Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


O istorie terminologica a teoriei culturale

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEHNICI DE LUCRU FOLOSITE PE SUPORTURI DE LEMN, PANZA SI CARTON
CERAMICA LOCALA
CONCEPTUL DE CULTURA
Principatul Monaco
Casa Regala a Spaniei (CAPETIENI)
Regatul Norvegiei
Casa Princiara de Monaco(GRIMALDI)
Casele Europei Medievale
Educatie plastica PORTOFOLIU
Scoli si curente in studiul culturii (1)


O istorie terminologica a teoriei culturale

1. Termenul de cultura: o comparatie intre dictionare

Etimologia termenului de cultura: introdus in 1430 din latinescul cultura, care inseamna 'cultivare' sau 'tending'. Oxford English Dictionary traseaza noul sens de cultura ca “cultura inalta” pana in 1920.




(nn. Random House Webster’s Ellectronic Dictionary , version 1.0/1992:

cul-ture (kul'chuhr)      n., v. <-tured, -tur-ing>

Random House Webster’s Ellectronic Dictionary (versiunea engleza)

traducerea (S.B.)

artistic and intellectual pursuits and

products.

1. Preocuparile si produsele artistice si intelectuale

a quality of enlightenment or refinement

arising from an acquaintance with and

concern for what is regarded as excellent in the arts, letters, manners, etc.

2. Calitate tinand de educatie sau rafinament care apare din luarea de cunostinta si preocuparea pentru ceea ce este socotit drept excelenta in arte, litere, maniere, etc.

development or improvement of the by education or training.

Dezvoltarea sau imbunatatirea spiritului prin educatie sau instructie

the sum total of ways of living built up

by a group of human beings and transmitted from one generation to another.

ansamblul modurilor de viata construite de un grup de oameni si transmise de la o generatie la alta.

a particular form or stage of civilization, as that of a nation or period: Greek culture.

o forma sau stadiu particulare ale civilizatiei, ca in cazul unei natiuni sau perioade: de exemplu, cultura greaca

the behaviors and beliefs characteristic

of a particular social, ethnic, or age group: youth culture; the drug culture.



comportamentele si credintele caracteristice unui anumit grup social, etnic sau de virsta: cultura tinerilor, cultura drogurilor

a. the cultivation of microorganisms, as

bacteria, or of tissues, for study, medicinal use, etc.

b. the product or growth resulting from such cultivation.

a. cultivarea microorganismelor, precum bacteriile si tesuturile, pentru studiul stiintific, utilizare medicinala, etc.

b. produsul sau dezvoltarea care rezulta din aceasta cultivare

the act or practice of cultivating the

soil; tillage.

actul      sau practica cultivarii solului; plugarie

9. the raising of plants or animals, esp. with a view to their improvement.

cultivarea plantelor sau cresterea animalelor, in special in vederea imbunatatirii lor.

In DEX 1984, sunt date urmatoarele sensuri ale termenului “cultura”:

1. Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in procesul practicii social-istorice, precum si a institutiilor necesare pentru crearea si comunicarea acestor valori. ■ faptul de a poseda cunostinte variate in aceste domenii; totalitatea acestor cunostinte; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva. □ Om de cultura = persoana cu un nivel intelectual ridicat, care poseda cunostinte universale, multe si temeinice.

2. Totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza productii mari si constante; stiinta, priceperea de a lucra pamantul, de a ingriji plantele; □ cultura plantelor = ramura a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor in vederea obtinerii de alimente, furaje sau materii prime. Plante de cultura = plante cultivate de om pentru folosul pe care il aduc; ■ teren cultivat cu un anumit fel de plante. ■ crestere, prasire a unor animale. Cultura viermilor de matase.

3. Crestere, in laborator, a bacteriilor; colonie de bacterii obtinute pe aceasta cale.

4. (in sintagma) Cultura fizica = dezvoltarea armonioasa a corpului, prin sport si gimnastica, atat pentru intarirea si mentinerea sanatatii, cat si pentru formarea calitatilor fizice necesare in munca, sport, etc., la care se adauga baza materiala, cercetarea stiintifica, procesul de formare a specialistilor; disciplina care se ocupa cu aceasta dezvoltare; educatie fizica. - din fr. coulture.

Dupa cum vedeti, doar o mica parte se regasesc in DEX

Se pot spune foarte multe despre diferentele dintre cele doua dictionare

Miraglia, L. et. al. atrag atentia asupra transformarii termenului de cultura, inteles astfel in American Heritage English Dictionary: “Totalitatea patternurilor de comportament transmise social, a artelor si altor produse ale muncii si gandirii umane”



“Ati putea spune ca un aspect al culturii americane din ultimii 40 de ani este fascinatia pentru cultura insasi – o fascinatie care a adus multe schimbari in modul in care vorbim, ca si in sensurile cuvintelor folosite in mod obisnuit”

Conceptul de cultura este asadar un concept reflexiv, caracteristic modernitatii “Reflexivitatea vietii sociale modern consta in faptul ca practicile sociale sunt constant examinate si reformate in lumina informatiilor venite (incoming) in legatura cu aceste practici insele, aceasta modificandu-le esential caracterul”

