BOLILE VANATULUI

BOLILE VANATULUI

1 BOLI INFECTIOASE TRANSMISIBILE LA OM

Turbarea este frecventa la carnivorele de prada. Turbarea a fost semnalata cu multe secole in urma la lupi. Transmiterea de la acestia la caini si la alte animale domestice au cauzat grave epizotii. Ultima mare epizotie a fost semnalata in Germania in 192 Ea a afectat mai ales vulpile care, in anumite zone au disparut din aceasta cauza.

Tuberculoza este mai frecventa la cerbul lopatar si mistret decat la alte specii de vanat cu par. Ierbivorele salbatice(cerbi, caprioarele) pot constitui surse de infectie pentru bovinele domestice si invers. Contaminarea se realizeaza prin consumul de furaje contaminate. Transmitetea directa a bolii de la cer la cerb se pare ca este rara. Desi cerbii sunt relative rezistenti se constata adesea tuberculoza generalizata. Ei reprezinta un real pericol pentru toate animalele care consuma furaje contaminate cu materiale virulente. A. Bisochofberger si A. Nabroholz 1964 mentioneaza ca in Elvetia 12 unitati de crestere a bovinelor s-au contaminat prin animalele salbatice. La animalele cu blana mentinute in captivitate, cele din gradinile zoologice, boala a fost semnalata destul de frecvent. La fazani se semnaleaza cazuri de tuberculoza aviara. Infectia are un character cronic, fara semne clinice, decat in ultimul stadium al bolii. Leziuniile sunt identice cu cele intalnite pa lasarile domestice.

Bruceloza este semnalata mai frecvent la iepuri. Inca din 1871-1871 a patruns in Elvetia fiind descrisa la iepuri ca sifilisul iepurilor. In 1899-1900 s-a extins in nordul Gernamiei ( Hannovra). Sunt descries la iepurii de camp localizarile ganglionare de unde si numele de ' tuberculios caseosa'. In 1936 clarificata si etiologia. Ulterior boala a fost descrisa in Franta, Europa, Ceho-Slovacia. In Elvetia incepand cu 1947, 10-14 % din iepurii examinati au fost gasiti bolnavi de tuberculoza. La noi in tara, C. D. Tudorin si col. Thomsen 1956 au izolat de la iepurele salbatic brucele apartinand tipului 'suis, varietatea, daneza'. La examenul dupa taiere modificarile anatomopatologice constatate pot fi grupate astfel: orhiepididimite. Metrite, splenomegalii, abcese si nodulii in ficat, splina, rinichi si pulmon, adenite. Carnea si organelle provenite de la iepuri cu bruceloza se va confisca si valorifica ethnic.

Tularenia tabloul anatomopatologic are o anumita asemanare cu tuberculoza limfagenglionilor, splinei si ficatului. Boala a cauzat pierderi amri la iepuri in secolul trecut. Abia in 1911 a fost cercetata mai atent in districtul Tulare din California, descriindu-se agentul causal. Boala este apoi descrisa in Norvegia (1930), Suedia si Italia (1931) Finlanda (1933), Austria( 1935), Germania( 1939) la iepurii de camp. Boala poate aparea sporadic si la animalele de prada, pasari, si chear la om. C. Bachman a descries 3 cazuri de tularemia la oameni, consecutive manipularii iepurilor vanati si bolnavi de aceasrta afectiune. Surse importante de infectie sunt pentru om: iepurii, vulpiile,sobolanii si soarecii. Rezistenta agentului infectiilor Posteurella tularensis in mediul exterior, in carne si organe este mare.

Stafilococia este descrisa la iepurii salbatici si domestici, evoluand sporatic, iar in cazurile exceptionale ca enzotie sau epizotie. In 1937, in Silezia la 13% din cazurile trimise pentru diagnosticare s-au semnalat stafilococi la iepuri, iar in Elvetia, intre 1942-1953 la 5% din cazurile examinate. La alte specii de vanat boala este relative lipsita de importanta.

Salmoneloza salmonelele depistate deseori la animalele de abator se gasesc mult mai rar la vanat. Modul de viata se hrana nu favorizeaza raspandirea salmonelelor. Se mai adauga faptul ca prepararea carnii de vanat se face intodeauna prin tratamente termince indelungate si nu se consuma in stare cruda. Cercetarile effectuate mentioneaza ca intensitatea distrugerii salmonelelor depinde de modul de preparare folosit. Distrugerea completa a germeniilor in carnea de iepure nu are loc decat daca bucata de carne este bine fripta, adica daca interiorul carnii a atins cel putin 80 de grade Celsius.

Antraxul este mai rar semnalat la vanatn datorita kipsie organelor( care se indeparteaza dupa impuscare), deseori este dificil de a pune diacnosticul. Boala este intalnita atat la ierbivore cat si la carnivore, acestea din urma contactand boala prin consumul animalelor bolnave sau a cadavrelor acestorea lasate in mediu inconjurator.

Febra aftoasa in ciuda focarelor epizoodice uneori intinse la animalele domestice, chiar sip e pasune, cazurile cunoscute de imbolnaviri la vanat sunt destul de rare. Se pot imbolnavi insa toateanimalele cu copita despicata, atat cele libere cat si cele captive, in gradini zoologice.

