FERDINAND TNNIES

FERDINAND T NNIES

Lucrari:

"Gemeinschaft si Geselschaft" -"Comunitate si societate"(1887)

"Critica opiniei publice"

"Obiceiuri"

Se resimte influenta lui Marx.

Interpretarea notiunii de comunitate

-2 perspective:

perspectiva Parsons in care comunitatea si societatea reprezinta tipuri ideale de relatii concrete.

perspectiva Nisbet, potrivit careia comunitatea si societatea reprezinta faze istorice ale dezvoltarii sociale.

Prezentarea teoriei

Comunitatea=definita prin viata reala si organica; tine de incredere, ea insemnand umanitate.

Societatea=vointa virtuala si mecanica; tine de public.

Ne nastem in comunitate si intram in societate ca intr-un taram strain; comunitatea este veche, in timp ce societatea este noua.

Formele embrionare ale comunitatii:

raport mama-fiu

raport barbat-femeie ca sot si sotie

raport frati-surori ca, copii ai aceeasi mame

Raportul matern este cel mai profund pt ca se fundamenteaza pe instinct, placere. Se produce trecerea de la o asociere corporala la una spirituala, iesindu-se din sfera rea.

Relatia initiala (dorintele, obisnuintele, amintirile, relatiile cu obiectele) o transferam asupra lumii exterioare. Comunitatea se infiltreaza in societate (ca in schema breslasului: cand termina produsul si trebuie sa-l vanda, plange dupa el). Se stabilesc diferite comuniuni care blocheaza aparenta. Comunitatea pregateste indivizii pt confruntarea lor cu lumea reala.

Paternitatea fundamenteaza ideea de dominatie, nu in sens de aservire. Paternitatea exprima plenititudinea fortei tatalui care este invatata de copil inca de la nastere. Pretitundini forta masculina este orientata catre lucruri exterioare, iar cea a femeii catre viata interioara. Echilibrul de forta=echilibrul intre imaginatie si realizare, directionare si supunere. Tot ce apare intr-o parte trebuie sa fie echilibrat in partea cealalta printr-o actiune mai puternica. Aceasta relatie este amenintata de aparitia orgoliului si cruzimii. Puterea este echilibrata de tendinta de a face bine-elementul moral la Tonnies: "placerea celor puternici de a-i apara pe cei slabi".

Putem vedea cerintele unui model al actiunii: "elitele au aceasta tendinta?"

Ex: rolul elitelor manageriale: se pune in slujba angajatilor de a le face bine

Forta exercitata de superiori asupra inferiorului este numita demnitate-cand ea este exercitata pt binele celuilalt-teoria dreptului: elitele au mai multe obligatii decat drepturi (propozitie de tip Popper). Daca aceasta forta va genera teama, ea va fi refuzata.

Tipuri de comunitate:

de sange-familia

de loc-vecinatatea

de spirit-prietenia:

Comunitatea de spirit-prietenia

se formeaza ca o specie de legaturi invizibile, o reuniune mistica animata de o institutie si de o vointa creatoare. Relatiile dintre prieteni sunt de natura mentala.

Ex: comunitatile virtuale: 1984-prima comunitate virtuala "Well"-comunica pe net; capacitatea de a comunica in termenii limbii lor; se pot ajuta si in realitate

Comunitatea nu presupune egalitate sociala, dar inegalitatea sociala afecteaza comunitatea.

Raporturile dintre comunitate si libertate sunt de interconditionare; o libertate prea mare sau prea mica ameninta comunitatea.

Comunitatea exista prin comprehensiune, al carui organ este limba; ea este inventata nu pentru a fi un mijloc de comunicare, ea insasi fiind un acord viu prin continut si forma. Comprehensiunea este expresia cea mai simpla a existentei intime si a adevarului.

Societatea care se bazeaza pe conventie, contract reprezinta o unitate fabricata, o promisiune reciproca, o perspectiva, o acceptare reciproca de actiuniviitoare care tb sa fie exprimate in concepte clare (apartinad limbii).

In comunitati, indivizii sunt legati organic in pofida oricarei separari (in societati, indivizii sunt separati in pofida oricarei unitati); in societati nu exista nici o activitate ce ar putea fi derivata dintr-una apriori; fiecare este pt sine si in tensiune fata de toti ceilalti.