Pentru o discutie mai generala, vezi si afirmatia: 'cultura de masa din societatile modern industrializate, cultura infiintata de industriile comunicarii de masa si loisirului are un numar de trasaturi care deriva din sensibilitatea moderna. Acestea sunt, in primul rand, ca experienta sociala este adanc reflexiva”

2. Geneza si dezvoltarile conceptului de cultura

Sensul initial: agri-cultura

In franceza evului mediu, termenul cultura insemna cultul religios. Se spunea “couture” sau “coture” pentru a numi un cult arat si insamantat; verbul “colturer” sau “couturer” denumeau actiunea de a cultiva pamantul. Termenii “coultiveure”, “cultivure”, “cultivoure”, “cultivoison” erau folositi in sensul culturii solului. Se pare ca abia in secolul XVII “cultura” ajunge sa insemne munca pamantului si, prin extensie sau prin analogie, este intrebuintata si in expresii precum “cultura literelor”, “cultura stiintelor”.

Iluminismul da astfel un sens secund termenului de cultura, acela de a desemna modul general de formare a spiritului. “In aceasta epoca, asadar, termenul “cultura” ajunsese sa denumeasca progresul intelectual al unei persoane progresul      progresul intelectual al unei persoane ori munca necesara penru un astfel de progres'

Tradus in germana de catre von Irwing, Adelung si colegii lor, termenul de cultura a capatat un sens mai extins, iarasi prin analogie, numind progresul intelectual si social al omului in general, al colectivitatii, al omenirii. Astfel a dobandit pentru prima oara o conotatie colectiva. Insa a continuat sa contina ideea unei miscari inainte, a unei ameliorari, a unei deveniri.

Originea cuvantului cultura - Germania, unde a fost folosit pentru prima oara in studii de 'istorie universala' - de fapt niste vaste fresce ale istoriei lumii de la inceputuri si pana in acea perioada, din care razbatea un puternic iz evolutionist. Termenul de cultura a fost pus in conjunctie cu progresul, identificandu-se anumite faze prin care trece omenirea. (fazele succesive erau denumite culturi)

Jacob Burkhard (autorul faimoaselor Consideratii asupra istoriei universale, recent traduse) clarifica si mai mult aceasta asociere intre studiul culturii si cel al societatii. In Cultura renasterii in Italia, el vorbeste despre cultura ca forma inalta de sociabilitate, intarind constatarea ca “reflectia asupra culturii coincide cu cu punerea problemei societatii”.

In spiritul aceluiasi tip de reflectie asupra culturii, Herder protesteaza impotriva universalismului culturii iluministe franceze, accentuand pe ceea ce numeste “spritul national” (Volkgeist), incarnat prin intermediul limbii, de popor (Volk)

De sorginte germana este astfel polaritatea dintre civilizatie (conceputa ca partea exterioara, universal umana a culturii), si cultura (inteleasa ca mediu distinctiv, indisolubil legata de natiune, de popor, prin care acesta se deosebeste si se manifesta in lume) Aceasta distinctie, pe care Norbert Elias o pune pe seama situatiei radical diferite a cercurilor evoluate ale clasei mijlocii din Germania in raport cu cea din Franta (vezi fragmentul Cultura si civilizatie, publicat in , p. 60), a dat nastere unei intregi serii de dezbateri, pe de-o parte asupra specificitatii nationale a fenomenelor culturale, iar pe de alta parte asupra raportului cultura/civilizatie. (Pentru o discutie mai detaliata, vezi si     

Dezbaterea asupra problemei culturii in termenii modernitatii ridica problema unei alte analogii: intre cultura si excelenta. Discursul modern asupra culturii aduce conceptul in sfera idealitatii Cultura, asa cum este intrupata in Universitate, este excelenta insasi. Ea ofera imaginea idealizata a “celui mai bun sine” Botting explica aceasta asociere prin concurenta a doi factori: discursul cultural al modernitatii si pragmatismul anglo-saxon. In fapt, in ceea ce priveste discursul cultural, ideea de excelenta este, spune I. Badescu, rezultatul scindarii petrecute in spiritul modern intre “ datul accesibil stiintei – generalul, legicul, etc. – si datul obisnuit “derizoriul”, “comunul”, “fenomenul” etc.” Astfel, preocuparea moderna pentru totalitate (sintetizata in vechiul imperativ Voltairian “cultivons notre jardion”) lasa loc cultivarii extraordinarului, eroicului. Spiritul modern, spune Vattimo, este obsedat de “depasire” dar, arata el in aceeasi lucrare, Nietzche fost primul care a inteles ca tocmai fiind o categorie tipic moderna, aceasta nu poate determina o iesire din modernitate Este vorba de varianta transversala a notiunii iluministe de progres, conditionare ideologica ce se va prelungi si in conceptul de “alteritate” esential antropologiei culturale.

Acest regim al modernitatii se caracterizeaza deci prin negarea cotidianului, inteles in sensul de banal, neimportant. “din aceasta zona tematica a termenului de cultura s-a nascut intreaga tema a bovarismului”






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 828
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site