Productia propriu-zisa / filmarea (principal photography)

PRODUCTIA PROPRIU-ZISA / FILMAREA (PRINCIPAL PHOTOGRAPHY)

Aceasta etapa presupune de obicei concentrarea maxima a atentiei asupra operarii echipamentelor, asupra lucrului cu actorii si asupra eficientei echipei de filmare. Acum se doreste sa se obtina cele mai bune performante cu cea mai buna calitate tehnica a sunetului si imaginii. In aceasta etapa, se vad cu adevarat rezultatele activitatii din faza de pre-productie, realismul planificarii resurselor materiale si umane.

Este prea tirziu sa se mai rezolve alte probleme, este prea tirziu pentru a te impiedica de detalii care ar fi trebuit sa fie rezolvate (cum ar fi de exemplu lipsa unui element special de recuzita). Astfel de situatii creeaza stres si impiedica regizorul si actorii sa se concentreze pentru a obtine maximum de performanta.

1. Stabilirea detaliilor filmarii (Blocking). Decupajul din platou al secventei

In timpul acestei activitati , regizorul determina, hotaraste cum va arata scena (secventa) in cadrul filmului. Este o activitate care presupune creativitate, accentul fiind pus pe lucrul cu actorii. Acestia trebuie sa repete ce au de facut pina cind sunt gasite cele mai bune miscari, pozitii ale actorilor si in consecinta pozitii ale camerelor de filmare si ale echipamentelor de lumina si sunet.

In timpul acestei activitati, conversatiile intre membrii echipei de filmare si actorii care lucreaza sunt interzise cu desavirsire. Daca regizorul si actorii pot lucra in aceasta faza fara sa fie intrerupti, atunci filmarile pot decurge rapid si fara probleme. Trebuie foarte clar inteles ca intreruperile inutile datorate neglijentei membrilor echipei de filmare pot duce cu usurinta la lipsa de concentrare pentru regizor si actori, situatie in care acestia sunt foarte frustrati.

In momentul acestei faze, numai urmatoarele persoane au voie pe platoul de filmare:

actorii implicati in scena respectiva;

regizorul;

regizorul secund;

directorul de imagine;

secretara de platou;

electricianul sef;

inginerul (maestrul) de sunet;

Toti ceilalti trebuie sa ramina in afara platoului de filmare si sa pastreze linistea. Regizorul secund trebuie sa se asigure ca aceste proceduri vor fi respectate si ca activitatea se desfasoara fara probleme.

2. Pregatirea tehnica a scenei (cadrului) de filmat

In timpul acestei faze, directorul de imagine, operatorii de camera impreuna cu asistentii, electricienii si masinistii incep sa stabileasca structura tehnica in cadrul careia va fi filmata scena respectiva. Aceasta se desfasoara numai dupa ce s-au stabilit detaliile filmarii, s-au marcat toate pozitiile cheie ale actorilor si camerelor de filmare si directorul de imagine a inteles foarte bine ce are de facut.

In aceasta faza, vor fi folositi in locul actorilor dublurile acestora, care trebuie sa aiba cam aceleasi dimensiuni, sa poarte cam aceleasi costume si uneori acelasi machiaj ca si actorii. Aceste aspecte sunt foarte importante mai ales la stabilirea minutioasa a schemei de lumina.

In platoul de filmare nu trebuie sa se afle nimeni altcineva care sa distraga atentia echipei de filmare (exceptie ar putea sa faca scenograful si recuziterul sef).

In toata aceasta perioada, actorii se costumeaza, se machiaza, fac ultimele pregatiri pentru repetitiile finale si filmare. Directorul de imagine estimeaza timpul necesar desfasurarii acestei activitati si comunica acest lucru regizorului secund, care va informa departamentele de costume si machiaj despre momentul cind trebuie sa fie pregatiti actorii.

Regizorul secund, prin intermediul asistentului de regie, trebuie sa cunoasca in permanenta care este programul actorilor. Chiar daca acestia sunt pregatiti mai repede decit s-a stabilit, regizorul secund nu trebuie sa le permita parasirea locatiei de filmare.

Echipa de sunet aseaza echipamentul astfel incit sa nu incomodeze filmarile si sa aiba o vizibilitate directa spre cadru. Microfonistul, instruit de maestrul de sunet privind miscarile principale pe care trebuie sa le faca la cadru, trebuie sa se asigure ca nu vor fi probleme cu traseul cablurilor si mai ales ca microfoanele nu vor face umbre (poate colabora in acest sens cu maestrul de lumina).

