Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

TEHNOLOGIA CRESTERII VIERMILOR DE MATASE (SERICULTURA)

Animale



+ Font mai mare | - Font mai mic



TEHNOLOGIA CRESTERII VIERMILOR DE MATASE (SERICULTURA)



Importanta cresterii viermilor de matase

Viermii de matase produc cea mai valoroasa fibra textila, matasea naturala, utilizata in industria textilelor.

Firul de matase, este foarte subtire dar are o rezistenta mare aproape cat a otelului. Alta calitate a firului de matase este lungimea mare care poate ajunge pana la 1000 m, are greutate redusa, elasticitate, luciu si este rau conducatoare de caldura.

Cresterea viermilor de matase este o activitate economica, prin care se pot obtine venituri importante iar pe de alta parte poate fi practicata de persoane care nu pot executa munci (lucrari) grele. Cu cateva grame de samanta se pot realiza productii de mii de gogosi care pot aduce venituri importante intr-o gospodarie.

Rasele de fluturi de matase

Rasa Galben european

Este cea mai raspandita si reprezinta peste 90% din rasele crescute in Romania. Gogoasa are culoare galben, iar ca forma are o gatuitura la mijloc. Numarul gogosilor la 1 kg este de 300-360 bucati. Firul care se poate obtine dintr-o gogoasa este lung de 850-900 m.

Rasa Alba de Adrianopol

Se caracterizeaza prin gogosi albe, cu gatuituri usoare la mijloc. La 1 kg intra cca. 300 gogosi, iar lungimea firului de la o gogoasa este de 980-1000 m.

Rasa Auriu Chinez

Se caracterizeaza prin gogosi de culoare aurie si de forma aproape sferica. Gogosile sunt mai mici decat la celelalte rase. La 1 kg intra 460-480 bucati gogosi iar lungimea firului este de 750-800 m.

Tehnica cresterii viermilor de matase

Incubatia. Ouale depuse de femele, daca sunt fecundate, incep imediat procesul de dezvoltare. Acest proces se opreste dupa 2-3 zile si stagneaza pana primavara anului urmator, cand daca este pus in conditii de mediu favorabil oul isi reia dezvoltarea.

Incubatia are loc in functie de perioada de vegetatie a dudului, adica la sfarsitul lunii aprilie in anii mai reci.

Incubatia trebuie facuta in incaperi speciale calduroase si bine aerisite, calculandu-se 20 mp pentru fiecare 10 g de samanta.

Utilajul necesar pentru cresterea viermilor de matase este constituit din rame, rafturi, paturi, palete sub forma de gratare late de 0,8 m, suprapuse la inaltimea de 0,4 m.

Pe palete (rafturi) se aseaza coli de hartie groasa cu dimensiuni de 0,7x 1,20 m, cate 3 coli pentru 3 g oua.

Pentru primirea si sortarea larvelor se foloseste hartie perforata, cu gaurile de marimi diferite, dupa varsta larvelor (viermilor).

Ouale se pun la incubat, in cutia in care au fost ambalate, sau pe o foaie de hartie cu marginile indoite.

In      camera de incubatie temperatura trebuie sa fie de peste 14 C iar umiditatea de 65-70% timp de 2-3 zile. Apoi se ridica temperatura la 21 C, iar uneori pentru grabirea (declansarea) ecloziunii se poate ridica temperatura de 23-24 C, temperatura care se recomanda in ultimele 2-3 zile a perioadei de incubatie. Incubatia dureaza 12-15 zile dupa care timp de 3-4 zile urmeaza ecloziunea.

Larvele iesite sunt luate cu ajutorul unor frunze tinere de dud si puse pe paturile - rafturile de crestere.

Ingrijirea si hranirea viermilor de matase

In      cresterea si dezvoltarea viermilor de matase se diferentiaza 5 perioade, denumite varste. Varstele se separa intre ele prin perioade de repaus denumite "somnuri'.

Principiile de crestere si ingrijire sunt aceleasi pentru fiecare varsta, dar trebuie sa se tina seama de o serie de reguli.

a)      Varsta viermilor sa fie egala (aceeasi) pe fiecare pat.

Scopul este ca larvele sa intre in somnuri (repaus) in acelasi timp. Astfel o parte intra in somn, alta parte se hranesc si tulbura somnul celor care sunt in repaus. Consecinta este ca aceasta situatie dauneaza dezvoltarii larvelor si in final calitatii gogosilor si productiei.

b)      Rarirea viermilor pe masura ce cresc, deoarece au nevoie de spatiu miscare, respiratie si hranire.

