TEMA HARTA TOPOGRAFICA MILITARA

SEDINTA PROBLEME CE SE POT REZOLVA CU HARTA LA CABINET

1. LOCALIZAREA COORDONATELOR GRIDULUI PE HARTA

a. Liniile grid. Liniile grid sunt o serie de linii drepte ce se intersecteaza in unghi drept si formeaza o serie de patrate. Familiarizeaza pe cititorul hartii cu un sistem de patrate asemanator cu sistemul de numerotare a blocurilor pe majoritatea strazilor din orase. Doua cifre sunt tiparite la fiecare capat al liniilor de contur, si de asemenea aceste doua cifre mai apar la anumite intervale de-a lungul liniilor de grid pe fata hartii. Aceste doua cifre sunt numite cifre principale. Ele au o importanta majora pentru cititorul hartii, deoarece ele sunt numerele ce vor fi folosite adesea pentru punctele de referinta.

b. Liniile grid verticale. Acestea sunt trasate din partea inferioara catre in partea superioara a foii de harta (sud grid--- nord grid). Ele functioneaza si ca granite stanga si dreapta (de est si de vest) a gridului si sunt eticheta de margine.

c. Liniile grid orizontale. Acestea sunt trasate din partea stanga catre partea dreapta a foii de harta(grid est ---grid vest). Ele functioneaza si ca granite superioare si inferioare(de sud si de nord) a gridului si sunt etichetate in margine.

d. Patratele grid (caroiaj). Gridul reprezinta acele intersectii la un unghi drept dintre liniile grid verticale si orizontale. Cele mai folosite harti militare contin patrate grid de 1000 de metri pe 1000 de metri (nu 1000 de metri patrati cum majoritatea oamenilor cred). Orice punct din interiorul patratului sunt considerate ca parte a patratului grid.

e. Regula de baza in citirea hartii. Gasirea unui punct se bazeaza pe urmatoarea regula: CITESTE CATRE DREAPTA SI APOI IN SUS. Regula de baza este DREAPTA - SUS. Intotdeauna cititi catre dreapta pe liniile grid verticale si apoi catre in sus pe liniile grid orizontale.

f. Identificarea patratelor grid. Este important ca toti dintre voi sa inteleaga cum se aplica regulile de citire a hartii pentru identificarea unui patrat grid si pentru localizarea unui punct in interiorul acestuia.

(1) Coordonatele gridului sunt gasite combinand valorile liniilor grid verticale si orizontale acele care formeaza coltul din stanga jos al patratului grid.

(2) Prima data cititi dreapta pe linia grid verticala ce formeaza granita de dreapta (vest) al patratului grid si notati cifrele principale.

(3) Dupa care cititi sus pe linia grid orizontala care formeaza granita de sud a careului grid si notati cifrele principale.

(4) Combinatia acelor cifre principale, linia grid verticala si linia grid orizontala este identificarea careului, sau coordonatele sale.

(5) Coordonata din patru cifre localizeaza un punct in 1000 de metri, pe harta, care este numit careu grid.

(6) Coordonata din sase cifre va localiza un punct in 100 metri.

(7) Coordonata din opt cifre va localiza un punct in 10 metri.

2. PLANIFICAREA UNUI PUNCT PE HARTA.

a. Coordonate din sase cifre. Careul grid se divide in 100 de careuri mai mici. Coordonatele unui punct intr-un asemenea careu grid va avea sase cifre. Fiecare careu din figura 1201-1 este lung de 1.000 de metri si inalt de 1.000 de metri. Unul din acestea se imparte in 100 de careuri mai mici, fiecare lung de 100 metri si inalt de 100 de metri. Liniile din interiorul careului se citesc cu aceeasi metoda, dreapta-sus. Intr-un careu cu coordonata de sase litere, cum ar fi 284936, primele trei numere 289 sunt " citeste dreapta" parte din "citeste dreapta apoi sus"; iar celelalte trei 936 numere sunt partea "apoi dreapta" pentru a localiza punctul C in careul 3050 (vezi fig. 1201-1) trebuie sa folosesti urmatoare procedura:

(1) Cititi la dreapta pe linia verticala 30. Remarcati ca punctul C este la 3/10 distanta de linia verticala 30. Scrieti coordonata orizontala pentru punctul C ca 303.

