Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Educatie plastica PORTOFOLIU

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



Educatie plastica




PORTOFOLIU

C:Documents and SettingsUserDesktopSP_A0266.jpg C:Documents and SettingsUserDesktopSP_A0041.jpg

C:Documents and SettingsUserDesktopSP_A0111.jpg C:Documents and SettingsUserDesktopPicture 003.jpg

Studenta: Mazanache Mihaela, grupa I, P.I.P.P., ANUL III- 2009

ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC

1.PUNCTUL:

a)      Caracteristici:

Punctul este un amanunt si cine stapaneste amanuntul, cucereste universul” (M. Niculae – artist plastic contemporan)

Punctul poate fi orice forma mai mica sau mai mare care are un centru. Are semnificatia unui moment cosmologic, cuprinzandu-i ideea de orice inceput, semnificatie care este exprimata si prin versurile lui Mihai Eminescu (Scrisoarea a I-a)

„Dar deodat-un punct se misca…cel intai si singur. Iata-l

Cum din chaos face muma, iar el devine Tatal…

Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii…

1E stapanul fara margini peste marginile lumii…”

Punctul

Curcubeul fermecat

Ce s-arata dupa ploaie

Se aseaza in vopsele

Si-n desenul de pe foaie.

Insa pensula, saraca,

Beata de-atatea culori

Isi moaie codita-n apa:

Vrea sa deseneze flori!

Nu observa pensula

Ca-i intoarsa, vai de ea!

Si in loc de camp cu spice

Si cu maci rosii in iarba

I-a iesit un camp de puncte

Raspandite-n foaia dalba.

Punctul (etimologic de la latinescul punctus, punct, loc) este singurul element fara dimensiuni geometrice, infinit de mic. . Punctul – element de limbaj plastic, urma cea mai mica obtinuta pe suprafata cu instrumentul de lucru (pensula, creion etc.).

Este cunoscut sub diferite ipostaze: semn grafic, semn de punctuatie, semn muzical, punct cardinal, punct tipografic, punct de pornire, punct medical. Din punct de vedere plastic, el este un simbol. Este elementul generator din care evolueaza intreaga creatie ca dintr-un germen: din el se naste linia, prin simpla deplasare intr-o anumita directie, apoi suprafata prin deplasarea liniei pe grosimea ei. Orice compozitie incepe cu simpla asezare a punctului pe suport, prin care se creaza spatiul plastic

O analiza a imaginilor pictate, cioplite sau modelate ale preistoriei ne arata ca punctul nu se detaseaza de un ansamblu organic in care este inclus, fiind utilizat la diferite reprezentari: ochi, ornamente, pete pe pielea animalelor. Cultura Cucuteni include in ornamente de pe vase si idoli, pe langa linii, puncte de diferite marimi. Arta egipteana , cea cretana, greaca sau romana au apelat de cele mai multe ori la forme figurative in reprezentarea punctului. Acesta isi va manifesta independenta in mozaicul bizantin, care pune la inceput divizari ale suprafetei in mici zone colorate distinct. Aici punctul este material, cu o cromatica proprie, construieste linii sau suprafete, este singular sau multiplicat.

In creatiile plastice punctele au o gama larga de manifestare, putand reprezenta orice forma plana sau spatiala, cu conditia sa fie reduse dimensional si sa respecte principiile compozitionale.

Cand capata forma unei suprafete plane punctul are doua dimensiuni: lungime si latime aproximativ egale. Daca se mareste una din dimensiuni, respectand-o pe cealalta se obtine o linie.

Punctul poate fi mic, mediu, mare, foarte mare. Forma poate capata un infinit de configuratii. Pot fi considerate puncte figurile geometrice de baza (triunghi, patrat, romb, cerc, etc.) atunci cand au dimensiuni foarte mici; forme naturale de mici dimensiuni (seminte, pietricele, insecte, nisip, cristale, picaturi de ploaie, fulgi de zapada, etc.) precum si acele forme care par mici datorita departarii ( pasari, vapoare, astri, etc.).

b)    Expresivitati     

Pentru a fi punct suprafata colorata trebuie sa fie minuscula, in raport cu celelalte elemente plastice si cu suprafata, pentru a nu deveni el insusi suprafata. Marimea punctului se coreleaza cu efectul de distanta, de sugerare a spatiului prin modificarea dimensiunilor. Astfel punctele mici sugereaza departarea, spatiul, distanta si impune profunzime, iar cele mari sugereaza apropierea, greutatea. De exemplu, cand sunt departe, devin puncte pasarile de pe cer, frunzele copacilor, fluturii, florile de pe camp, picaturile de ploaie.

Efectul spatial poate fi marit prin aplicarea contrastului cald-rece, deoarece nu putem desparti forma de culoare, ele fiind legate prin semnificatii si expresivitati.