Rarirea se face prin trecerea unei parti dintre viermi pe alte paturi.

c) Curatirea paturilor inainte ca viermii sa intre in somnuri. Curatirea consta in indepartarea resturilor frunzelor, a murdariilor ca viermii sa doarma pe hartie curata.

in timpul cresterii viermilor de matase cerintele privind regimul de temperatura si umiditate trebuie respectate in timpul cresterii la nivelul de 22 C iar in ultimile zile la 23-24( C. Umiditatea trebuie sa fie in timpul primelor varste de 70-75% iar la ultimile doua varste de 60-65%.

Reglarea umiditatii se face prin stropirea cu apa pentru cresterea si prin aerisire si folosirea de bulgari de var pentru scaderea umiditatii.

Luminozitatea trebuie sa fie buna, dar razele soarelui nu trebuie sa ajunga pe (larve) viermi. Se pun hartii in geamuri, dar aerisirea se face de una-doua ore zilnic prin deschiderea ferestrelor. Aerisirea se intensifica in perioada ultimilor doua varste.

Varstele la viermii de matase

Prima varsta dureaza 6 zile de la ecluziune la primul somn. Hranirea se face de 4-5 ori pe zi cu frunza tanara de dud, taiate marunt. Primenirea viermilor si schimbarea asternutului se face de 2 ori.

In a - 6 -a zi, viermii produc un fir de matase cu care se fixeaza de locul unde si raman nemiscati.

Somnul dureaza 24 ore, timp in care nu li se va da mancare.

Varsta a doua dureaza 4 zile. Dupa primul somn incepe sa se miste si isi paraseste pielea din prima varsta. Hrana se face de 5-6 ori iar primenirea la doua zile. Rarirea viermilor se face dimineata cand sunt flamanzi. Se pune o hartie cu gauri mai mari care se acopera cu frunza de dud.

Dupa ce o parte din viermi au ajuns pe frunza de dud se misca hartia pe alt pat. Operatia se repeta pana sunt primeniti toti viermii.

Intrarea in somnul al doilea se face la fel ca la primul si dureaza 24 ore.

Varsta a treia dureaza 5 zile. Hranirea se face de 5 ori pe zi si trebuie sa fie abundenta. Primirea se face la doua zile. Viermii capata o coloratie alba sidefie, fiind complet lipsiti de perisori.

Varsta a patra dureaza 6-7 zile. Hranirea trebuie sa fie abundenta de 6 ori pe zi. Primenirea se face la doua zile. Aerisirea trebuie intensificata. In      a saptea zi viermii se fixeaza si intra in al patrulea somn, care dureaza 36-48 ore.

Varsta a cincea este cea mai lunga si dureaza 7-9 zile. In aceasta varsta viermii mananca cu lacomie, mult.

Trebuie hraniti des si mult. Primenirea patului se face tot la doua zile. Cu o zi inaintea urcatului pentru ingogosare se face ultima primenire. Aerisirea trebuie intensificata.

Hranirea se face numai cu frunze de dud. Pentru hranirea viermilor rezultati din 10 g samanta sunt necesare 400 kg frunze proaspete. Consumul de frunze este diferit de varste si anume la prima varsta consuma 2 kg frunza, in varsta a doua 6 kg in a treia 20 kg, in a patra 60 kg iar in a cincea 312 kg.

La administrarea frunzelor trebuie sa nu fie prea uda si nici prea uscata si sa nu fie stropita cu substante.

Ingogosarea

Catre sfarsitul varstei a cincea, viermii nu mai mananca si se indreapta spre marginea patului pentru a gasi un loc de ingogosare. Recunoasterea larvelor ajunse la ingogosare se face astfela. Corpul se scurteaza, iar larvele devin transparente, cu o nuanta translucida, se retrag la marginea stelajelor, isi rotesc tot timpul partea anterioara a corpului si cauta trei puncte de sprijin pentru urzire, lasand in urma lor fir de matase. Sesizarea inceputului ingogosarii are mare importanta, deoarece neasigurandu-le imediat material de ingogosare, larvele migreaza pierzand matase, construiesc gogosi mici in strat sau depun matasea sub forma de covor, ceea ce este o mare pierdere de productie.Pentru a usura ingogosarea se pun gratare sau ramuri de stejar, maturica, talas, pe care se urca larvele. Materialele naturale de ingogosare se aduna cu 7 zile inainte de ingogosare, pentru a se usca.Viermii care nu au ajuns la maturitate se tin pe alt pat si se hranesc in continuare.