(2) Cititi sus pe linia verticala 50. Remarcati ca punctul este la 7/10 distanta de linia orizontala 50. Scrieti coordonata verticala pentru punctul C ca 507.

(3) Pentru a scrie simplu coordonata din sase cifre pentru punctul C combinati coordonata orizontala cu cele verticala-305507. Numarul citit pe verticala se aseaza INTOTDEAUNA inaintea celui de pe orizontala.

Nota: Nu trasati liniile din interiorul careului(vezi fig. 1), deoarece acest lucru va obstructiona obtinerea altor informatii. Puteti determina coordonatele din sase cifre cu ajutorul scarii gradate sau cu ajutorul raportorului. Folosirea scarii gradate este explicata in paragraful urmator.

Figura 1

b. Raportorul. Daca aveti nevoie de o estimare precisa a coordonatei din sase cifre atunci trebuie sa folositi o scara gradata. Pe raportor aveti trei scari gradate: 1: 100.000, 1: 50.000, 1: 25.000. Folositi-o pe cea ce corespunde cu scarii hartii. In cele mai multe cazuri aceasta va fi 1: 50.000.

Fig. 2 Tipuri de raportoare

Fig. 3 Raportorul militar (GTA 5-2-12)

Pentru localizarea punctului C in careul grid 3050 folosind scara gradata de pe raportor, urmati procedura:

(1) Asezati scara gradata corespunzatoare pe harta astfel in cat punctul zero este in dreapta jos scarii (vezi fig. 4).

Figura 4

(2) Asezati punctul zero al raportorului in coltul stanga jos al careului grid 3050 (vezi fig. 5).

Figura 5

(3) Pastrand linia orizontala a scarii suprapusa direct pe linia grid est-vest(in acest caz linia grid 50) miscati usor raportorul pana cand linia verticala a scarii atinge punctul (punctul C) caruia dorim sa-i aflam coordonatele.(Vezi figura 6)

(4) Examinati ambele laturi ale scari pentru a va asigura ca linia orizontala a scarii este aliniata cu linia grid est-vest, si linia verticala a scarii este paralela cu linia grid sud-nord.

(5) Cititi catre dreapta mai intai valoarea liniei grid din stanga punctului C (30). Adaugati valoarea numarului care va spune cat de departe este punctul C in interiorul careului grid. In acest caz , este 300 de metri (vezi fig. 6). Acum aveti coordonata dreapta completa 303.

(6) Urmeaza determinarea coordonatei sus, prima data cititi valoarea liniei grid orizontale de sub punctul C (50). Adaugati aceasta valoare numarului ce va spune cat de departe in sus se afla punctul C in careul grid. In acest caz este 700 de metri. Acum aveti coordonata sus completa 507(vezi fig. 6). Cand determinati ambele coordonate, stanga si sus, rotunjiti valoarea la cel mai apropiat numar de pe scara gradata.

Figura 6

(7) Combinand coordonata dreapta (303) cu coordonata sus (507), ati determinat cu exactitate coordonata din sase  cifre a punctului C 303507.

c. Localizarea unui punct pe harta. Ati invatat cum sa determinati coordonatele grid a unui punct pe o harta de o suta metri(sase cifre). Acum trebuie sa stiti metoda de localizare a unui punct pe harta cand vi se da o coordonata de sase cifre. Pentru localizarea unui punct pe harta folosind scara raportorului, folositi urmatoarea procedura:

(1)Localizarea corecta a careului grid. Pentru localizarea corecta a careului grid ,determinati coordonatele din patru cifre din coordonatele de sase cifre.

(a) Impartiti coordonatele de sase cifre in doua parti. De exemplu coordonata grid 025672 va fi despartita in 025 pentru DREAPTA si 672 pentru SUS.

(b) Determinati linia grid verticala (nord-sud). Ea este primele doua numere din coordonata dreapta 02.

(c) Determinati linia grid orizontala (est-vest). Ea este primele doua numere din coordonata sus 67.

(d) Determinati coordonatele din patru cifre. Combinati coordonatele DREAPTA cu SUS. 02 + 67 = 0267

(2) Insemnarea unui punct pe harta.

