DATE BIBLIOGRAFICE PRIVIND CRESTEREA IEPURILOR IN CUSTI

DATE BIBLIOGRAFICE PRIVIND CRESTEREA IEPURILOR IN CUSTI

Dupa cum este lesne de inteles, iepurele crescut in sistem intesiv isi petrece toata viata in cusca. Acolo este fatat, acolo creste si tot acolo se reproduce.

De aici rezulta importanta deosebit de mare pe care o au custile

In viata iepurelui, care se adapteza cu greu la orice conditii, iar la varstra adulta prefera sa stea singur. Este un animal foarte mobil, ii place sa sara, sa roada si in permaneta elimina dejectii. Iata doar cateva din considerentele pe care este necesar sa le avem in vedere la construirea custilor.

3.1Ce conditii ar trebui sa indeplineasca o cusca?

- sa fie construita dintr-un material ce nu poate fi ros de iepure;

- sa puna iepurii la adapost fata de intemperii (ploaie, zapada, vant,canicula, frig);

- sa nu permita patrundera altor animale ( sobolani, pisici, soareci etc.);

- sa nu permita evadarea iepurelui;

- sa-i ofere un loc confortabil de odihna, de miscare, de hranire, de adapare, reproductie, fatare si crestere a puiilor;

- sa permita efectuarea si mentinerea curatenie si dezinfectiei fara dificultati;

- sa fie ieftina, durabila si usor de reparat.

31.1 Dimensiunile custi

Difera in functie de tip, de rasa pentru care sunt destinate, de varstra si productia iepurelui.

Cusca cu doua compartimente (A, B)

Cusca cu tarc mobil

Dupa Georgeoni si col. (1974), pentru iepurii adulti se pot construi custi cu urmatoarele dimensiuni orientative:

Tab.5

Partile componete ale custii sunt: pardoseala, fatada, peretii laterali, spatele si plafonul.

Dimensiunile custii in functie de rasa

Tab.6

In majoritatea crescatoriilor din Ungaria iepuri se cresc in custi metalice.

Custile au dimesiuni diferite, in functie de rasa, categorie de varstra si destinatie, asa cum rezulta din tabelu ce urmeaza:

Tab.7 Dimensiunile custilor

In orice crescatorie de iepuri trebuie sa existe si caruciaore de furaje, de monta, cantare, cosuri de cantarit iepuri.

Caruciaorele de furaje usureaza munca crescatorului, reduc timpul afectat distribuirii hranei

3.2- In sistem semiintensiv cresterea iepurilor se realizeaza in custi individuale sau grupate in baterii dispuse pe unul sau mai multe niveluri. Custile pot fi amplasate direct sub cerul liber, sub copertine simple, in soproane sau in alte adaposturi existente in perimetrul gospodariei.

In decursul timpului s-a realizat o mare varietate de custi(ca forma si dimensiuni), confectionate din lemn, plasa de sarma, tabla, mase plastice, etc. si acoperite cu carton asfaltat, azbociment, tabla, tigla, s.a.

Pardoselile pot fi:

- de tip gratar

-mixta

-metalica

Fata custii este reprezentata de un perete format dintr-o carcasa de metal sau lemn, pe care este fixate plasa de sarma(cu ochiuri de 3x3 cm)sau bare metalice dispuse la o distanta de 3 cm intre ele , pe acest perete se fixeaza jgheabul pentru fibroase si suculente.

Cusca vedere din fata

Peretii laterali sunt confectionati din: lemn, plasa, tabla de sarma. La bateria de tip danez pe acest perete este dispus jgheabul pentru fibroase si suculente.

Spatele custii este reprezentat de un perete plin (lemn, tabla, material plastic), care impiedica producerea curentilor de aer ce pot afecta sanatatea iepurilor.