Dupa ce directorul de imagine declara ca platoul este pregatit, nu se vor mai face modificari. Este foarte frustrant ca directorul de imagine sa faca acest lucru cind regizorul si actorii s-au intors pe platoul de filmare. Regizorul secund trebuie sa se asigure ca aceasta situatie nu se va intimpla.

3. Repetitiile finale

Perioada acestor repetitii finale variaza de la o scena la alta, de la un regizor la altul, de la un actor la altul. Aceste repetitii implica toate departamentele care lucreaza la scena care trebuie filmata. Relatia dintre actori si echipa tehnica este analizata in detaliu si imbunatatita continuu pina cind functioneaza asa cum doreste regizorul.

Inainte de a incepe repetitiile finale, actorii trebuie sa fie pregatiti pentru a juca rolurile. Nu se mai accepta schimbari ale vestimentatiei sau machiajului, cu exceptia unor retusuri minore (final touch-ups). Membrii echipelor de recuzita, costume si machiaj trebuie sa fie pregatiti sa intervina foarte rapid daca este nevoie. Regizorul secund trebuie sa se asigure ca nimeni dintre cei de care este nevoie nu paraseste platoul de filmare.

Cu exceptia unor mici retusuri, directorul de imagine si echipa de electricieni nu au voie sa modifice major schema de iluminare a platoului in perioada repetitiilor finale. Regizorul secund este responsabil de asigurarea desfasurarii fluente, fara probleme, a tuturor activitatilor in aceasta faza.

O atentie deosebita trebuie acordata figuratiei, avindu-se in vedere ca nu sunt actori profesionisti. Regizorul secund, sau in unele situatii asistentul de regie (second AD), trebuie sa explice in detaliu figuratiei pozitiile pe care acestia trebuie sa le ocupe, rolurile pe care trebuie sa le joace (miscari, gesturi, atitudini).

Este obligatorie si efectuarea repetitiilor speciale pentru sunet, exact ca la filmare.

4. Filmarea

Filmarea incepe imediat dupa ce s-au incheiat repetitiile finale si dupa ce fiecare membru al echipei stie foarte bine ce are de facut.

Regizorul secund sta intotdeauna linga camera de filmare principala in timp ce se desfasoara filmarile. Daca trebuie sa paraseasca platoul de filmare pentru citeva minute, regizorul secund anunta pe toti membrii echipei implicati, lasind comanda platoului unui asistent de regie (second AD). Acesta nu are voie sa paraseasca pozitia de linga camera principala de filmare pina la reintoarcerea regizorului secund. Aceasta procedura trebuie respectata cu strictete, deoarece membrii echipei de filmare trebuie sa beneficieze in permanenta de informatii necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii.

Dupa ce se consulta cu secretara de platou, asistentul tehnic de camera bate clacheta pentru fiecare camera de filmare. Daca echipamentul permite, maestrul de sunet poate oferi compartimentului de regie, care urmareste filmarea pe video assist, o casca pentru a auzi excat ceea ce se va inregistra.

Dupa ce actorii si echipa de filmare au ocupat pozitiile stabilite, este obligatoriu sa se mentina linistea pe platoul de filmare, in vederea asteptarii comenzilor regizorului.

4.1. Comenzile regizorului

De obicei, regizorul este cel care da comenzi de filmare in platou, dar exista situatii cind aceasta activitate este preluata de regizorul secund.

Comenzile principale sunt:

a.     Atentie (Ready / Attention);

Actorii si membrii echipei de filmare sunt atentionati ca urmeaza desfasurarea actiunii, asteapta urmatoarele comenzi. Toate telefoanele celulare, statiile de radiocomunicatii in platou trebuie inchise.

b.     Porniti sunetul (Roll sound);

Inginerul de sunet inregistreaza inaintea acestor comenzi detaliile secventei care urmeaza a fi filmata (numarul scenei, numarul dublei,..), dupa care anunta: Merge sunetul (Sound speed) sau in traditia romineasca: Clac, indicind ca totul este pregatit pentru inregistrarea clachetei.

c.      Porniti camerele / Motor (Roll cameras);

Operatorii de camera pornesc camerele, asistentul tehnic de camera bate clacheta pentru fiecare camera, dupa care operatorii anunta: Camera A gata (A camera ready), Camera B gata (B camera ready), Camera C gata (C camera ready), s.a.m.d. (fiecare operator, corespunzator fiecarei camere de filmare, este obligat sa anunte ca este pregatit pentru a filma actiunea).

d.     Actiune (Action);

La aceasta comanda, se desfasoara actiunea propriu-zisa, conform indicatiilor si detaliilor stabilite la repetitiile finale.

e.      Stop (Cut / Stop).

