Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

PTEROSAURIA (T3-K2) - (“reptile zburatoare”)

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CURIOZITATI DIN LUMEA PLANTELOR
admin/adauga-subcategorie_raspuns.php
Cresterea ramelor - Metoda de crestere
CURIOZITATI DIN LUMEA PASARILOR
PESTI Increngatura Chordata
PLANTELE SI ANIMALELE DIN DESERT CU POZE
Predresajul
Bourul - un mamifer bovin disparut
CUM APRECIEM VARSTA DUPA DENTITIE LA OI
ANIMALELE DE BLANA - CRESTEREA ANIMALELOR CARNIVORE CU BLANURI PRETIOSE


PTEROSAURIA (T3-K2) - (“reptile zburatoare”)

Pterosauria reprezinta al doilea mare clad din Ornithodira (primul fiind Dinosauromorpha). Ca si in cazul pasarilor, atat corpul cat si scheletul pterosaurilor era puternic modificat pentru zbor. Ca dimensiuni pterosaurii puteau fi de talia unei vrabii ajungand pana la dimensiunile unui avion, aici fiind inclus cel mai mare vertebrat zburator, cunoscut in prezent, g. Quetzalcoatlus (K2, Romania). ATENTIE! - Aparitia si dezvoltarea zborului la pterosauri a reprezentat o directie evolutiva separata de cea a pasarilor si a liliecilor; pterosaurii NU sunt foarte apropiat inruditi cu pasarile sau liliecii, furnizand astfel un frumos si clasic exemplu de evolutie convergenta.




Rhamphorhynchus

Figura 38. Exemple de pterosaurieni.

Pterosaurii aveau oasele pneumatice, un creier mare cu lobii optici bine dezvoltati, iar oasele prevazute cu mai multe creste pe care se fixau muschii ce asigurau zborul. Patagium (aripile) era sustinut de degetul 4, puternic alungit. Craniul pterosaurilor avea forme foarte diverse. Abilitatea lor pentru zbor, le-a permis probabil sa evolueze in mai multe nise ecologice, care le ofereau avantajul exploatarii unor resurse de hrana diferite, ceea ce ar putea explica variabilitatea morfologica foarte larga a craniului.

Pterosaurii cuprind doua grupe principale (Fig. 38):

-“rhamphorhynchoidele” = pterosauri bazali, din intervalul T3-J3, caracterizati printr-o coada lunga;

Ex: Rhamphorhynchus- J3

-“pterodactyloidele” = descendenti ai pterosaurilor bazali, din intervalul J3-K2, cu coada scurta.

Ex : Pterodactylus-J3, Quetzalcoatlus-K2.

SYNAPSIDA (= THEROPSIDA)

Reprezinta al doilea clad major al amniotelor, alaturi de Sauropsida. Synapsida reprezinta directia sau radiatia din care s-au desprins mamiferele. Cele doua mari clade Sauropsida si Synapsida s-au separat foarte devreme in istoria evolutiva a amniotelor, in timpul Carboniferului superior. Din punct de vedere cladistic, synapsidele includ mamiferele si toate amniotele extincte mai apropiat inrudite cu mamiferele decat cu reptilele. Cel mai vechi synapsid cunoscut provine din depozitele Carboniferului superior (Pensylvanian mediu – 320 m.a.) descoperit in Nova Scotia. In numeroase lucrari de paleontologie synapsidele mai sunt denumite si “reptile mamaliene”. Acest termen “reptile mamaliene” este de preferat a NU mai folosit deoarece desi cele mai multe synapside au numeroase caracteristici comune cu mamiferele, synapsidele nu sunt de fapt reptile. Synapsidele prezinta un craniu de tip synapsid, adica cu o singura fereastra temporala larga care este marginita in partea inferioara de arcul (arcada) zygomatica – caracter comun tuturor synapsidelor, inclusiv mamiferelor (muschii masticatori trec pe dedesubtul acestei arcade). Din acest punct de vedere reptilele sunt diferite acestea avand craniu de tip diapsid, euriapsid sau anapsid.

Synapsidele cu prind trei mari grupe sistematice, care constitue de fapt nivele volutive succesive: Pelycosauria (C sup. – Psup.), Therapsida (P mediu – J mediu), Mammalia (Tsup. – Actual).

