ce simtim mirosul, ce mirosuri cunoastem, cum ne influenteaza ele dispozitia, cum se transmite informatia de la nas la creier etc.) si, ulterior, la cercul de dimineata va dezbate cateva lucruri importante despre acesta. La sfarsitul discutiei de dimineata va fi localizata pe cartonul cu conturul corpului partea care raspunde de simtul respectiv si marcata (colorata, mentionata in scris ca in machete etc.). Sunt anuntati ca pana la sfarsitul zilei, cand pleaca acasa, trebuie sa gaseasca o modalitate (un joculet, o gluma, un biletel, o rima, un cantecel inventat etc.) prin care sa transmita parintilor ce au aflat astazi despre simtul respectiv si despre partea corpului vizata in activitati.
Ø In timpul activitatilor de peste zi, copiii pot fi pusi sa numere cat de mult pot inspira aerul acela cu miros frumos (pana la cat pot inspira si sa expire tot atata timp), sa marcheze cu betisoare numarul de inspiratii/expiratii, sa gaseasca vecinii timpului 5 al expiratiei lor etc. De asemenea, copiii pot fi invitati in timpul activitatilor de peste zi sa scrie cuvantul nas, sa gaseasca numarul de sunete al acestui cuvant, cu ce sunet incepe si cu ce sunet se termina, sa gaseasca si alte cuvinte care incep cu acelasi sunet, sa il desparta in silabe. La fel se poate proceda si cu cuvintele miros sau simt. La activitatile artistico-plastice si practice pot sa isi deseneze nasul lucrand in pereche (unul se intoarce in profil si celalalt incearca sa ii contureze nasul pe o foaie de hartie - apoi isi inmaneaza lucrarea unul altuia si il coloreaza), pot sa isi faca nasuri de clown sau de Pinochio din hartie glasata, pot sa isi picteze nasurile pentru petrecere (diferite modele) etc.
Ø La fel se va proceda si cu celelalte parti ale corpului si simturi (ochii - vazul, urechile - auzul, gura - gustul, mainile, picioarele, pielea - pipaitul). Aspectele pe care ei le-au listat in prima zi si care nu se incadreaza strict in categoria simturi (pot fi lucruri despre inima sau alte organe interne, despre sange si circulatie, despre nastere sau moarte, despre copiii cu nevoi speciale - deficiente etc.) pot fi discutate cu ei in activitatile de dupa amiaza, pe grupuri mici, in functie de interesul lor si informatiile se trec tot pe cartonul cu conturul corpului (copiii care s-au informat vor impartasi si celorlalti cunostintele acumulate in contexte informale).
Proiect: SPECII IN PERICOL
(in cadrul temei Cum a fost/este aici pe pamant? - focalizare pe animale rare)
- grupa pregatitoare -
Colonia cu raritati
Ø Educatoarea aduce la coltul tematic cateva imagini cu diverse colonii de vietuitoare. Astfel, se incita atentia copiilor cu privire la subiectul propus si se defineste termenul de colonie - cu urmatorul inteles: grup de animale din aceeasi specie, care duce viata in comun. Sunt anuntati copiii ca urmeaza sa faca in grupa lor ceva deosebit: o colonie cu vietuitoare rare. Se face inventarul vietuitoarelor rare pe care le cunosc (numele lor sunt scrise in prezenta copiilor; se foloseste aceesi culoare pentru toate numele) si se afiseaza la coltul tematic (pe masura ce sunt cunoscute si altele, numele lor este trecut pe inventar, dar cu o alta culoare.
Ø Se alege locul pentru asezarea coloniei si se delimiteaza: cu cuburi, cu o panglica colorata sau oricum altfel (sugestiile vin de la copii si se voteaza). Colonia cu raritati va avea alaturi un panou din carton mare A2 pe care vor inregistra informatiile despre fiecare specie rara in parte, pe masura ce aceasta este asezata in colonie. Educatoarea stabileste impreuna cu copiii formatul tabelului: ce informatii vrem sa trecem aici (numele, locul unde traieste, culoarea, hrana, numele puilor etc.).