(a) Asezati scara gradata potrivita de pe raportor cu punctul zero in coltul stanga jos al careului grid 0267, pastrati linia orizontala a raportorului suprapusa peste linia grid est-vest.

(b) Examinati cele doua laturi a raportorului pentru a va asigura ca linia orizontala a scarii gradate este aliniata cu linia grid est-vest, iar linia verticala a raportorului este aliniata cu linia grid sud-nord (vezi fig. 7).

Figura 7.

(c) Miscati raportorul pana cand linia grid verticala 02 intersecteaza pe scara orizontala de o suta de metri cifra "5" (vezi fig. 8 ). Acest punct 025 este coordonata dreapta.

Figura 8.

(d) Determinarea pozitiei SUS prin insemnarea unui punct adiacent scarii verticale egala cu coordonata sus. In acest caz valoarea sus de pe scara gradata de 100 de metri este "2"(vezi fig. 8). Acest punct nu este numai coordonata sus, de-asemenea este localizarea coordonatei de sase cifre 025672.

d. Coordonata grid de 8 cifre. In unele situatii, este de dorit sa se imparta careul grid de 100 de metri intr-un careu grid de 10 metri. Aceasta se face in aceeasi maniera ca si impartirea careului de 1000 de metri in careu de 100 de metri, de-asemenea prin estimare sau folosind scara gradata. Rezultatul este o coordonata de opt cifre care identifica un punct pe o harta din 10 in zece metri. Oricum daca coordonata grid de sase cifre este determinata cu exactitate, aceasta ar trebui sa intruneasca toate cerintele necesare deplasarii in teren.

3. DETERMINAREA DISTANTEI PE HARTA.

a. Determinarea distantei in linie dreapta.

(1) Pentru determinarea distantei dintre doua puncte in linie dreapta, asezati o fasie de hartie pe harta, astfel incat marginile laterale ale hartiei sa atinga ambele puncte si sa se intinda intre ele. Faceti semne pe marginea hartiei acolo unde se gasesc punctele dintre care vrem sa determinam distanta (vezi fig. 9). Nu uitati ca centrul semnului topografic, indica cu acuratete adevarata localizare a obiectului pe harta; deci, masurati toate distantele pe harta intre centrele simbolurilor topografice.

Figura 9

(2) Pentru a transforma distanta de pe harta in distanta reala de pe teren, asezati fasia de hartie pe scara grafica ce corespunde unitatii de masura dorite, si aliniati semnul din dreapta (b) cu un numar de pe scara primara astfel ca semnul stang (a) se va afla pe extensia scarii (vezi fig. 10).

Figura 10

In acest caz semnul drept (b) este aliniat in dreptul semnului 3000 de metri de pe scara primara, deci distanta este cel putin de 3000 de metri. Pentru a determina distanta dintre doua puncte ce sunt la o distanta mai mica de 10 metri, folositi extensia scarii. Extensia scarii este numerotata cu zero la marginea dreapta si creste catre stanga. Cand folosim extensia scarii intotdeauna cititi de la dreapta la stanga (vezi fig. 10). De la zero pana la sfarsitul primului sector inchis la culoare sunt o 100 de metri. De la inceputul sectorului alb catre stanga pana la sfarsitul acestuia sunt de la 100 la 200 de metri; de la inceputul celui de al doilea sector intunecat sunt de la 200 la 300 de metri. Nu uitati extensia scarii creste de la dreapta la stanga. Pentru a determina distanta de la semnul (a), estimati distanta din interiorul sectoarelor din zece in zece. Veti observa ca semnul (a) se aliniaza in dreptul cu semnul de pe scara gradata ce corespunde valorii de 950 metri. Adunand distanta de 3000 metri determinata cu ajutorul scarii primare, obtinem totalul distantei dintre cele doua puncte (a) si (b) care este 3000+950=3950 metri.

(3) S-ar putea uneori ca distanta masurata pe fasia de hartie sa fie mai mare decat scara gradata. Una dintre metodele ce se pot folosi este urmatoarea: aliniati semnul (b) cu un numar tiparit pe scara primara 5 in acest caz (vezi fig. 11). Se observa ca intre punctul (a) si (b) sunt mai mult de 6000 de metri. Pentru a estima distanta din zece in zece metri, trasati pe fasia de hartie in locul unde se termina extensia scarii gradate inca un semn (c) (vezi fig. 11).

