Splina

Splina

Este cea mai mare acumulare de tesut limfoid din organism. Actioneaza ca un filtru masiv, interpus pe vasele sangvine, avand rol esential in imunitate si in retinerea antigenelor straine, a particulelor straine, a resturilor celulare. Este un sediu al raspunsului imun.Structura histologica a splinei cuprinde: capsula si parenchimul splenic.Capsula (capsula) sau tunica fibroasa (tunica fibrosa) este formata din tesut conjunctiv dens neorientat, cu fibre de colagen (fibra collagenosa), fibre elastice (fibra elastica) si celule musculare (myocytus non striatus). Capsula trimite trabecule ce contin artere trabeculare (arteria trabecularis) si delimiteaza compartimente intercomunicante sau loji splenice, in care se gaseste parenchimul alcatuit din pulpa rosie si pulpa albaParenchimul splenic sau pulpa splinei (pulpa splenica) este de doua feluri: pulpa rosie (pulpa rubra) si pulpa alba (pulpa alba).Pulpa rosie este formata din cordoane splenice (chorda splenica) si sinusuri venoase (sinus venularis). Ocupa cea mai mare parte din parenchim.Cordoanele splenice au o structura de baza (fibre de reticulina, celule reticulare, macrofage) in ochiurile careia se gasesc toate tipurile de elemente albe si un numar foarte mare de hematii.Sinusurile venoase au diametrul neregulat si sunt situate intre cordoanele splenice. Nomina histologica - 1992 considera ca sinusurile venulare sunt venule postcapilare care leaga vasele capilare terminale de venele pulpei rosii. Sunt captusite de celule endoteliale, ce fagociteaza intens antigenele sub forma de particule. In ele se acumuleaza cea mai mare parte din sangele care patrunde in splina si contine numeroase celule fagocitare si producatoare de anticorpi.Intre pulpa rosie si pulpa alba se interpune o zona marginala, care delimiteaza pulpa rosie de pulpa alba. Este o zona bogat irigata de numeroase arteriole terminale. In aceasta zona sunt retinute cele mai multe antigene provenite din sange. Contine atat limfocite T, cat si limfocite B, fiind mai bogata in limfocite si plasmocite decat pulpa rosie.Pulpa alba este formata din limfocite si celule inrudite, dispuse organizat intr-o retea de celule si fibre reticulare, formand teci limfoide periarteriolare (vagina periarterialis lymphatica) si foliculi (noduli) limfatici (lymphonodulus splenicus).Tecile limfoide periarteriolare sunt mansoane de limfocite organizate in jurul arteriolelor care se detaseaza din arterele trabeculare si patrund in lojile splenice, dand nastere la arterele pulpei albe (arteria pulpae albae). Fiecare teaca are o zona interna, bogata in limfocite T si o zona externa, bogata in limfocite B. Dupa LAMB 1979, tecile sunt formate exclusiv din celule T, in timp ce foliculii (nodulii) sunt, in cea mai mare parte, formati din celule B.Foliculii splenici primari au forma sferica sau ovalara, asemanandu-se cu cei din ganglionii limfatici. Sunt raspanditi din loc in loc sau imediat in afara tecilor limfoide periarteriorale, fiind situati frecvent la nivelul bifurcatiilor arterei centrale (arteria lymphonoduli) sau al ramificatiilor ei principale. Ei se transforma in foliculi germinali cu centrii germinativi, in timpul raspunsului imun ;Splina nu are circulatie limfatica, limfocitele intrand si iesind pe calea circulatiei sangvine (in cca. 6 ore, traverseaza campurile limfoide ale splinei). Artera spelnica se ramifica dupa ce patrunde in oragn in mai multe artere trabeculare (arteria trabecularis), din care se desprind arterele lojilor splenice ce emit arterele pulpei albe (arteria pulpae albae), ce se ramifica in arterele centrale sau ale limfonodulilor (arteria lymphonoduli). Arterele limfonodulilor se ramifica dand arteriole penicilate (arteriola penicilaris). Din arterele penicilate, sangele trece in capilarele poroase, situate la granita dintre tecile limfoide periarteriolare si zona marginala.