Compozitional, punctul poate fi structurat intr-o infinitate de localizari, pozitionate in cateva zone importante: sus, jos, central, pe diagonala ascendenta, pe diagonala descendenta.

Punctele pot fi:

Ø      statice (puncte patrate)

Ø      dinamice (puncte rotunde sau triunghiulare)

Ø      grupate

Ø      distantate

Ø      ordonate

Ø      haotice

Dupa modul de asezare, punctele pot avea diverse semnificatii:

Ø      dispuse orizontal creaza un efect static

Ø      dispuse vertical produc senzatia de urcate

Ø      ordonate radial dau senzatia de miscare continua sau de rotatie

Punctul plastic asezat pe o suprafata poate sa radieze in toate directiile ordinea cu care incepe viata compozitiei. Astfel face ca suprafata hartiei sa devina spatiu plastic. El are o valoare de centru de interes si poate reprezenta : o explozie, iradiatiuni, miscarea de rotatie. Cand este asezat in centrul de simetrie el apare ferm, cu miscare zero ( plastic-pasiv). Asezat insa usor departat de centrul de simetrie, este neutru (fixeaza, stabilizeaza). Devine activ cand este asezat pe diagonala hartiei, iar prin multiplicare capata forta expresiva.

Fructe-au ca baza punctul

t10

c)     Punctul- element decorativ

Folosit ca element de decor, punctul reprezinta un semn mic ce poate avea contur poligonal cu dimensiuni foarte reduse. Decorarea presupune repetarea dupa anumite reguli, dinainte stabilite, a punctului in grupari si culori variate. El apare adesea intalnit cu alte elemente, in special linii, cu un mare efect ornamental.

Punctul ornamental poate avea forma de cerc foarte mic, patrat, triunghi, romb. Cel mai des utilizat este punctul in forma de cerc pentru ca sugereaza senzatia de miscare, de rostogolire, este vesel. Se foloseste pe imprimeuri de panza, hartie, material plastic, incaltaminte sub forma de perforatii, in modele diferite. Pentru obtinerea unor efecte decorative, punctul se grupeaza dupa anumite ritmuri binare:

Ø           siruri orizontale, verticale, sub forma de linie franta, curba sau sinuoasa sau grupari de puncte;



Ø           siruri orizontale, duble, avand aceeasi axa, prin repetarea simpla, alternanta sau suprapunere;

Ø           siruri de puncte de aceeasi marime, dar de culori diferite, prin alternanta sau grupare de puncte mai mici in jurul unui punct mai mare;

Ø           siruri de puncte prin gradatie;

Ø           siruri de puncte prin suprapunere;

Ø           siruri de puncte prin alternanta de pozitie;

In unele forme compozitionale, punctul este insotit de grupari de linii simple sau duble, de alte suprafete.

Valoroase aranjamente decorative se pot obtine cu ajutorul punctului intr-o asezare cu efect de iluzie optica. Pe o suprafata de culoare inchisa, punctele albe par mai mici, iar pe o suprafata deschisa ele par mai mari; de asemenea concentrarea lor pe o anumita portiune produce impresia de greutate in partea suprafetei decorate.

Punctele insirate in anumite sensuri produc stari sau tendinte: insiruirea punctelor pe orizontala produce efect de fuga, pe verticala urcus, pe rotund fuga la infinit, fantezie, rostogolire.      pd

METODE DE OBTINERE A DIFERITELOR PUNCTE

Amprenta reprezinta urma lasata de un obiect prin apasare pe o suprafata. Apasand cu varful creionului, al penitei sau al pixului se obtin puncte fine, aproximativ egale ca marime. Daca este folosit varful pensulei, capatul neascutit al creionului sau chiar varful degetelor dupa ce au fost impregnate in culoare punctele rezultate pe hartie vor fi diferite ca forma si dimensiune.

Picture1

Picture12

Stropirea poate fi efectuata cu diverse instrumente: stilou, pensule, periuta de dinti, etc. Punctele realizate sunt diferite ca forma si marime. Suportul poate fi umed sau uscat.

Picture16

Picture17

Prin etajarea randurilor se obtine fondul decorativ. Dupa modul de asezare, punctele vor avea diverse semnificatii:

· dispuse pe orizontala creeaza un efect dinamic (de miscare);

· asezate pe verticala produc senzatia de urcare (de ascensiune);

· ordonate radial dau senzatia de miscare continua de rotatie.

10

Pulverizarea consta in imprastierea pe suoprt a culorii in stare lichida, cu ajutorul pulverizatorului; stropii rezultati se prezinta sub forma de puncte fine, de dimensiuni apropiate.

