Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Standardizarea sensului culturii in antroplogie

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



Standardizarea sensului culturii in antroplogie

(dupa Bodley, 1994)

1. Despre inventare de continuturi culturale

John H. Bodley, seful Catedrei de Antropologie culturala de la Universitatea de Stat din Washington, discuta in manualul sau de antropologie culturala istoricul conceptiilor antropologice asupra culturii.




“Ca urmare a definitiei date de Taylor, unii cercetatori au incercat sa creeze liste exhaustive universale cu continutul culturii, de obicei ca ghiduri pentru cercetari ulterioare. Altii au listat si inventariat (mapped) toate trasaturile culturale ale unei anumite arii geografice.

Primul inventar de categorii culturale a fost intreprins in 1872 de catre un comitet al “British Association for the Advancement of Science”, asistat de Tylor. Comitetul a preparat un manual de teren antropologic care a listat 66 de subiecte legate de cultura, nu intr-o ordine anume, intre care itemi diversi precum canibalism sau limbaj. Cea mai cuprinzatoare lista este 'Outline of Cultural Materials,' publicata initial in 1938 si inca folosita ca un ghid pentru catalogarea unor mari mase de date culturale din lumea intreaga in scopul anchetelor inter-culturale. Precum tabela de cuprins al unei enciclopedii gigantice, ea      listeaza 79 de diviziuni majore si 637 de subdiviziuni. De exemplu, 'Cautarea hranei' este o subdiviziune majora cu subdiviziuni precum culegerea, vanatoarea si pescuitul.

Incepand cu Taylor, a existat o insemnata dezbatere teoretica printre antropologi in legatura cu ceea ce constituie cele mai folositoare atribute asupra carora trebuie sa insiste un concept tehnic de cultura. De exemplu, in 1952, Alfred Kroeber si Clyde Kluckhohn, antropologi americani, au publicat o lista cu 160 de diferite definitii ale culturii. Desi simplificata in concisul tablou de mai jos, lista lor indica diversitatea conceptului antropologic de cultura. Conceptul specific de cultura cu care lucreaza anumiti antropologi lucreaza este o problema importanta, intrucat poate influenta problemele de cercetare pe care le investigheaza, metodele si interpretarile, ca si pozitia pe care o iau in legatura cu problemele de politici publice.

TABEL: Diferite definitii ale Culturii

Legate de subiect: Cultura consta in orice de pe o lista de subiecte, sau categorii, precum organizarea sociala, religia sau economia.

Istorice: Cultura este mostenire sociala, sau traditie, ce este transmisa generatiilor ulterioare

Comportamentale: Cultura este comportament uman impartasit, invatat, un mod de viata

Normativ: Cultura reprezinta idealuri, valori, sau reguli de a trai

Functionale: Cultura reprezinta modul cum rezolva oamenii problemele adaptarii la mediu sau de a trai impreuna.

Mentale: Cultura este un complex of idei, de uzante invatate, care inhiba impulsurile si deosebesc oamenii de animale.



Structurale: Cultura consta intr-un set de idei, simboluri sau comportamente ordonate in patternuri si interconectate.

Symbolice: Cultura se bazeaza pe intelesuri arbitrar asociate impartasite de o societate.

Cultura implica cel putin trei componente: ce gandesc oamenii, ce fac si produsele materiale pe care le produc.      Astfel, procesele mentale, credintele, cunoasterea si valorile sunt parti ale culturii.

Unii antropologi definesc cultura in intregime ca reguli mentale care ghideaza comportamentul, desi adesea intre regulile recunoscute ale unui comportament corect si ceea ce fac oamenii exista adesea mari divergente. Prin urmare unii cercetatori acorda mai multa atentie comportamentului uman si produselor lui materiale.

Cultura mai are cateva proprietati: este impartasita, invatata, simbolica, transmisa intergenerational, adaptativa si integrata.

Aspectul impartasit al culturii inseamna ca ea este un fenomen social; comportamentul idiosincratic nu este cultural. Cultura este invatata, si nu mostenita in mod biologic, si implica sensuri simbolice, arbitrar asignate. De exemplu, americanii nu se nasc stiind ca culoarea alb inseamna puritate, si intr-adevar acesta nu este un simbol cultural universal. Capacitatea umana de a atribui un sens arbitrar oricarui obiect, comportament sau stari ii face pe oameni enorm de creativi si deosebeste imediat cultura de comportamentul animal. Oamenii pot invata animalele sa reactioneze la un simboluri culturale, dar animalele nu-si creeaza propriile simboluri. Mai mult, animalele au capacitatea limita de a produce si utiliza unelte, dar folosirea de catre oameni este suficient de larga pentru a se aseza drept calitativ diferita iar uneltele omenesti poarta adesea intelesuri simbolice profunde. Elementul simbolic al limbajului uman, in special al vorbirii, este, mai mult, o larga extindere calitativa cu mult dincolo de sistemul de comunicare al animalelor. Vorbirea este infinit mai productiva si permite oamenilor sa comunice in legatura cu lucruri aflate la distanta in spatiu si timp.

Aspectul intergenerational al culturii i-a condus pe unii antropologi, in special pe Kroeber (1917) si Leslie White (1949), sa trateze cultura ca pe o entitate supraorganica, existand dincolo de limitele individual-umane. Indivizii se nasc in interiorul ei si sunt transformati de o cultura preexistenta, ce continua sa existe si dupa moartea lor. Kroeber si White argumenteaza ca influenta pe care anumiti indivizi ar putea-o avea asupra culturii este ea insasi larg determinata de cultura. Intr-un anumit sens, cultura exista ca o ordine diferita a fenomenelor care poate fi cel mai bine explicata in proprii termeni.

Unii cercetatori considera ca aceasta extrem de supraorganica interpretare a culturii este o extrem de dezumanizanta negare a “liberei vointe”, capacitatea umana de a crea si schimba cultura. Ei vor sustine ca cultura este o abstractie, nu o entitatea reala. Este un lucru serios, pentru ca faptul de a trata cultura ca pe o abstractie neaga drepturile societatilor pe scara mica si a minoritatilor etnice pentru a-si pastra mostenirea culturala in fata amenintarilor reprezentate de cultura dominanta. Eu consider cultura a fi o realitate obiectiva. Plec de la abordarea supraorganica prin faptul ca insist asupra faptului ca cultura ii include si pe purtatorii ei umani. In acelasi timp, oamenii pot fi lipsiti de cultura lor impotriva propriei lor vointe. Multi antropologi umanisti vor fi de acord ca cultura este un fenomen observabil, si o unica posesiune a omului.”

2. Universalitatea culturii

Ideea antropologica de baza este ca toate populatiile omenesti au cultura.

Totusi, conceptul de “natural” din secolul al XVIII-lea (→ Rousseau, teoria dreptului natural) era legat de ideea unei stari naturale primare, anterioara civilizatiei.

Eroarea naturalismului: omul nu primeste ereditar aspectele “culturale”. Mitul lui Robinson: omul salbatic nu reinventeaza societatea moderna, considerata de adeptii mitului drept “normala si naturala”. Un copil lipsit de mediul cultural nu regaseste instinctiv comportamentele sociale (ex: legate de hranire) si va regresa in animalitate.

Omul are universalisme si specificitati biologice, dar totodata universalisme si specificitati culturale. Ex: senzatiile, precum foamea, sunt universale, biologice, dar pot fi traite si interpretate cultural.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 778
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site