Inceteaza activitatile desfasurate in platou.

In cazul productiilor actuale, exista pe platoul de filmare un sistem numit video assist, care permite regizorului, directorului de imagine, actorilor sa vizualizeze secventa filmata ori de cite ori este nevoie pe monitorul sistemului. Trebuie mentionat ca acest sistem este indispensabil pe platoul de filmare, regizorii si directorii de imagine nord-americani nelucrind fara prezenta a cel putin unui video assist (un sistem video assist corespunde fiecarei camere de filmare).

Cu ajutorul acestui sistem, regizorul decide daca filmarea secventei trebuie reluata si in ce conditii (se pot modifica pozitiile camerelor si a echipamentelor de iluminare). In acest caz, trebuie refacut machiajul actorilor, aranjata costumatia acestora, elementele de recuzita inlocuite.

Daca secventa filmata a corespuns viziunii regizorului, acesta poate decide daca secventa respectiva trebuie sa fie copiata, ca eligibila in montaj. Regizorul anunta secretara de platou in acest sens, aceasta facind aceasta referinta in scris in jurnalul de filmare (daily shooting log) pentru laborator, telecinema si sunet-montaj.

Secretara de platou completeaza jurnalul zilnic de filmare (daily shooting log) si raportul zilnic de productie specific (script supervisors daily production report).

Jurnalul zilnic de filmare cuprinde urmatoarele informatii:

numarul scenei (secventei) - in coloana Scena;

informatiile clachetei corespunzatoare scenei (secventei) - in coloana Cadru;

DA / NU / REZERV+ - in coloana Copiere;

durata scenei (secventei) - in coloana Durata;

ID-ul camerelor cu care a fost filmata scena (secventa) respectiva - in coloana Camera;

MOS (Fara sunet) / Simultan / Separat / Sincron - in coloana Sunet;

tipul obiectivului folosit la camerele de filmare - in coloana Obiectiv;

TC- ul inscris pe clacheta - in coloana TC;

descrierea scenei (secventei) - in coloana Descriere (aici pot fi notate si alte observatii importante, pe care secretara de platou le considera necesare).

Pentru inregistrarea timpilor, secretara de platou trebuie sa aiba un cronometru, trebuie sa ia informatii privind metrajul filmat de la fiecare camera si informatii privind codul de timp si rola de la sunet.

Jurnalul zilnic de filmare se completeaza in 5 exemplare: primul va ramine la secretara de platou, al doilea ramine la biroul managerului de productie, al treilea va ajunge la telecinema, al 4-lea la laborator si al 5-lea la editor.

Dupa ce prima secventa a fost filmata, urmatoarea va urma acelasi ciclu: stabilirea detaliilor, pregatirea tehnica a scenei, repetitiile finale, filmarea.

Daca scenele contin efecte speciale care presupun explozii sau impuscaturi, este obligatoriu ca regizorul secund sa organizeze intrunirea tuturor celor implicati la filmarile respective (safety meetings), pentru a le da detaliile necesare, astfel incit nimeni sa nu fie ranit. Actorii si membrii echipei de filmare prezenti pe platou trebuie sa fie protejati, de aceea trebuie sa li se asigure dopuri impotriva zgomotelor, casti de protectie.

Trebuie subliniat ca majoritatea companiilor nord-americane asigura echipelor de productie de film manuale (safety manuals) in care sunt descrise procedurile care trebuie respectate pentru ca toate activitatile sa se desfasoare in siguranta.

La sfirsitul fiecarei zile de filmare, regizorul secund impreuna cu managerul de productie (in unele situatii si regizorul) stabilesc in detaliu programul urmatoarei zile de filmare pe baza unui formular (call sheet), prezentat in Anexa 6. Acest formular trebuie adus la cunostinta tuturor celor interesati.

In formular se inscriu urmatoarele informatii:

numele (titlul) productiei;

numele companiei care produce filmul;

numele regizorului, numele producatorului;

ora de plecare a echipei de ATL, cu exceptia actorilor (in cazul in care aceasta echipa se afla departe de locul de filmare si necesita un transport organizat);

ora de program a echipei (este vorba de ora la care echipa de productie / filmare trebuie sa se afle pe platoul de filmare);

ora de filmare (este ora la care incep primele filmari);

data curenta;

ora la care va fi servita masa;

ziua de filmare (ziua X din totalul zilelor de filmare);

informatii legate de starea vremii;

numarul alocat fiecarui actor, cascador, figuratiei;

distributie si personaje (se inscriu numele reale ale actorilor precum si numele personajelor pe care acestia le interpreteaza in film);