1

Ca motiv decorativ punctul este utilizat in ornamentarea diferitelor obiecte: vase de ceramica, unelte de uz casnic, incaltaminte, imbracaminte, tesaturi etc

2

Cu sablonul putem desena puncte avand aceeasi forma si dimensiune. Sablonul poate fi realizat dintr-o bucata de carton sau hartie din care se decupeaza diferite forme de mici dimensiuni. Sablonul se asaza peste petele uscate si se pulverizeaza apoi diferite culori cu ajutorul pulverizatorului, prin orificiile practticate. Apoi se schimba pozitia si se repeta operatia pana se acopera toata suprafata de lucru.



3

Colajul ofera posibilitatea obtinerii unor puncte diverse ca forma si ca marime – prin ruperea in mod spontan a hartiei in mici bucatele.

5

Linia – element de limbaj plastic

Linia     

Pune punctul pe hartie

Si porneste la plimbare.

Cu creionul

Fa modelul de pe ie,

Dintr-o parte-n alta-a foii

Linii drepte, ondulate,

Intrerupte si zimtate,

Una rosie, alta neagra,

Plina fie coala-ntreaga.

a)      Caracteristici:

Din punct de vedere semantic, linia ca si punctul, se prezinta in diverse ipostaze: linia de orizont, linie de ochire, linie de tramvai, linie de cale ferata, linie aeriana,

In scriere, in geometrie, in desen tehnic sau alte reprezentari grafice, linia are aspect diferit, specific fiecarui domeniu si rol de semn grafic cu inteles clar, precis, delimitat.

Miscarea unui punct sub actiunea unei forte genereaza o linie.

„Dreapta sau curba, plana sau spatiala, linia dispune de un arsenal extins de elemente de expresivitate plastica, stand la baza unei gramatici fundamentale a imaginii plastice.”

(Z. Dumitrescu –„Structuri geometrice, structuri plastice”, Bucuresti, 1984, Ed. Meridian, pag. 77)

In desenul artistic, alaturi de punct, forma si culoare, se foloseste ca element de limbaj plastic. Tratata in acest mod, linia ia nastere dintr-un punct care „pleaca la plimbare”. Este deci un punct in deplasare si devine mijloc de comunicare a afectivitatii si gandirii umane. Ea sugereaza ideea de forma si spatiu prin valoare (intensitatea culorii sau a liniei de la intens la transparent), modulare (de la subtire la gros) si miscare. Redarea volumului si a masei se poate realiza prin valoratie alb-negru, prin modulare cromatica sau prin hasurare. Sugerarea volumului prin linii imaginare, trasate de forma. Dimensiunea spatiului, directiile liniare si miscarile de directie difera datorita faptului ca obiectele si formele sunt diferite.

Linia capata inteles si grai atunci cand o privim din toate punctele de vedere: forma, orientare, grosime si chiar culoare. Numai discutata din toate aceste aspecte capata expresivitate si sensuri.

14

Picture28

b)      Expresivitatile liniei

Dupa forma lor , liniile pot fi drepte, curbe si frante.

Liniile drepte nu exista direct in natura, dar ele pot fi extrase din structuri cristaline, amorfe, care dau senzatia de rigid, drept, distant. Sunt folosite ca elemente de constructie sau decorative, sugerand linistea, implinirea si descatusarea, creaza impresia de spatiu deschis, rece.

Liniile curbe oarecare sau arc de cerc, exprima cautarea, nelinistea, tensiunea. Cand curbele sunt inchise dau nastere formei, volumului, spatiului tridimensional. Linia curba are un caracter feminin, cald, lipsit de asprime. Ea creaza sensibilitate si emotivitate, reda ritmul regnului viu, fiindca sugereaza cresterea, dezvoltarea, formele de relief care au luat nastere prin miscare

Liniile frante sunt atat de dinamice incat uneori devin agresive exprimand caractere dure, puternice dar si nelinistea, zbucium sufletesc.

Dupa orientare liniile pot fi : orizontale, verticale, oblice.

Liniile orizontale sugereaza indiferent de forma linistea, siguranta, cu cat sunt mai apropiate de linia dreapta cu atat sunt mai linistite. Imbogatite cu expresivitati de culoare si forma, construiesc suprafete de odihna.

Liniile verticale ascendente cauta inaltimile catre care tind sa se inalte. Exprima ideea de aspiratie spre inalt.

Liniile oblice exprima dezorientarea si nesiguranta, agitatia si confruntarea de forte. Ele rup echilibrul, care poate fi restabilit prin folosirea altor linii oblice in sens opus.

Dupa grosime liniile pot subtiri si groase. Expresivitatea sporeste atunci cand nu este uniforma, adica este modulata, cu diferite ingrosari. Aceasta in raport cu portiunile subtiri da volum si umbre.