Figura 11.

Stiti ca distanta dintre (b) si (c) este de 6000 de metri (5000 din scara primara si 1000 din extensia scarii). Acum masurati distanta dintre punctele (c) si (a) in acelasi mod ca in exemplul de mai sus, numai ca folositi punctul (c) ca semn din dreapta (vezi fig. 12). Distanta totala a terenului dintre cele doua puncte este de 6420 de metri.

Figura 12

(4) Nu uitati ca distanta masurata pe harta, nu ia in considerare urcarile si coborarile terenului. Toate distantele masurate pe harta si cu scara gradata sunt distante drepte (plane). Distanta reala din teren va fi mai mare decat distanta masurata pe harta (vezi fig. 13).

Figura 13

b. Determinarea distantelor neregulate pe harta. Pentru a determina distanta de-a lungul unui drum sau unui rau, sau a unei alte linii curbe puteti folosi o fasie dreapta de hartie. Pentru a evita confuzia dintre punctul de start si punctul final, trebuie data o coordonata din sase cifre, combinata cu o descriere a trasaturilor topografice, atat pentru punctul de start cat si pentru cel final. Trasati un semn pe hartie si pe harta in punctul de inceputul liniei curbe ce trebuie masurate. Asezati coala (fasia) de hartie sau de orice alt material, cu marginea dreapta paralela cu centrul trasaturii neregulate (vezi fig. 14), si prelungiti semnul, de pe harta pe fasia de hartie. Datorita faptului ca hartia este dreapta iar trasatura de tren este curba, marginea colii (fasiei) de hartiei, eventual, va parasi centrul trasaturii neregulate. Exact in punctul unde are loc acest lucru, trasati un semn pe harta si pe hartie.

Figura 14

Pastrand unite semnele (de pe harta si de pe coala), pune-ti varful creionului, apropiat de marginea hartiei, pe semn pentru a nu permite colii sa se deplaseze, apoi rotiti hartia pana cand o alta portiune dreapta a liniei curbe se aliniaza cu marginea hartiei. Repetati aceasta procedura, aliniind cu grija marginea hartiei cu centrul trasaturii de teren si puneti semne atat pe harta cat si pe coala (fasie) ori cate ori aceasta paraseste centrul trasaturii neregulate, pana cand ajungeti la punctul final (vezi fig. 15).

Figura 1201-22

Asezati coala pe scara gradata si determinati distanta reala de pe teren dintre cele doua puncte.

4. CONSTRUIREA PROFILURILOR

Profilul topografic este o sectiune verticala prin suprafata Pamantului. Profilul este folositor in scopuri militare, pentru o mai buna certificare a caracterului reliefului. Pentru a-l obtine cat mai precis si intr-un timp scurt profilul se construieste pe hartie milimetrica sau special caroiata.

a. Profilul complet

Fig. 16

Pentru intocmirea profilului se executa urmatoarele operatii:

Pe harta topografica de lucru se traseaza o linie dreapta intre punctele pe a caror directie este necesar profilul. In cazul din figura 1a linia dreapta AB reprezinta proiectia planului vertical de sectionare a reliefului;

Pe aceasta linie se aseaza marginea hartiei milimetrice (sau a unei hartii obisnuite) pe care se va construi profilul. Pe marginea hartiei se raporteaza prin linioare toate punctele caracteristice de pe linia AB: curbele de nivel, cotele, punctele de intersectie cu talvegul vailor, cumpenele de ape etc., in dreptul carora se trec valorile respective (fig. 16b);

Pe marginea stanga a hartiei (fig. 16b), dupa ce a fost scoasa de pe harta, se intocmeste o scara arbitrara a inaltimilor, care va cuprinde valorile curbelor de nivel intersectate de linia profilului si valorile altitudinale ale punctelor caracteristice. Intervalul dintre liniile orizontale ale acestei scari va fi considerat conventional drept echidistanta a hartii;

Se trece la stabilirea punctelor de contur ale profilului; acestea se obtin la intersectia perpendicularelor ridicate pe dreapta AB din fiecare punct caracteristic, cu liniile orizontale ale scarii inaltimilor, corespunzatoare altitudinilor punctelor caracteristice respective;

Toate punctele obtinute se unesc printr-o linie curba continua, usor rotunjita, care va reprezenta profilul formei terenului pe directia considerata.