activitatea desfasurata de actori, cascadori, figuratie (se inscrie litera corespunzatoare activitatii, conform legendei);

pregatirea actorilor, cascadorilor, figuratiei (se inscrie litera corespunzatoare activitatii, conform legendei);

ora de pregatire este ora cind actorii, cascadorii, figuratia incep sa fie pregatiti pentru filmari (coafor / machiaj / garderoba);

ora la care actorii, cascadorii, figuratia trebuie sa se afle pe platoul de filmare;

ora de plecare a actorilor, cascadorilor, figuratiei spre locatia de filmare (in cazul in care acestia se afla intr-o alta zona si necesita transport organizat);

locul de intilnire reprezinta locul de unde vor fi transportati spre locatia de filmare actorii, cascadorii, figuratia;

instructiuni speciale, corespunzatoare fiecarui domeniu mentionat;

orele de program ale echipei de productie / filmare.

Dupa cum se observa, in acest formular se regasesc multe informatii din extrasele de regie si din formularele de planificare a filmarilor, dar trebuie sublinitat ca nu este neobisnuit sa se modifice zilnic anumite detalii. Aceste formulare se distribuie de catre asistentul de regie (2^nd AD) tuturor sefilor de departamente si membrilor importanti ai echipei implicate in filmari.

Este recomandat sa se filmeze in cadrul unei scene mai mult decit este nevoie, chiar daca nu este specificat in scenariu. Aceste secvente suplimentare, adesea numite cadre de insert (extra footage), pot fi foarte folositoare in perioada de post-productie, si de obicei sunt cadre cu detalii ale unui actor principal, detalii de recuzita, etc.

La sfirsitul fiecarei zile de filmare, asistentul de regie (2^nd AD sau 3^rd AD, in cazul unor productii mai complexe) intocmeste raportul de productie. Regizorul secund si managerul de productie supervizeaza aceasta activitate, un rol important in asigurarea unor informatii necesare avindu-l secretara de platou (pe baza raportului zilnic de productie al secretarei de platou).

Acest raport de productie trebuie completat cu acuratete, deoarece inregistreaza stadiul productiei / filmarii. In cazul companiilor nord-americane, acest raport este folosit si de companiile de asigurari la care au apelat producatorii.

Managerul de productie foloseste raportul de productie pentru a determina daca scenele au fost filmate conform programarii, daca au aparut intirzieri si costuri suplimentare, daca stocul de pelicula este cel planificat.

In raportul zilnic de productie se inscriu urmatoarele informatii:

numele (titlul) productiei;

numele companiei de productie;

numarul productiei;

numele regizorului;

numele producatorului;

data;

numarul de zile de filmare planificate;

numarul de zile filmate;

informatii despre vreme;

ora de program a echipei (ora la care echipa de productie / filmare trebuie sa se afle pe platoul de filmare);

ora primei filmari din ziua respectiva;

ora ultimei filmari din ziua respectiva;

ora de sfirsit de program din ziua respectiva;

ora primei filmari dupa pauza de masa;

locatiile de filmare din ziua respectiva;

informatii legate de scenele filmate din cadrul scenariului:

numarul total de scene din cadrul scenariului;

numarul de scene adaugate / omise;

numarul de scene filmate pina in ziua respectiva;

numarul de scene filmate in ziua respectiva;

numarul total de scene filmate;

numarul de scene care au ramas de filmat;

filmate in ziua respectiva, dar neplanificate;

scenele refilmate in ziua respectiva;

perioada de filmare (in minute):

in ziua precedenta;

in ziua respectiva;

pentru ce a mai ramas de filmat;

scenele filmate fara sunet;

informatii despre stocul / consumul de pelicula (corespunzator diverselor tipuri de pelicula):

receptionat in ziua precedenta;

utilizat in ziua precedenta;

receptionat in ziua respectiva;

utilizat in ziua respectiva;

total receptionat;

total utilizat;

pelicula care trebuie copiata;

pelicula neutilizata (stoc ramas);

pelicula distrusa (care nu mai poate fi niciodata utilizata);

consumul mediu zilnic de pelicula;

informatii despre suportul de inregistrare a sunetului:

cit s-a inregistrat;

cit a ramas neutilizat;

informatii despre activitatea desfasurata de actori, cascadori, dubluri, figuratie, membrii echipei de productie / filmare;

informatii despre echipamentele folosite in timpul filmarilor din ziua respectiva;

observatii importante constatate in timpul filmarilor din ziua respectiva;

Un model de raport zilnic de productie este prezentat in Anexa 8.

ANEXA 1 Lista cu functiile si codurile Magic Budget ale profesiunilor cinematografice