2 BOLI NETRANSMISIBILE LA OM

1 Pasteuroloza apare la diferite specii de animale rumegatoare, la iepuri precum si la fazan. Boala evolueaza mai ales sub formaedematoasa, dureaza putin 13-16 ore, mortalitatea este foarte ridicata la inceputul epizootiei apoi scade. La iepuri pierderi mari se inregistreaza iarna si primavera, putand afecta 80% din efectiv. La vanatul cu pene in libertate se semnaleaza enzotii de holera numai in cazuri exceptionale la porumbei, cocosi salbatici si fazani. Mortalitatea poate atinge uneori 90% din exemplare. Mai frecvent se constata la fazani si rate salbatice mentinute in captivitate.

Variola aviara apare la potarniche, fazan si porumbel salbatic sub forma de papile dure la comisura ciocului, pe pleoape si razlet in alte regiuni ale pielii. Rezervorul de infectie il constituie pasarile domestice contaminate.

Ornitoza prezinta importanta pentru porumbelul salbatic. S. Orlet (1966- Halle), mentioneaza ca din 142 cadavre de porumbei salbatici examinate in vederea ornitozei in 14 cazuri s-au pus in evidenta prin examen morfologice corpusculi caracteristici.

Pesta porcina apare sub forma de cazuri sporadica, sursa de infectie fiind reprezentata in general de animale domestice. Destul de rar boala imbraca un character epizootic, asa cum a fost epizootia din 1960 semnalata la mistretii din Padurea Neagra.

Pseudotuberculoza poate produce la iepuri pierderi de pana la 10-15% mai ales in perioada de toamna tarzie pana primavera. Boala are un character sporadic.

Mixomatoza transmisibilitatea usoara si mortalitatea ridicata au dus la raspandirea rapida a bolii si la pierderi mari. In Australia, de exemplu, 95% din iepurii de camp au fost decimate, supravietuind numai o linie rezistenta la infectie. In Franta, in 1952 boala a cuprins in 6 luni jumatate din teritoriul tarii. In Germania a fost semnalata in 195

Bolile micotice vanatul poate fi afectat de aspergiloza si tricofitie.

3 BOLI PARAZITARE TRANSMISIBILE LA OM

Cisticercoza Cisticercoza celluloase, forma larva a Taeniei solium, apare in mesele musculare la mistret. La cereb si caprioara se constata Cysticercus cervi netransmisibile la om.

Trichineloza intereseaza mai mult la carnea de mistret si urs, care se supun obligatoriu examenului trichineloscopic. Datele din literature de specialitate abunda in semnalarea unor focare epidermice de trichineloza ca urmare a consumarii carnii de urs si mistret necontrolata, fie in starea proaspata dar mai ales conservata sau transformata in preparate din carne. In alte tari se prevede obligatoriu examenul trichineloscopic si pentru alte animale salbatice: vulpe, viezure, nutria si alte carnivore cand carnera acestora este consumata de om.

4 PARAZITOZE NETRANSMISIBILE LA OM

1. Hipodermoza      la cerb boala este provocata de hypoderma cervi iar la caprioasa de Hipoderma Diana.
2. Osteroza      insectele, lungi de 1,5 cm, depun larve din mai pana in august, in nari si in jurul acestora la cerb si caprioara. Acestea timp de 9 luni migreaza in cavitatea nazala, sinusurile frontale, maxilare si in cavitatea faringiana. Aceste larve se aseaza apoi in fosele si sinusurile nazale si faringiene, inconjurate cu mucus , ca niste formatiuni lngi de 2-3 cm, ovalare, galben-maro. Vanatul infestat scoate un zgomot respiratoriu characteristic, usor de sesizat de vanatori. Boala poate duce la casexie.
3. Onchocerca      la cerbi si caprioare se gasesc subcutan niste formatiuni nodulare de marimea unui bob de mazare cu numerosi viermi rotunzi, foarte alungiti. Masculii sunt de 8 cm, iar la female pot ajunge pana la 1 metru. Se constata calcifieri si denerscenta grasa. Nodulii nu apar niciodata in musculature.
4. Strongiloza pulmonara la iepure la iepuri segaseste in stomac Graphidium Strigsum, de culoare rosie inchisa, de aspect filiform, masculul avand 8-17 mm iar femela 11-20 mm lungime. In intesatin se localizeaza Trichostrongylus retortoeformes. Masculul masoara 5,5 - 6,6 mm, iar la femela 6-8 mm, corpul este subtire de culoare alb-galbuie. Cysticercus cervi sau capriole la caprioara se localizeaza mai ales in miocard, mai rar in diaphragm, laringe si coapse. Ceamurus cerebralis se constata la caprioara. Cysticercus pisiformis se intalneste la iepurii de casa sub seroasele ficatului, mediastin si peritoneu. Distomatoza si dicrocelioza cazul infestatiei animalelor domestice. Cocidioza se intalneste in intestine si ficat. Alti paraziti care apar la vanat au o mai mica importanta pentru controlul sanitar veterinar al carnii. Modificarile anatomo-patologice ale vanatului in diverse boli infectioase si parazitare precum si masurile care se aplica sunt aceleas ca si in cazul animalelor si pasarilor domestice sacrificate in abator.