De regula, pentru ca profilurile sa fie mai expresive, mai clare, scara inaltimilor se construieste intr-un raport mai mare fata de scara orizontala. Acest lucru conduce la deformarea reprezentarii pantelor, pe care le mareste, de aceea profilul nu da o imagine corecta asupra unghiurilor de panta in grade, ci numai asupra caracterului formelor de relief si vizibilitatii dintre puncte.

Profilul construit prin raportarea de pe harta a tuturor curbelor de nivel si a punctelor caracteristice se numeste profilul complet (cazul fig. 16b).

b.       Profilul simplificat

In cazul unor zone in care curbele de nivel sunt dese (regiuni muntoase), construirea unor profiluri complete devine greoaie, de aceea, pentru operativitate, se construieste un asa-numit profil simplificat. Pentru construirea profilului simplificat pe marginea hartiei se raporteaza numai curbele de nivel de la schimbarile de panta si punctele caracteristice, neglijand celelalte curbe de nivel.

Diferentele dintre un profil complet si unul simplificat sunt neesentiale de aceea in lucrarile practice este convenabil, dar si suficient, sa se construiasca profiluri simplificate. Constructia profilului simplificat se face la fel cu cea prezentata mai sus, pentru profilul complet.

c.  Profilul unei linii frante

In timp de campanie se ivesc dese situatii, in care profilul trebuie construit in lungul unei sosele sau a unui itinerar dinainte stabilit. In astfel de situatii, acesta se construieste dupa o linie franta. Linia de profil va fi considerata pe axul soselei sau itinerarului respectiv. Constructia profilului in lungul liniei frante se va face pe fiecare segment, in acelasi fel ca si pentru o linie dreapta.

Fig. 17

Fig. 18

Pentru exemplificare, sa presupunem ca este necesar sa se construiasca profilul unei sosele. Operatiile pentru constructia profilului se vor desfasura astfel:

Pe prima portiune a drumului (fig. 17 segmentul AB) se aseaza marginea hartiei milimetrice, pe care se raporteaza prin linioare curbele de nivel si punctele caracteristice (pomi, case etc.). Linioarele vor fi numerotate, tinandu-se seama ca curbele de nivel de aceeasi inaltime sa aiba acelasi numar de ordine. Pentru a nu pierde timp cu determinarea numarului exact de curbe de nivel, prima va fi numerotata cu o cifra oarecare, de exemplu 5, fata de care se vor numerota in ordine crescanda celelalte curbe de nivel. Punctul de frantura al drumului (punctul B) se marcheaza pe marginea hartiei milimetrice cu o cruciulita.

Hartia milimetrica se aseaza pe a doua portiune a drumului, incepand de la cruciulita marcata (fig. 18 segmentul BC), executandu-se aceleasi operatii ca si pe segmentul anterior; la fel va continua lucrul pentru toate segmentele de pe traseu.

Dupa ce s-a terminat raportarea tuturor segmentelor pe hartia milimetrica, se trece la constructia profilului, la fel ca in cazul prezentat mai sus.

Sub profilul desenat se traseaza schematic soseaua, cu punctele sale de frantura. Directia spre care coteste soseaua, cu punctele sale de sageti; langa sageti se scriu azimutele magnetice, pentru a folosi la nevoie la deplasarea cu busola (fig. 19).

Fig. 19

5. DETERMINAREA VIZIBILITATII INTRE PUNCTE

Determinarea vizibilitatii intre puncte prezinta importanta atat la lucrarile geo-topografice, cat si in cele aplicativ militare. Aceasta operatie se poate face prin procedeul grafic pe harta, prin profil sau prin calcul.

Procedeul grafic se foloseste pentru determinarea expeditiva a vizibilitatii direct pe harta, atunci cand pentru aceasta operatie nu se dispune de timp suficient.