Societatea se costruieste pe schimb si are la vedere o utilitate (da pt a obtine ceva). Ca sa xiste shimbul, tb ca bunurile sa fie separate, fiind insusite prin tranzactie. Ca sa existe tranzactia, tb sa existe vointa de tranzactie (de a stii si de aprimi). Ca vointa comunitatii sa puna in miscare in obiecte, tb sa coincida in acelasi timp, sa exprime diferit aceasta gandire. In masura in care exista aceasdta vointa actul particular devine public.

Contractul este deci, rezultatul a 2 vointe divergente ce se lega la un moment dat.

Schimbul produselor este conditionat de masura in care fiecare tine marfa sa la dispozitia tuturor, iar oamenii sunt capabilisa creeze acelasi produs, (fiecare limitamdu-se la fabricarea cea mai facila a produsului).

Societatea este doar in aparenta constituitadin indivizi separati, caci ei actioneaza pt toata societatea-in timp ce ei par actiona doar pentru ei ("efectul mainii tremurande).

In schimb, fiecare se debaraseaza de valorile pe care nu le utilizeaza pt a-si insusi o valoare egala pe care o poate utiliza. Acest schimb marfa contra marfa reprezinta dependenta fiecaruia de societate-dependenta ce contine totusi o superioritate relationala asupra societatii (el dispune de societate).

Posibilitatea unui raport social nu presupune nimic altceva decat pluralitatea persoanelor capabile sa produca si in consecinta sa promita.

Valoarea fiecarui om sta in capacitatea lui de a fi o promisiune".

Fiecare persoana cauta in avantajul sau si nu-i aproba pe ceilalti decat in masura si in timpul in care doresc acest avantaj-raportul unei persoane cu alta poatefi inteles ca o ostilitate, ca un razboi latent. Aceste lucru este o traducere a viziunii lui Hobess - starea de natura; la Tonnies este o stare de societate.

Societatea este o fuziune a intereselor care se realizeaza printr-un compromis si care nu inlatura conflictul latent.

Conceptul de societate nu exclude elementele institutionale.

Acest compromis de interese nu se poate realiza in totalitate decat in sfera relatiilor contractuale. Este nevoie sa existe anumite reguli institutionale care sa regularizeze contractele (influenta marxista-suprastructura).

In societatile contractuale, indivizii isi definesc actiunile pe baza de scopuri. In comunitati, chiar daca am accepta ideea de scop, ea este de un tip special, cai scopul ar fi compus dintr-o multitudine de subscopuri-este foarte greu de ierarhizat.

Ex: "ce cauti in magazin?", "de ce il iubesti?"-sunt mai multe raspunsuri, scopuri.

o       In relatiile societale-partile au obligatii morale care sunt insotite de sanctiuni, dar limitate la termenii contractului.

o       In relatiile de comunitate, obligatiile partilor sunt nespecifice si nelimitate.

Cand abordezi relatia in termeni contractuali comunitatea se termina.

Comunitatea este garantata de alte relatii de comunitate-ex=cu nevasta: amanta, mama, sora. Iti limitezi acsot comuniunea fata de sora, caci obligatii etice fata de copil si sotie. Intri in conflict de valori: intre relatii (ex: mama care e pe moarte tb sa nasca: pe cine salvezi?-dileme morale).

In relatiile societale, normele institutionale constituie un corp de reguli, iar ele vizeaza mijloacele, scopurile si conditiile actiunii.

In relatiile de tip comunitar, nu exista nici un sistem de control institutional care sa reglementeze relatiile. In zona aceasta a comunitatii, exista o normativitate formala sau actiunile sunt informale si vizeaza atitudini de cat comportamente; in societati, este vorba de comportamente formale (contactul).

Intr-o relatiile comunitara, identificam o atitudine, ceea ce nu gasim in societate.

Ex: familia-comuniune si contract; divortul se realizeaza prin contract, nu prin comuniune; cauzele acestuia: metoda comunitatii=analiza calitativa; metoda societatii=analiza cantitativa.

Comuniuni simbolice:

o       legate de un produs

o       identifica indivizii cu firma

o       marketing simbol (sa-ti faci clienti simbol)

patrunderea comunitaii in societate-cand vrei ca sotia sa faca aceladi fel de mancare ca cel pe care il pregatea mama acasa-recreezi lumea, o transferi.