Pelycosauria (C sup. – Psup.) – prezentau apofize neurale foarte dezvoltate care sustineau o rasfrangere membranoasa a partii dorsale a corpului (probabil cu rol de reglare a temperaturii interne a corpului, desi se considera ca erau organisme endoterme). Pelycosaurii erau reprezentati atat prin forme ierbivore (Edaphosauridele) cat si prin forme carnivore (Sphenacodontidele: Sphenacodon si Dimetrodon, C sup. – P inf.) (Fig, 39). Therapsida (P mediu – J mediu) – cuprinde trei mari grupe (Dinocephalia, Anomodontia si Theriodontia) care sunt de fapt trei radiatii adaptative, in sensul dobandirii unor specializari la diferite regimuri de hrana (ierbivre, carnivore sau amnivore). Dintre acestea, Theriodontia reprezinta directia de evolutie mamaliana (Fig. 40).



Figura 39. Principalele directii evolutive ale Pelycosaurilor si a Therapsidelor.

Figura 40. Relatiile dintre diferitele directii evolutive ale Therapsidelor. Therapsidele (mammal-like reptiles) nu au supravietuit dincolo de sfarsitul perioadei Triasice. Totusi un singur grup, Cynodontia, a dat nastere primelor mamifere (mammaliformes) catre sfarsitul Triasicului, acum 200 m.a.

Mammalia (T sup – Q) – mamiferele sunt vertebrate synapside cu organizare superioara, cu un metabolism activ sustinut de un sistem fiziologic endoterm perfectionat. Sunt organisme vivipare, care isi hranesc puii cu laptele produs de glandele mamare – specifice mamiferelor.

Caractere generale: - craniul este mult largit datorita dezvoltarii emisferelor cerebrale; oasele componente sunt sudate in complexe osoase; mandibula este formata numai din osul dentar; o parte din oasele care intrau in alcatuirea mandibulei dispar, iar altele intra in alcatuirea urechii medii; bolta palatina secundara este complet inchisa; craniul se articuleaza la atlas prin 2 condili occipitali; dentitie heterodonta, diferentiata in functie de modul de hrana; coloana vertebrala prezinta maximum de diferentiere regionala (5 regiuni: cervicala, dorsala = toracala, lombara = abdominala, sacrala, codala); centura pectorala alcatuita numai din scapulum, clavicula si o apofiza coronoida; centura pelviana cu cele trei oase: ilion, ischion si pubis strans unite in jurul cavitatii acetabulare; membrele prezinta specializari in functie de adaptarea secundara la diferite moduri de viata.

Cele mai vechi forme primitive de mamifere sunt reprezentate prin genurile Morganucodon (Megazostrodon) (Fig. 41) din T sup. si Amphilestes din J mediu. Aveau numai 5 cm lungime, 10-120 grame greutate, erau probabil insectivore.

Figura 41.      Morganucodon (Megazostrodon), T sup.

Figura 42. Molar de multituberculat - Sudamerica ameghinoi, Paleocen inf. Patagonia, Argentina

In intervalul J sup. – Eocen se dezvolta Mutituberculatele – erau ierbivore sau granivore; molarii prezentau numerosi tuberculi dentari (Fig. 42).

In intervalul T sup. – K inferior se dezvolta Symmetrodontele – grup restrans de micromamifere mesozoice din care s-au desprins mamiferele sensu strict.

Mammalia s. str. – grupeaza peste 25 de taxoni (cu valoare de ordin sau subordin in sitematica lineana) dintre care voi prezenta pe scurt cateva dintre cele mai importante grupe:

- Eutheria (“Placentare”) (K inf. – Q) – mamifere la care embrionul se dezvolta in interiorul placentei fixata de peretele uterin al mamei. Cel mai vechi eutherian fosil cunoscut este reprezentat prin specia Eomaia scansoria (125 m.a., din China) – un insectivor, cu o lungime de aprox. 14 cm si o greutate de aprox. 25 grame.

- Carnivora (Paleocen sup. – Q) – caractere generale: o creasta sagitala dezvoltata, creierul relativ voluminos, cu circumvolutiuni, camera timpanica osificata, canini dezvoltati, postcanini secodonti, prezinta carnasiera (dispozitiv pentru sfaramarea oaselor alcatuit in general din premolarul superior (pm 4), care calca in timpul masticatiei pe molarul inferior, m1), membre digitigrade (rar plantigrade, la ursidae), terminate cu gheare.

