TEHNICI DE MODELARE CERAMICA

TEHNICI DE MODELARE CERAMICA

Inainte de a studia tehnicile de modelare folosite in decursul ultimului secol de taranii romani la confectionarea ceramicii, ne vom opri la trei momente premergatoare si anume:innobilarea, framantarea lutului si curatirea lui de impuritati, care contribuie la imbunatatirea calitati ceramicii.

Innobilarea lutului se obtine prin amestecarea de luturi de calitati difrerite in vederea obtinerii unei paste mai bune.

Framantarea lutului se face fie prin calcarea de mai multe ori, fie prin baterie cu ajutorul unui mai.

Cat priveste curatirea de impuritati, aceasta operatie se realizeaza print-o migaloasa sectionare in felia masei de lut deja framantate, cu ajutorul cutitoaei.

In ceramica populara romaneasca se disting doua tehnici de modelare, una primitive, fara roata., a doua evoluata, de confectionare a vaselor la roata.

MODELAREA CU MANA DIN SULURI DE LUT

Pe baza materialelor ceramice descoprite peste tot in lume, etnografii au ajuns la concluzia ca ceramica cea mai primitive era facuta fara utilizarea vreunei unelte. Vasele se realizeau fie prin efectuarea unei adancituri cu pumnul in bulgarele de lut, fie cu ajutorul unor suluri de lut, care invartite in spirala si p use succesiv cap la cap, iar apoi apasate cu mana dau forma dorita vasului.

La noi in tara ceramica lucrata din suluri de lut s-a intalnit pana aproape de zilele noastre.

In 1955, localitatea Deda de pe valea Muresului a fost semnalat un centru de ceramica lucrata cu mana, necunoascut pana atunci. Deoarece la data descoperiri centrul era deja stins, intregul proces de confectionare a fost reconstituit cu ajutorul persoanelor care lucrasera aici in trecut. Este de semnalat faptul ca ceramica de la Deda era lucrata de femei.

Cea mai importanta unealta folosita era ''masa'', formata din doua discuri prinse intre ele prin niste stinghii si care se rotesc in jurul unui ax. Pe masura modelarii vasului, olarul, cu ajutorul genuchiului poate roti astfel'' masa ''incat sa aiba mereu in fata portiunea la care lucreaza. Aceasta'' masa''sau roata-suport se deosebeste deci fundamental de roata olarului.

In timpul modelarii olarul se mai serveste de un cutitas de lemn, iar pentru decorarea vasului in stare cruda, inainte de a fi ars, de un betisor.

Inainte de a Incepe modelarea, olarul presara nisip pe roata-suport peste care aseaza o bucata de lut aplatizat intre maini, reprezentand fundul vasului. De margineafundului, rasfrant prin apasare, lipeste apoi sulul de lut, pe care il desfasoara in spirala formand cercuri mai mari sau mai mici in functie de forma vasului pe care vrea sa-l confectioneze. Faza finala este asezarea tortii.

Vasele astfel lucrate se ard in cuptorul simplu de forma sferoidala-ovoidala, fara vatra organizata. Dupa ardere vasele sunt imuiate in apa cu tarate in vederea micsorarii porozitatii.

CONFECTIONAREA CERAMICII LA ROATA.In privinta confectionarii la roata a ceramicii din tara noastra nu sunt de observat deosebiri esentiale fatt de alte tari. Ceea ce caracterizeaza este iin primul rand unitatea de tehnica pentru intreg teritoriu tarii.