Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri


Sensul standardizat de cultura

Arta cultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STRATIGRAFIA OPEREI DE ARTA
Nicolae II
Casele regale si suverane din Europa - Casa Ducala de Anhalt (ASCANIENII)
JACQUES-LOUIS DAVID (1748-1825)
TEHNICI DE DECORARE CERAMICA
TEHNICI UTILIZATE IN IDENTIFICAREA LIANTILOR DIN MATERIALELE PICTURALE
Mobilierul pictat din Franta
BACALAUREAT - ARTE PLASTICE SI DECORATIVE
CERAMICA
Edward VIII, rege al Marii Britanii si al Irlandei de Nord&Wallis Simpson


Sensul standardizat de cultura

1. Catre un concept standard de cultura

Operatiunea de standardizare a termenului de cultura incepe in secolul al XIX-lea, o data cu marile scoli antropologice. Astfel, C. Taylor , intr-o definitie care se considera a fi punctul de plecare a antropologiei culturale [Valade, 1998 #4], desemneaza prin cultura “acel ansamblu complex care cuprinde cunostintele, credintele religioase, arta, morala, moralei, obiceiurile si celelalte atitudini si uzante pe care le deprinde omul ca membru al societatii” (Primitive Culture, 1871) Scolile etnologiste aduc asadar conceptul de cultura in sfera totalitatii experientei umane, ceea ce inseamna deopotriva detasarea de sfera ideala, ca si de cea normativa a studiului stiintific al societatii [Valade, 1998 #4]




Acestei conceptii, dominante in scoala etnologisa, i se circumscriu toate definitiile urmatoare:

2. – Aceasta mostenire sociala este conceptul cheie al antropologiei culturale. Il numim de obicei cultura (). Cultura cuprinde tehnicile, obiectele fabricate, procedeele de fabricatie, idei, moravuri si de valori mostenite.

Malinowski, 1931.

3. – Cultura consta in mijloacele traditionale de rezolvare a problemelor (). Cultura () se compune din raspunsuri acceptate pentru ca au obtinut succesul;      pe scurt, cultura consta in solutiile invatate ale problemelor (learned-problems solutions).

Forde, 1942.

4. – Aspectele culturale ale unui univers supra-organic cuprind semnificatii, valori, norme, interactiunile si rudenia, gruparile mai mult sau mai putin coerente (sisteme sau congeres), maniera lor de a se concretiza in actiuni caracteristice sau alte vehicule intr-un univers socio-cultural empiric.

Sorokin, 1947.

5. – Cultura reprezinta maniera de a trai a unui grup.

Maquet, 1949.

6. – Cultura poate fi considerata ca aceasta parte a mediului inconjurator care este creata de om.

Kluckhohn, 1949.

Alfred Kroeber si Clyde Kluckhohn, Culture. A Critical Review of Concepts and Definitions, Cambridge (Mass.), Papers of the Peabody Museum of American Archaeology and Ethnology, Harvard University, XLVII, no 1, 1952.

7. – Numim cultura intreg ansamblul etnografic care, din punct de vedere al anchetei, prezinta, in raport cu altele decalaje semnificative. Daca se incearca sa se determine decalajele semnificative intre America de Nord si Europa, ele vor fi tratate ca niste culturi diferite; presupunand ca ne intereseaza deosebirile semnificative intre, sa zicem, Paris si Marsilia, aceste doua ansambluri urbane vor putea fi constituite provizoriu ca doua unitati culturale. Obiectul ultim al cercetarilor structurale fiind constantele legate de asemenea decalaje, vedem ca notiunea de cultura poate corespunde unei realitati obiective, ramanand totusi functie de tipul de cercetare considerat. Aceeasi colectie de indivizi, cu conditia ca ea sa fie data obiectiv in timp si spatiu, tine simultan de mai multe sisteme de cultura: universal, continental, national, provincial, local, etc.; precum si familial, confesional, politic, etc.

Totusi, in practica, acest nominalism n-ar putea fi impins pana la capat. De fapt, termenul de cultura este folosit pentru regruparea unui ansamblu de decalaje semnificative ale caror limite, asa cum demonstreaza experienta, coincid aproximativ.

Faptul ca aceasta coincidenta nu este niciodata absoluta si ca ea nu se produce niciodata la toate nivelurile an acelasi timp, nu trebuie sa ne interzica sa utilizam notiunea de cultura; ea este fundamentala in etnologie si are o valoare euristica identica cu aceea de izolat in demografie. Logic, cele doua notiuni sunt de acelasi tip. De altfel, chiar fizicienii ne incurajeaza sa pastram notiunea de cultura, caci iata ce scrie N. Bohr: “ deosebirile traditionale (ale culturilor umane) se aseamana in multe privinte cu modalitatile diferite, insa echivalente, in care poate fi descrisa experienta fizica(1939, p.9).

8. In ceea ce ne priveste, vom defini exclusiv planul cultural ca plan al simbolurilor, afectelor, cognitive si conative, care pun in relatie cu lumea, societatea si pe el insusi intr-o civilizatie data. Dezvoltarea culturala ar fi azi o punere in valoare a acestor resurse simbolice in scopul de a permite individului sa stapaneasca mai bine natura, respectand-o in acelasi timp, sa participe mai bine la societate stiind in acelasi timp sa fie fericit. Astfel, dezvoltarea culturala, fara sa se confunde nici cu dezvoltarea societatii, nici cu cea a personalitatii, nici cu cea a economiei, ar fi determinata de acestea, determinandu-le in acelasi timp.