Presupunem ca trebuie determinata vizibilitatea pe directia AB, de pe o foaie de harta la scara de 1:25.000, avand echidistanta curbelor de nivel 5m (fig. 20). Pe directia respectiva se gaseste obstacolul O, care s-ar putea sa impiedice vizibilitatea.

Se considera cu nivel zero punctul cu altitudinea cea mai mica; in cazul figurii, punctul A. In punctul O diferenta de nivel fata de punctul A este de 25m, iar punctul B, de 40m. Aceste diferente se trec la o scara convenabila pe perpendicularele ridicate de dreapta AB in punctele O si respectiv B, prin diviziuni, reprezentand fiecare cate 5m. Prin prelungirea dreptei B'O' se obtine punctul A' la o diferenta de nivel de cca. 8m fata de punctul A. Cu alte cuvinte, din punctul A nu se poate vedea punctul B, datorita obstacolului O. Pentru a realiza vizibilitatea, fie ca va fi folosit un copac mai inalt de 8m, fie ca va fi necesara construirea unui observator inalt de 8m.

Daca se dispune de timp pentru determinarea vizibilitatii, va fi construit un profil pe o hartie milimetrica sau pe alta hartie corespunzatoare (fig. 21), dupa regulile expuse anterior.

Pentru a cunoaste daca din punctul A se vede punctul B, vom trasa raza vizuala din punctul A peste obstacolul O. Se observa din figura ca punctul B nu poate fi vazut, decat daca in punctul A ne vom ridica cu 8 m, rezultat care este acelasi cu cel obtinut in cazul precedent.

In cazurile cand se dispune de timp suficient sau se cere o precizie mai mare, determinarea vizibilitatii intre puncte se face pe baza de calcule.

Fig. 20

Fig. 21

6. DETERMINAREA ZONELOR VAZUTE SI NEVAZUTE

Determinarea zonelor vazute si nevazute se face cu ajutorul profilurilor. Pe harta de lucru din punctul de observatie stabilit se traseaza cateva directii spre zona in care trebuie stabilita vizibilitatea. Pe aceste directii se construiesc profilurile respective, de exemplu, OA, OB si OC (fig. 22).

Fig. 22

Numarul de profiluri depinde de caracteristicile formelor de teren. Este bine ca profilurile sa fie construite pe aceeasi foaie de hartie. Dupa ce se construieste primul profil se indoaie hartia, dupa care se construieste cel de-al doilea profil s.a.m.d. Pentru a fi mai sugestive, pe aceste profiluri se pot raporta schematic si acoperirile din zona, ca de exemplu, paduri, case si alte obiective, scotand in evidenta mai ales punctele predominante ale reliefului.

Pe profilurile construite din punctul de observatie se traseaza raze vizuale tangente la partile cele mai ridicate ale formelor de teren (fig. 23), insemnand prin hasurare zonele ce nu se vad. Dupa determinarea zonelor vazute si nevazute pe profilurile construite, se raporteaza pe harta punctele care se separa partea vizibila a profilurilor de cea nevazuta. Prin unirea acestor puncte pe harta se obtin zonele nevazute care, pentru usurinta studiului terenului, vor fi hasurate asa cum se vede in figura 22.

Fig. 23

7. DETERMINAREA UNUI AZIMUT.

a. Definitia azimutului. Un azimut este linia dreapta de la un punct la altul. Aceasta definitie, lasa mult de dorit in intelegerea notiunii de azimut si de modul in care acesta se foloseste in deplasare. Este necesara urmatoarea definitie: Azimutul este un unghi masurat in sensul acelor de ceasornic plecand de la o directie de baza predeterminata. Inainte de a determina un azimut in teren, trebuie sa intelegem clar fiecare parte a acestei definitii.

(1) Un azimut este un unghi. " Un azimut este un unghi" inseamna ca este o parte dintr-un cerc. Dar a cat parte dintr-un cerc reprezinta fiecare azimut? Daca un cerc este impartit in 360 de "felii de tort" fiecare felie va avea un grad.