Folosirea liniilor de un singur tip sau de mai multe tipuri da un anume ritm compozitiei. Oricare ar fi forma, orientarea sau lungimea lor, fiecare capata expresivitate cand este in raport cu altele pe aceeasi suprafata, intr-un ansamblu de linii.

linii

20linii

33      21

31

52      18

51      26 32

c)      Linia- element decorativ

Intr-o compozitie decorativa doua sau mai multe linii drepte pot avea pozitiile: orizontale, verticale, oblice; pot avea lungimi si grosimi egale sau sa se afle in diferite contraste : subtire – groasa, lunga – scurta, sus – jos, etc.. Gruparea si multiplicarea liniilor, raporturile de pozitie ale dreptelor intre ele sunt procedee ce se folosesc in rezolvarea problemelor de ornamentatie in care linia este element de baza.

Linia are un rol important in obtinerea chenarelor, ea putand uni, separa, sustine doua elemente decorative. Poate fi folosita in paraleleism, cu repetare, simetrie, alternanta sau imbinari cu elemente geometrice diferite.

Linia franta este formata din intalnirea a doua drepte oblice ; sau una verticala alta oblica; una orizontala alta verticala cu balansuri regulate, neregulate, alungite sau restranse. Prin diverse combinatii ale liniei frante, dublata, triplata, multiplicata, cu suprapuneri, contraste si imbinari cu alte forme geometrice se pot obtine frumoase compozitii decorative.

Linia curba poate fi convexa, concava, compusa. Poate fi restransa sau alungita, serpuita sau arcuita, poate produce la una din extremitati o spirala. Pentru a obtine efecte de bun gust , linia curba trebuie supusa diferitelor procedee de grupare, multiplicare si armonizare. Este folosita conform principiilor de baza ale compozitiei decorative: repetitia, alternanta, simetria, asimetria, contrastul, suprapunerea, conjugarea. Spirala este folosita in compozitia decorativa intr-o constructie libera, fara rigurozitate geometrica, dand un aspect foarte placut, plin de miscare.

Linia curba a fost folosita in ornamente cosmomorfe, larg raspandite pe tesaturile de casa, ceramica, sculptura in lemn.

ld ld

Linia poate fi folosita in combinatie cu punctul in studiul de structuri de insecte, animale, pasari.

43

42

Linia mai poate fi folosita in studiul unor structuri din natura ( frunze, ramuri, feriga, marar, copaci sau studiu de scoici, melci, stele marine, etc).

54      45



55      t3

Panza de paianjen

pa2      pa3 pa3


Porumbelul

3. Forma – element de limbaj plastic

Forma plana

Forma spatiala – ORIGAMI

Forma plana
Accidental, pe cale dirijata, se pot obtine forme plastice plane, denumite forme spontane, folosindu-se tehnici diferite: fuzionarea, curgerea libera, stropirea fortata, scurgerea aderenta, dirijarea jetului de aer, sfoara colorata, monotipia.

Fuzionare

forma      fuzionare fuzionare

Portret      Paun Camp cu papadii

Forma spatiala ORIGAMI

bell      flo_module jasmine

k_shell      flowers

Colajul tip mozaic pata1

colaj     

Colajul prin tehnica formelor rupte     

3. CULOAREA

Culoarea este o insusire a luminii determinata de compozitia sa spectrala, care face ca ochiul sa perceapa diferit radiatiile de pe retina, avand aceeasi intensitate, dar lungimi de unda diferite.

Culoarea are influenta asupra omului, provocandu-i impresii, sentimente sau stari psihice diferite.

Notiunea de culoare apare numai atunci cand exista lumina.

Culorile pot fi clasificate in:

Ø      culori primare (de baza) : rosu (R ), galben (G), albastru (A):

Ø      culori binare de gradul I (rezultate din amestecul culorilor primare, doua cate doua): R+G= oranj ( O), G+A= verde(V), R+A= violet (Vi);

Ø      culori binare de gradul II: amestecul unei culori primare cu una din culorile vecine binare de gradul I (ex R+O=rosu aprins)

Ø      culori tertiare: se obtin prin amestecul culorilor binare de gradul I, doua cate doua (ex. V+O=ocru , O+Vi=maro-roscat)

Ø      culori complementare: sunt culori asezate pe cercul cromatic pe acelasi diametru.

Galben este complementar cu violet.

Rosu este complementar cu verde.

Albastru este complementar cu oranj.

Ø           culori calde: rosu, oranj, galben;

Ø           culori reci: verde, albastru, violet;

Ø           culoarea cea mai deschisa: galben;

Ø           culoarea cea mai inchisa: violet.

Culori caldeCulori reci     

Uf! Ce frig e!

Hai in casa!

Ceru-i gri, iarna-i albastra.

Brazii verzi din munti

Nu stiu ca din gerul cel albastru

Vor ajunge imparati

Langa focul auriu!






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 12802
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site