J. Dumazdier si A Ripert, Loisir et culture, Paris,

Le Seuil, 1966, p 33.

Sursa: ; Crubellier, Histoire culturelle de la France, A. Colin, 1974, p. 19-20.

[apud /Ferreol, 1996 #46]



O alta definitie:

9. Matsumoto (2000) “un sistem dinamic de reguli – explicite sau implicite – stabilite de grupuri in scopul de a-si asigura supravietuirea, implicand atitudini, valori, credinte, norme si comportamente, impartasite de un grup dar gazduite (harbored) in mod diferit de fiecare unitate specifica in cadrul unui grup, comunicata de-a lungul generatiilor, relativ stabila dar cu potentialul de a se schimba de-a lungul timpului” (apud Ratzlaff, C et al., 1999)

Dezvoltarile ulterioare aduc cu ele o specializare morfologica in studiul culturii. Astfel, sunt identificate elemente culturii “mituri, notiuni, idei, imagini, modele, teme, configuratii, raspandite in arii determinate, impartasite de anumite parti (straturi) ale populatiei, ceea ce a permis clasificari noi ale culturii: cultura religioasa, stiintifica, artistica, cultura populara sau “de elita”, “savanta” etc”

2. Decentrarea perspectivelor: cultura cotidiana

Faza la care asistam acum este pregatita de mai multe elemente:

specializarea extrem de ridicata in randul studiului culturii impartasit acum de numeroase discipline

criza constientizarii etnocentrismului antropologie

criza filosofica a secolului XX, care a condus la conceperea, in creuzetul Cercului de la Viena a tezei relativismului lingvistic

aparitia mijloacelor de comunicare in masa si dezvoltarea, in sanul marxismului occidental dar si a scolii critce,      unei reflectii asupra statutului culturii de masa in societate.

curentul postmodern in stiintele sociale, care a ridicat problema prabusirii narativelor si a readus obisnuitul in dezbaterea stiintifica.

In sociologie, aceasta influenta poarta doua curente:

etnometodologia

analiza focauldiana a dominatiei statale prin intermediul fenomenului cultural.

Pentru a ilustra aceasta situatie, voi rezuma constatarile lui Alain Touraine:

“Definitiile culturii, nenumarate incepand cu Taylor, sunt atat imprecise, intrucat nu sunt decat enumerari mai lungi sau mai scurte, cat si o sursa de confuzie, intrucat nu ne dau posibilitatea sa distingem intre cutura si societate. […] Ele ecplica de ce nu putem separa ideea de cultura de cea de societate, intrucat definitia culturii este exact ceea ce face cu putinta constructia unei societati unificate care, lipsita de unitate culturala, ar aparea segmentata si organizata mai degraba in jurul diviziunii muncii. […] Imperiile si regatele, aducand impreuna autoritatea religioasa si puterea politica, au acordat cea mai mare insemnatate ideii de cultura… Cultura este deci inseparabila de puterea absoluta, traditionala sau monarhica. Secularizarea si aparitia statelor-natiuni de genul francez sau britanic, ce au devenit in cele din urma democratii politice, au limitat domeniul si puterea culturii. Cultura a devenit in mare masura cultura de clasa, sau ideologie dominanta, unind interesele si reprezentarile clasei dominante cu principiile legale si educationale care foloseau la mentinerea ordinii dominante. Noua situatie a culturii reflecta dezvoltarea individualismului moral si diferentierea sporita a subsistemelor sociale: religie, arta, familie, economie, care au redus puterea puterii centrale si deci forta uinificatoare a culturii. Cultura a devenit din ce in ce mai mult produsa prin vointa, mai ales in tarile care si-au cucerit unitatea nationala in secolul al XIX-lea. In vremea aceasta, intelectualii germani opus ideea de Kultur celei franceze (sau engleze) de Civilization. Aceasta dovedeste, mult mai mult decat orice alt exemplu, Cultura nu este alcatuita doar din valori sau obiecte simbolice – corespunzand, ala cum credeau Swift si Montesqieu, din diversitatea obiceiurilor si cutumelor – ci este      in primul rand constituentul unitatii sociale. Societatile contemporane, mai ales cele mai implicate in procesul globalizarii, sunt cel mai bine definite de un proces de desocializare a economiei si de cresterea rapida a complexul, mereu in schimbare si in largire, universului tehnologic care nu poate fi transformat prin intermediul institutiilor in comportamente si motivatii. Prin urmare, cadrul sociologiei clasice se prabuseste.

Evolutia care, potrivit lui Tönnies, Durkheim, Linton si multi altii , ne-a condus de la comunitate la societate, de la solidaritatea mecanica la cea organica, de la status la contract, de a atribuire la realizare, sau de la o societate holista la una individualista, pare sa se fi inversat. Astazi, nu mai exista un principiu unificator al vieti sociale”.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 900
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site