(2) Masurat in sensul acelor de ceasornic. Cand spunem ca un azimut este un unghi masurat in sensul acelor de ceasornic, ne referim la faptul ca fiecare unghi despre care vom discuta in cele ce urmeaza, trebuie sa aiba un punct de plecare de unde progreseaza in valoare numerica in sensul acelor de ceasornic, pana cand se intoarce la punctul de plecare. Punctul de plecare are valoarea de 0 grade, sau (fiind de asemenea si linia de directie finala) 360 grade. Poate fi exprimat si ca 0^o si ca 360^o. Deoarece valoarea azimutului in grade progreseaza in sensul acelor de ceasornic, toate azimuturile dintre 0^o si 180^o vor fi in partea dreapta a cercului imaginar si toate azimuturile dintre 180^o si 360^o vor fi in partea stanga a cercului imaginar (vezi fig. 24). Tineti minte, un cerc are 360^o. Daca adaugati 15^o la 350^o , va fi exprimat ca 5^o, nu 365^o.

Figura 24

(3) Directia de baza predeterminata. Cand spunem ca un azimut este un unghi masurat in directia acelor de ceasornic de la o directie de baza predeterminata, ne referim la faptul ca este un anumit numar de grade, masurat in sensul acelor de ceasornic plecand de la un reper ales. Aceasta portiune a definitiei, cauzeaza cele mai multe confuzii, neintelegeri, si adesea pierderea directiei in teren. Cand spunem reper sau directie de baza premeditata, ne referim la directia nord. Sunt trei directii de baza: nordul geografic, nordul magnetic si nordul liniei de grid.

Figura 25

(a) Nordul geografic(real). Directia nordului geografic este o linie din orice punct de pe suprafata globului catre Polul Nord. Nordul geografic poate fi gasit pe timp de noapte localizand Steaua Nordului, care intotdeauna puncteaza nordul geografic. Nordul geografic este reprezentat in diagrama de declinatie de o linie ce se termina cu o stea (vezi fig.25). Nordul geografic se foloseste cel mai des cand navigam fara busola.

(b) Nordul magnetic. Pamantul are un camp magnetic ce se inchide aproape (dar nu exact) in Polul Nord. Directia catre acest pol magnetic este indicata de catre acul magnetic al busolei. Este simbolizat de o linie ce se are la capat o jumatate de varf de sageata (vezi fig. 25). Intotdeauna cand folositi busola pentru planificarea sau pentru a urma un azimut in teren, trebuie sa lucrati cu azimute masurate din nordul magnetic.

(c) Nordul grid. Aceasta directie este stabilita de liniile de grid verticale ale hartii. Nordul grid poate fi simbolizat in diagrama de declinatie de literele GN (vezi fig. 25). Cand folositi un raportor in conjunctura cu linia grid verticala pentru a determina sau trasa un azimut pe harta, trebuie sa lucrati cu masurarea azimutului de la nordul grid.

(4) Cand folosim nordul grid si nordul magnetic ca linie de baza, trebuie sa intelegem diferenta dintre azimutul magnetic si azimutul grid:

(a)     Un azimut grid este un unghi masurat in directia acelor de ceasornic de la nordul grid.

(b)     Un azimut magnetic este un unghi masurat in directia acelor de ceasornic de la nordul magnetic.

b. Determinarea unui azimut grid. Sunt doua metode, pentru masurarea unui azimut grid dintre doua puncte de pe harta. Orice metoda folositi, nu uitati ca lucrati cu AZIMUTE GRID. Azimutul grid NU POATE fi urmat cu busola (fig. 26).

(c)     Metoda raportor si fir de ata. Pentru a folosi aceasta metoda mai intai trebuie modificat raportorul. Folosind un ac si un fir de ata, dati o gaura MICA la intersectia liniilor index (centrale) ale raportorului.(Firul trebuie sa fie lung de 15 de cm.) Faceti un nod de fiecare parte a raportorului, cat mai aproape posibil de liniile index pentru a fixa ata la raportor.

(d)     Plasati centrul liniilor index pe punctul de plecare. Asigurati-va ca linia centrala verticala este paralela cu linia de caroiaj nord-sud si linia centrala verticala este paralela cu linia de caroiaj est-vest.

(e)     Tineti ferm raportorul pe harta cu o mana, intindeti firul cu cealalta mana astfel in cat acesta sa intersecteze cel de-al doilea punct.