Ø Copiii sunt solicitati sa aduca de acasa imagini si alte informatii scrise despre colonii de vietuitoare, urmand ca la gradinita sa le prezinte colegilor si sa stabileasca daca este vorba despre o specie rara (in pericol) si, in acest caz, sa modeleze din plastilina corpul unui exemplar al acestei specii si sa il puna la colonia cu raritati.
Ø Prezentarea informatiilor aduse de acasa se va face zilnic la cercul de dimineata. Tot la cercul de dimineata sunt numarate zilnic vietuitoarele din colonie si se inventeaza situatii-problema de genul: daca X din aceasta colonie s-ar imbolnavi cum ar fi ajutat de ceilalti?, daca X ar fi infometat pentru ca nu a gasit nimic de mancare peste zi, cine l-ar ajuta si ce i-ar oferi? daca puii lui X ar ramane fara mama, cine i-ar ingriji?)
Ø Corpul exemplarului se modeleaza de catre un grup de 2-3 copii (in fiecare zi se numesc altii - se pot stabili criterii si pentru alegerea grupului: copii al caror nume incepe cu sunetul cu care incepe numele vietuitoarei respective, copii care sunt imbracati cu aceeasi culoare ca si corpul, copii care au aratat ca stiu cat mai multe lucruri despreetc.), la coltul Arta, in timpul activitatilor liber-alese.
Ø Completarea informatiilor pe panou se face in timpul zilei, intr-un moment fix pe care il dedicati acestei activitati (ora 11 - inainte de activ.X, ora 12,30 - inainte de masa de pranz etc.).
Ø In timpul unitatii se pot citi povestioare despre vietuitoarele in discutie, se pot face puzzluri cu scene in care acestea sunt reprezentate, se pot face exercitii de miscare, jocuri in care copiii pot imita mersul sau unele gesturi specifice ale speciilor in pericol identificate.
Ø Dupa o saptamana se face bilantul: Se face inventarul vietuitoarelor rare (corelam numele de pe inventar cu corpul modelat si asezat in colonie si citim informatiile de pe panou). Fiecare vietuitoare din colonie va avea dedicata o ghicitoare sau un mic cantecel (inventate de copii pe loc - adica in timpul acestei activitati tip evaluare).
Ø Tot in ultima zi, se va face transferul si extinderea cunostintelor acumulate, solicitandu-le sa gaseasca si alte sensuri ale cuvantului colonie si sa le dezbata (colonie = tabara de copii, colonie = comunitate de oameni, colonie = asezare etc.).
Arca lui Noe
Ø Li se prezinta copiilor povestirea biblica Arca lui Noe.
Ø Isi fac costume potrivite cu personajele (Noe, sotia lui, copiii si nurorile, vietuitoarele salvate) si isi impart rolurile
Ø Construiesc Arca lui Noe din carton si alte accesorii (Noe, sotia, copiii si nurorile), in timp ce ceilalti copii vor pregati hrana pentru animalele care vor porni in calatorie (activitate practica sau artistico-plastica: modelaj, colaj, indoire sarma, mototolire etc.).
Ø Se audiaza mai multe fragmente muzicale din sfera muzicii clasice (adecvate, totusi, nivelului de varsta al copiilor prescolari) si, impreuna cu copiii, se alege fragmentul folosit pentru scena euritmica "Arca lui Noe". Tot cu copiii se va stabili scenariul si miscarile.
Ø Se pregateste sceneta euritmica, in momentele libere de dupa-amiaza sau atunci cand copiii, la activitatile liber-alese de dimineata, vor sa o faca.
Ø Sunt consultati copiii cu privire la momentul (data - se poate sugera o data aproape de Paste) cand urmeaza a fi prezentata sceneta si care va fi publicul tinta.
Ø Se fac invitatii pentru copiii de la alte grupe sau de la o alta gradinita pentru reprezentatia ce va urma.