Plafonul custii se confectioneaza din acelasi material cu componentele custii. La custile dispuse sub cerul liber, plafonul superior (acoperisul) se orienteaza cu panta inspre spate, oar pentru a impedica patrunderea precipitatiilor si a radiatiilo rsolare direct in custi el trebuie sa depasasca marginile custii, sa i se realizeze streasina si hidroizolatie

Accesorii ale custilor. Sun compuse din: jgheabul pentru nutreturi de volum, hranitorul pentru nutreturi concentrate sau granulate, adapatoarea si cuibul de fatare.

Adapatori pentru iepuri

Adapatoare semiautomata cu suzeta

Jgheabul serveste la administrarea economica si igienica (fara a fi calcite si impregnate cu dejetii) a fanului, furajului verde si a radacinoaselor. De obicei este atasat pe partea exterioara a custii, cel mai frecvent pe usa dar se mai poate atasa in interiorul custii (are forma de V)sau pe peretele lateral al custii (la tipul Danez).

Tavita din tabla

Hranitoarele pot fi simple si semiautomate , la fel ca si adapatorile ; simple , semiautomate, si cu nivel constant

Cuibul de fatare are aspectul unei ladite amplasate in cusca sau pe un perete al ei. Poate fi construit din lemn,tabla, azbest, carton preset sau din sarma (Rebreanu,1977) Dimensiunile sunt urmatoare: lungime=50-60 cm, latime=30-35 cm, si inaltime= 30-35 cm. (Serban si colab., 1981) . Pentru fatare se introduce un stratgros de paie(5-6 cm) , care se poate scoate cand puii au varsta de 21 de zile (Fratila, si colab.,1985)

Cuib de fatare

3.3In sistem intensiv - Custile sunt etajate; in cadrul bateriilor ele sunt dispuse pe doua randurisau trei nivele (etaje) astfel ca pardoseala ultimului etaj san u depasasca 150-165 cm de la sol

La bateriile de custi pe trei niveluri, produse de firma italiana "Almel", adaparea si furajarea iepurilor se realizeaza automat, iar dejectiile sunt eliminate cu ajutorul unui mecanism actionat manual.

Custi in sistem intensiv

Cusca pe trei niveluri cu tava pentru colectarea dejectiilor: 1. cadrul bateriei de custi; 2. usa de acces in cusca; 3. jgheab pentru fibroase; 4. hranitor; 5. tava pentru colectarea dejectiilor.

Custi pe un singur nivel, montate pe fose profunde; cusca pe un singur nivel numita si Flat-Deck , este confectionata din plasa de sarma sudata prin puncte si protejata impotriva coroziunii prin zincare. Ele sunt montate pe suporti deasupra foselor profunde, permitand o manipulare usoara. Fosa adanca de 90-120 cm are rol de depozi al dejectiilor ce se evacueaza odata la 2-3 ani.

- Cusca de maternitate; este compusa din cusca propriu-zisa, cuibul de fatare, instalatia de adapare si hranitor.

Cusca este confectionata din plasa de sarma, are forma unui paralelipiped cu latimea de 490 mm, adancimea de 560mm si inaltimea de 310mm. este alcatuita din 5 panouri : corpul principal, (comus din pardoseala, spatele si partea din spate a plafonului custii, indoite la un unghi de 90 de grade ), peretele frontal, 2 pereti laterali si usa custii( prinsa prin cleme de corpul principal) Prezinta cuib de fatare , instalatia de adapare , si hranitorul.

Cusca de tineret ; este destinata cazarii iepurilor tineri, de la intarcare pana la varsta de sacrificare sau de introducere la reproductie.

La o varsta de 28 -70 zile , intr-o cusca de tineret se cazeaza 6-8 exemplare de regula proveniti de la aceiasi mama.. La 70 de zile tineretul se sexeaza iar femelele se introduc cate 3-5 intr-o cusca unde se tin pana la 90- 115 zile, iar masculii se cazeaza individual in custi de asteptare sunt de fapt custi impartite in mod egal printr-un perete longitudinal. Cusca de tineret este formata din : cusca propri-zisa , instalatia de adapare si hranitoare

Cusca de tineret pe 2 nivele