(f)      Punctul in care firul intersecteaza scara interioara a raportorului este azimutul dumneavoastra (scara exterioara este in miimi. Acesta este AZIMUTUL GRID din punctul de start catre un alt punct.

(2) Metoda raportor creion. Inainte de a incepe cu pasii acestei metode, trebuie sa intelegeti ceva. Daca mergeti in linie DREAPTA de la un punct la altul se schimba vreodata azimutul? Bineinteles ca nu! Indiferent de locul in care sunteti, de-a lungul acelei linii de mars atata timp cat mentineti deplasarea intr-o linie dreapta, azimutul nu se modifica niciodata. Nu uitati aceasta cand invatati pasii de al 1 la 3 ai acestei metode.

(g)     Folosind o rigla uniti cele doua puncte. Aceasta linie trebuie sa fie lunga de cel putin 10 cm. Astfel in cat aceasta linie sa atinga marginile opuse ale raportorului.

(h)     Notati cu A si B cele doua puncte, punctul A fiind punctul de start.

(i)      Plasati centrul liniilor de baza a raportorului pe linia ce ati trasat-o, acolo unde aceasta linie intersecteaza o linie de caroiaj verticala. Acest punct trebuie sa fie cat mai aproape posibil de punctul A. Asigurati-va ca linia de baza verticala a raportorului se suprapune peste linia de caroiaj verticala acea care este intersectata de linia pe care ati trasat-o. Daca nu sunt suprapuse azimutul citit va fi inexact.

NOTA: Motivul pentru care plasam linia de baza a raportorului intr-un un punct in care linia dumneavoastra intersecteaza o linie de caroiaj verticala, in loc sa-l plasam exact pe punctul de plecare, este pentru a determina cu o precizie mai mare azimutul dintre cele doua puncte. Nu uitati atata timp cat sunteti pe linia dreapta ce uneste cele doua puncte A si B, azimutul nu-si schimba valoarea.

(j)      Punctul in care linia intersecteaza scala interioara a raportorului este azimutul dumneavoastra ( scala exterioara se masoara in miimi). Acesta este azimutul grid dintre punctele A si B.

Fig. 26

c. Trasarea unui azimut magnetic (fig. 27). Pentru a trasa un azimut magnetic pe harta folositi urmatorii pasi:

(1) Asezati raportorul pe harta cu centrul liniilor de baza pe punctul cunoscut.

(2) Asigurati-va ca linia de baza verticala a raportorului este paralela cu cea mai apropiata linie de caroiaj nord-sud si linia de baza orizontala este paralela cu linia de caroiaj est-vest.

(3) Faceti un semn pe harta la azimutul dorit.

(4) Ridicati raportorul si uniti cu o linie dreapta cele doua puncte de pe harta. Acum aveti trasat azimutul grid pe harta.

(5) Pentru a marca o distanta pe un azimut, folositi o bucata de hartie pentru a transfera distanta de pe scara gradata pe azimutul trasat. Nu uitati, azimutul pe care la-ti trasat este un AZIMUT GRID. Nu poate fi urmat cu ajutorul busolei.

Fig. 27

d. Determinarea unui azimut invers (fig. 28). Un azimut invers este directia opusa a unui azimut. Este la fel ca si cum ati executa stanga imprejur. Pentru obtinerea inversului unui azimut ADUNATI 180 de grade daca azimutul este de 180 de grade sau mai putin de 180⁰ si SCADETI 180 de grade daca azimutul este 180⁰ sau mai mult. Azimutul pentru 180⁰ este 0⁰ sau 360⁰. Deci ce se intampla daca adunati in loc sa scadeti sau scadeti in loc sa adunati? Veti obtine ori un numar mai mare de 360⁰ ori un numar negativ, daca ati facut acest lucru, scadeti 180 daca ati adunat sau adunati 180 daca ati scazut, dupa care reluati calculul. PANA LA 180⁰ ADUNA 180⁰ ; PESTE 180⁰ SCADE 180⁰ . Pentru miimi, daca azimutul este mai mic de 3200 de miimi, adaugati 3200 de miimi, iar daca azimutul este mai mare de 3200 de miimi scadeti 3200 de miimi.

Fig. 28