Ø Se prezinta sceneta in fata invitatilor.
ANEXA 2
PERIOADA:
TEMA:
OBIECTIVE DE REFERINTA VIZATE:
CENTRE DE INTERES DESCHISE si MATERIALELE puse la dispozitia copiilor:
INVENTAR DE PROBLEME:
|
Ce stim? |
Ce nu stim si vrem sa aflam ? |
ACTIVITATE METODICA:
|
Tura I |
Tura a II-a |
|
Saptamana 1 | |
|
Saptamana 2 | |
|
Saptamana 3 | |
|
Saptamana 4 | |
|
Saptamana 5 |
SAPTAMANA: SUBTEMA:
|
DATA/ ZIUA |
ACTIVITATI DE INVATARE |
SEMNATURA |
ANEXA 3
NOTIFICARE nr.41945/18.10.2000
cu privire la organizarea activitatilor optionale in unitatile de invatamant prescolar
Avand in vedere OM nr.4481/08.09.2000 cu privire la aplicarea noului plan de invatamant si a programei pentru nivelul prescolar (3-6/7 ani), precum si Metodologia de aplicare a planului pentru invatamantul prescolar, parte componenta a prezentului ordin (anexa 2),
Considerand prevederile Legii 128/1997, art.42(1), art.43 lit.a) si art.44 (1), (3) si (4), relativa la norma didactica si conditiile de salarizare a personalului didactic,
Pentru organizarea corespunzatoare si buna desfasurare a activitatilor optionale in invatamantul prescolar, incepand cu anul scolar 2000-2001,
Se vor lua toate masurile in vederea respectarii prevederilor legale in procesul de organizare si desfasurare a activitatilor optionale:
ANEXA 4
NOTA nr.28.259/09.03.2000
privind documentele de evidenta a activitatii educatoarelor din invatamantul preuniversitar
Invatamantul prescolar, componenta a sistemului national de invatamant, prezinta cateva aspecte diferite de restul sistemului in ceea ce priveste documentele de evidenta a activitatii educatoarei.
Din aceasta perspectiva, remarcam faptul ca educatoarea, care lucreaza efectiv c la grupa cu copiii 5 ore pe zi (fiecare tura in parte), se confrunta cu urmatoarele probleme:
Avand in vedere faptul ca in invatamantul prescolar este foarte pretios timpul pe care educatoarea il acorda lucrului efectiv cu copiii, precum si pregatirii pentru activitati, care este mult mai meticuloasa decat in restul sistemului si ca la acest nivel educatoarea nu isi efectueaza programul mutandu-se de la o grupa la alta, ci la aceeasi grupa pe toata perioada zilei, date fiind argumentele de mai sus, se recomanda:
ADRESA nr.40.377/2.09.2000
privind documentele de evidenta a activitatii educatoarelor din invatamantul preuniversitar care lucreaza la grupele cu predare in limba minoritatilor nationale
In invatamantul prescolar, timpul pe care educatoarea il acorda lucrului efectiv cu copiii si pregatirii pentru activitati este foarte pretios. Pentru eliminarea paralelismului inutil in documente si tinand cont de faptul ca la acest nivel educatoarea nu isi efectueaza programul mutandu-se de la o grupa la alta, ci la aceeasi grupa pe toata perioada zilei, ministerul a transmis Nota nr.28.259/09.03.2000 cu privire la documentul juridic "Condica de prezenta si evidenta a activitatii educatoarei" prin care s-a realizat comasarea Condicii de activitate cu Planificarea activitatii instructiv-educative.
Mentionam faptul ca, pentru grupele de prescolari cu predare in limba minoritatilor nationale, acest document va fi completat in limba romana. Pentru toate celelalte documente ale educatoarei (inclusiv proiectele de activitate), cadrele didactice de la aceste grupe au libertatea de a folosi limba materna.
Inspectoratele scolare vor urmari aplicarea corecta a prevederilor cuprinse in nora mentionata si in prezenta adresa.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 28995
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