Aici sunt grupate: hienidele, felidele, mustelidele (jderi, vidra, dihorii, s.a.), canidele, ursidele, pinnipedele (leii de mare, focile, morsele). O directie evolutiva interesanta este cea a “tigrilor cu dinti pumnal” din intervalul Pliocen sup. – Pleistocen: g. Smilodon (America de Nord) si g. Machairodus (Europa).



- Perissodactyla (Imparicopitate) (Eocen – Q): caii, zebrele, tapirii, rinocerii. Caracterul diagnostic este reprezentat prin structura membrelor cu simetrie mezaxonica (axul de simetrie trece prin mijlocul degetului III). Majoritatea perissodactylelor sunt tridactile, doar cu trei degete functionale (degetele II, III, IV). In evolutia equidelor (caii) se observa reducerea numarului de degete: de la formele primitive (cu membrele anterioare tetradactyle si cele posterioare tridactyle) la formele evoluate cu toate membrele monodactyle (au un singur deget (III) invelit intr-o copita latita).

- Proboscidea (Eocen – Q): mamuti, mastodonti, deinoteri, elefanti; mamifere de talie foarte mare, cu membre columnare, cu simetrie mezaxonica. Dentitia prezinta urmatoarele caracteristici: reducerea numarului de incisivi, absenta caninilor, persistenta molarior de lapte pe toata durata vietii. Incisivii superiori sunt de obicei puternic alungiti (pana la 3m lungime) constituind defensele alcatuite din dentina cu structura compacta. Prezinta de obicei 3 premolari si 3 molari care se inlocuiesc succesiv pe masura ce premolarul anterior se toceste. Molarii sunt de tip lofodond (alcatuiti din mai multe creste = lofe sudate intre ele printr-un ciment; la mamuti, Fig. 43) sau bunolofodond (alcatuiti din lofe si tuberculi rotunjiti de tip bunodont, la mastodonti, Fig. 44).

Figura 43. Molar lofodont caracteristic mamutilor.

Figura 44. Molar bunolofodont caracteristic mastodontilor.

Mastodontii – reprezinta un grup exclusiv fosil (Oligocen – Pleistocen) – aveau de obicei 2 perechi de defense, una superioara si una inferioara, cu molari de tip bunodont. Exemple: Paleomastodon, Phiomia din Oligocenul de la El Fayoum (Egipt), Anacus (Pliocen sup. – Pleisticen inf., Europa) – defensele reprezentau aprox. 2/3 din lungimea corpului.

- Artiodactyla (Paricopitate) (Eocen – Q) – cuprind majoritatea copitatelor actuale: suine (porci, hipopotami, antracoteri), bovine, cervide, girafide, etc. Sunt animale tetradactyle sau bidactyle cu degetele terminate prin copite. Axul de simetrie al membrelor trece printre degetele III si IV – simetrie paraxonica. Majoritatea artiodactylelor au coarne – proeminente osoase ale frontalului, invelite inr-o teaca cornoasa. Cele lipsite de coarne (suinele) au caninii dezvoltati.

Figura 45. Pakicetus (Eocen)

Figura 46. Ambulocetus natans (Eocen)

- Cetacea (Eocen – Q) – cuprind delfinii si balenele, mamiferele cel mai bine adaptate la viata in mediul acvatic (pelagic). Corpul fusiform terminat printr-o inotatoare codala bilobata, dispusa orizontal. Craniul cu portiunea preorbitala foarte alungita, oasele maxilare formand un rostrum ascutit; membrele anterioare sunt transformate in palete inotatoare (au 5 degete cu falange numeroase – hiperfalangie); membrele posterioare lipsesc. Pakicetidele (Fig. 45) - au fost primele ceteacee, mult mai primitive decat balenele. De fapt ele nu semanau de loc cu balenele si nu traiau in mare. Resturile fosile au fost gasite numai in Pakistan si NW Indiei, in Eocenul mediu. Ambulocetidele (Eocen) (Fig. 46) – prezentau forme ceva mai bine adaptate la viata in mediul acvatic si propbabil ocupau nise ecologice similare cu cele ale crocodilienilor actuali.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1867
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site