Daca dezvoltarea viermilor a fost uniforma, urcarea si ingogosarea se face in 3 zile. In acest timp temperatura camerei trebuie ridicata la 23-24C, aerisirea buna, umiditatea scazuta(65 %). Nu trebuie ca larvele sa fie deranjate, deoarece intrerup urzirea, cauta alt loc pentru ingogosare, pierzand in acest fel matasea. Materialele de ingogosare trebuie sa fie suficiente si asezate la timp si treptat pe stelaje, pentru ca larvele sa nu se ingramadeasca si sa urzeasca gogosi duble.

In timpul ingogosari, unul din factorii care influenteazacalitatea gogosilor este lumina. O lumina prea puternica determina viermii sa urzeasca primul strat de matase mai gros si, in acest caz, pentru stratul fiabil din interiorul gogosii ramane mai putina matase, ceea ce face sa fie mai multa scama si lungimea firului mai mica. Sub actiunea intunericului gogoasa este urzita rar, cu straturi rasfirate. Lumina difuza trebuie sa cada uniform pe toate partile tufelor, deoarece, atunci cand este mai intensa pe o parte, peretii gogosii sunt mai neuniformi.

Daca stadiul de crisalida are culoarea castanei inchis, gogosile sunt bune de recoltat.

Recoltarea gogosilor de pe materialul de urcare se face de jos in sus sa nu se murdareasca, se curata de scame se strang in cosuri.

Dupa recoltare se face clasarea gogosilor dupa forma, culoare, aspect, in trei clase.

In clasa I-a sunt gogosile cu forma perfecta, cu o culoare vie, fara pete, cu invelisul matasos si tare (la presare sa nu se deformeze) cu culoare uniforma.

In clasa a-II -a intra gogosile cu forme neregulate cu invelisul matasos slab (se deformeaza la presare), cu pete.

In clasa a-III -a intra gogosile cu peretii subtiri cu pete datorita putrezirii si cu gauri.

Bolile si daunatorii viermilor de matase

In timpul cresterii pot aparea boli sau daunatori diferii. Bolile specifice sunt Febrina, Floseria sau moleseala, galbinarea.

Febrina - viermii pierd pofta de mancare, somnurile se prelungesc, mor multe larve, care se coloreaza in rosu pamantiu. Boala se previne prin folosirea samantei sanatoase.

Floseria (Moloseala) - este cea mai grava boala, aduce pagube mari. Viermii au diaree, excrementul miroase urat. Viermii bolnavi se ratacesc pe frunze, se duc catre marginea patului unde raman nemiscati si mor.

Dupa moarte corpul viermelui intra in putrefactie si se transforma intr-un lichid negru urat mirositor. Boala se previne prin curatenie exemplara.

Galbinarea apare cand se folosesc frunze umede, larva se umfla, pielea devine lucioasa si mor.

Daunatorii viermilor de matase sunt: pasarile, soarecii, viespiile, furnicile.

Extragerea firului de matase

Gogosile destinate extragerii firului de matase se supune procesului de omorare a crisalidei pentru a nu se dezvolta si a iesi fluturi.

Omorarea      gogosilor se face prin inabusirea umeda sau uscata.

a)      In sistemul umed - se folosesc vaporii de apa la temperatura de 70-75C

intr-o camera unde gogosile sunt intinse pe paturi. Dupa 30 minute gogosile sunt

omorate.

Dupa aceasta gogosile sunt intinse pe paturi pentru uscare, care dureaza cateva saptanni. In urma urcarii gogosile pierd 2/3 din greutatea lor din 100 kg raman 32-33 kg.

b)      In sistemul uscat - se foloseste aerul cald la 80-82C si este o metoda mai buna deoarece se realizeaza si uscarea partiala.

Extragerea matasii

Pentru extragere gogosile se introduc intr-un bazin cu apa calda la 90C, care inmoaie firele dandu-le posibilitatea sa se desfaca. In aceasta stare cu o perie speciala sau cu o matura se prind gogosile si li se cauta capatul firului, apoi se trec in bazinul de filat. Se grupeaza mai multe fire care sunt trecute printr-o filiera si infasurate pe o vartelnita. Un astfel de fir de matase se realizeaza din unirea a 3 pana la 50 de fire din gogosi. in urma filarii din 3,5-4 kg gogosa se obtine 1 kg matase naturala.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3294
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved