Clasificarea institutiilor mass-media

Clasificarea institutiilor mass-media

Expresia "mijloace de informare in masa" poate cuprinde o arie mai larga a domeniului mass media, presa scrisa, audiovizualul sau o singura institutie. Definind aceste mijloace, putem spune ca un mijloc de informare in masa este o intreprindere care difuzeaza publicului un produs informativ sau de divertisment, prin mijloace tehnice specifice.

Institutiile din sistemul mass-media pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

a. In functie de scopul activitatii lor, institutiile mass-media pot fi:

- institutii orientate spre obtinerea profitului, sau comerciale (ex. Pro TV, Antena 1, Radio Mix FM, Cotidianul, Gandul)

- institutii non- profit (de serviciu public) (ex. TVR, Radio Romania Actualitati)

a.1. Institutiile comerciale sunt autofinantate, urmaresc profitul si nu depind de o sursa externa de finantare, fapt care le asigura o mai mare independenta si un grad sporit de libertate in ceea ce priveste pozitia politica si alegerea continutului programelor difuzate. Aceste institutii pot fi independente sau integrate in grupuri economice mai mari.

Exemple de institutii comerciale de presa scrisa din Romania:

Academia Catavencu este o institutie comerciala, contituita in baza legii Legii nr. 21/06.02.1924, ca "asezamint fara scop lucrativ" si pentru o perioada nelimitata de timp. Sediul Academiei Catavencu este in Bucuresti. In statutul ei este mentionat ca institutia este un asezamant cu caracter nepatrimonial si se constituie pentru "a contribui la insanatosirea valorica a societatii romanesti prin intermediul cuvintului de spirit". Modalitatea de atingere a scopului propus de Academie va fi editarea Buletinului Academia Catavencu, precum si a altor publicatii. Conducerea Academiei Catavencu este constituita din adunarea generala, care este forum supreme de conducere si care se convoaca cel putin o data pe an. Membrii fondatori ai revistei Academia catavencu sunt: Buscu Doru, Istodor Eugen Berceanu, Ivanciuc Cornel, Mardale Octavian, Mihaiu Liviu Georgica, Morar Ioan, Motoc Viorel, Toma Mircea Valentin, Vulpe Sorin. Seful de redactie este Doru Buscu, iar directorul, Sorin Vulpe.

Adevarul este o institutie comerciala fondata in 1888, si care din 25 decembrie 1989 apare intr-o noua formula. Editorul ziarului este societatea pe actiuni ADEVARUL. In statutul ziarului este specificat ca "ADEVARUL este un cotidian national independent. El este in afara oricaror influente politice, economice, financiare, de grup ori personale - interne sau din exterior. ADEVARUL nu face politica nici unui partid." Se mai mentioneaza ca redactorii ziarului nu pot fi membri ai vreunui partid, aceasta fiind o garantie a statutului sau independent. Directorul fondator al ziarului este Dumitru Tinu, editorialisti fiind Corina Dragotescu (director editorial), Razvan Mitroi (redactor sef), Val Valcu (senior editor - societate), Ion M. Ionita (senior editor - politica), Eugen Chelemen (sef sectie - news desk; invatamant), Cosmin Popa (sef sectie - externe), Marius Vasileanu (sef sectie - cultura), Dan Bucura (sef sectie - investigatii) si Mircea Marian.

Gandul este un alt exemplu de publicatie independenta. Publicatia este un cotidian national cu sediul in Bucuresti, editat de S.C. Crucisatorul S.R.L., iar din consiliul editorial fac parte: Cristian Tudor Popescu, director, Adrian Ursu, redactor sef, Bogdan Chirieac, redactor sef, Lelia Munteanu, redactor sef, Marius Nitu, redactor sef-adjunct si Serinela Spatarelu, redactor sef-adjunct.

a.2. Institutiile non-profit sunt servicii publice subventionate din diverse surse (partide, structuri guvernamentale, organisme filantropice, organizatii ale societatii civile, organizatii economice sau administrative).

b. In functie de pozitia politica institutiile media pot fi partizane (promoveaza partide, persoane, militante, propagandistice) sau neutre (echidistante, echilibrate). Cele care nu adera in mod explicit la o anumita doctrina sau grupare politica sunt mai echilibrate si echidistante, in timp ce acelea care promoveaza in mod evident diferite valori, partide sau persoane au o atitudine militanta si un ton propagandistic.

c. In functie modul de organizare ele pot fi autonome sau integrate in retele sau trusturi (ex. Clujeanul, Radio Pro FM, Pro TV)

d. In ceea ce priveste suportul prin care isi difuzeaza mesajul exista presa scrisa si audiovizual.

d.1. Presa scrisa - ziarele

Exista mai multe criterii de clasificare ale ziarelor:

d.1.1. Dupa periodicitate, ele pot fi publicatii cotidiene (ex. Cotidianul, Ziua, Gandul), saptamanale (Clujeanul, Ziarul Clujeanului, Academia Catavencu, Agenda, Capital), lunare (Tribuna economica, Observatorul militar, Cosmopolitan), trimestriale (Arhimede, Lumi virtuale), anuale.

d.1.2. In functie de tiraj, exista doi indicatori dupa care putem acesta poate fi determinat:

- nr. de exemplare tiparite/editie;

- nr. de exemplare vandute/1000 locuitori; (Norvegia - 610, Elvetia -592, Japonia - 575, Suedia - 472, Finlanda - 471, SUA - 226, Franta - 156)

Cel mai mare tiraj din lume revine cotidianului japonez Yomuri Shimbun, cu un total de 14,5 milioane de exemplare pe zi, iar in Europa cotidianului german Bilt Zeitung.

d.1.3. Dupa format, ziarele se clasifica in:

- tabloide (saptamanale)

- A4 (reviste)

- format mic (magazine lunare)

- pagina mare (cotidiane)

Dimensiunile publicatiilor au depins initial de cerintele tipografice, dar au devenit mai apoi marci ale anumitor forumle tip de presa scrisa.

d.1.4. Aria de difuzare este un alt criteriu de clasificare al institutiilor de presa, astfel ca       publicatiile se pot imparti in:

- publicatii locale (metropolitane) (ex. Adevarul de Cluj, Ziua de Cluj, Monitorul de Cluj)

- pblicatii regionale (ex. Buna ziua Ardeal, Evenimentul)

- publicatii nationale (Academia Catavencu, Gandul, Adevarul, Capital)

- publicatii internationale (USA Today, Herald Tribune, The Times)

d.1.5. Dupa continut, avem publicatii: generaliste (ex. Academia Catavencu, Gandul, Adevarul) sa specializate (informare politica si generala, economice, feminine, pt copii si adolescenti, confesionale, divertisment) (ex. Capital, Jurnal Astronomic, Gazeta de informatica).

d.1.6. In ceea ce priveste momentul aparitiei, avem urmatoarea clasificare:

- publicatii de dimineata (Gandul, Adevarul, Ziua)

- publicatii de pranz

- publicatii de seara (Coriere de la sera)

d.2. Audiovizualul

Audiovizualul cuprinde urmatoarele tipuri de institutii media: radiouri, televiziuni, sau mai nou, forme alternative de informare cum este reteaua Internet. Institutiile audiovizuale se clasifica dupa urmatoarele criterii:

d.2.1. Dupa zona de acoperire putem imparti institutiile mass-media in felul urmator:

locale (ex. Axa TV, Radio Mix FM)

- regionale (ex. TVR Cluj, Pro TV Cluj)

- nationale (ex. TVR, Antena 1, Realitatea TV)

- internationale (ex. CNN)

d.2.2. Dupa modul de transmitere a programelor, institutiile audiovizuale pot sa transmita folosind emisia de unde hertziene sau cablul.

d.2.3. In functie de       forma de finantare:

serviciu public (TVR, Radio Romania Actualitati)

- comercial (Antena 1, Pro TV, Radio MIX FM)

d.2.4. In ceea ce priveste modul de organizare, avem posturi independente si afiliate sau de retea.

d.2.5. Continut este un alt criteriu de clasificare. Astfel, institutiile audiovizuale pot fi generaliste si specializate.

Radioul a marcat prin aparitia sa, la inceputul anilor '20, intrarea intr-o noua era, pe care McLuhan avea sa o numeasca "galaxia ". Radioul este mijlocul de informare cel mai accesibil si, deci, cel mai utilizat in ziua de azi, chiar si in tarile dezvoltate- in SUA 98% din populatie il asculta cel putin a data pe saptamana. El nu necesita infrastructuri si solicita putine investitii din partea celor care il folosesc si care, in plus, nu au nevoie sa fie alfabetizati. Programele radio sunt diverse si se adreseaza tuturor categoriilor de ascultatori: muzica, stiri, dezbateri, foiletoane, teatru radiofonic, emisiuni culturale, jocuri si concursuri, transmisii sportive sau de la diferite manifestatii, etc.

Gratie undelor scurte si mai nou a satelitilor, aria de acoperire a radioului s-a marit considerabil. La scara mondiala se regasesc organizatii uriase, infiintate de toate tarile bogate, ca Voice of America, Radio France Internationale, Deutsche Welle, BBC. O data cu aparitia radioului FM, in locul vechiului AM, dotat cu o sonoritate superioara si cu o arie de acoperire mai scurta, s-au inmultit spectaculos numarul statiilor locale si regionale. Dupa aparitia televiziunii, radioul a trebuit sa-i cedeze suprematia, specializandu-se pe muzica, informatii si educatie.

TELEVIZIUNEA a aparut in anii '40. Datorita impactul emotional al imaginilor video, in tarile dezvoltate, 95% din locuinte sunt echipate cu un aparat tv. Toate tarile care aveau un teatru sau o industrie cinematografica prolifice produc pentru micul ecran, chiar si tari relativ sarace ca India sau Egipt. Incepand din anii '70, televiziunea foloseste tot mai mult satelitii de comunicare pt. a-si transporta programele pe distante lungi, pt distante scurte folosind in continuare reteaua hertziana si prin cablu. La sfarsitul secolului, se pregatea digitizarea, care avea sa mareasca de zeci de ori numarul de programe disponibile, facand posibila comprimarea semnalelor. Internetul a devenit un mijloc de distribuire a muzicii si al patrulea mod de difuzare a imaginii video.

Acum posturile tv sunt specializare in distributia de stiri- CNN, BBC International, EuroNews; de filme artistice- HBO, Cinemax, TNT, Discovery Channel, Canal +, Pro7; de sport- EuroSport; de muzica- MTV, MCM, VIVA; de stiinta- Discovery, History, Animal Planet, de programe pt copii- Cartoon Network, Fox Kids; de informatii financiare, de moda, de stare a vremii, de vanzari, de retete culinare, etc..

Cand vorbim de mass-media trebuie sa luam intotdeauna in calcul contextul in care acestea actioneaza. De aceea exista mai multe modele fundamentale de presa:

Modelul chinez - exista doar in tarile comuniste si scopul institutiilor media nu este sa informeze sau sa distreze, ci sa indoctrineze si sa mobilizeze populatia in conformitate cu ideologia Partidului Unic.

Modelul american - toate cotidienele sunt locale, scopul institutiilor este sa obtina profit. Presa e mult mai uniforma, mai nationala decat ne-am putea astepta. In afara unei divizari pe orizontala- de la presa nationala, pana la cea a uzinei sau a fermei, exista o diviziune verticala - presa de partid, de sindicat, a armatei etc..

Modelul britanic, centralizat- Marea Britanie si Japonia, sunt cele doua tari care are o presa cu adevarat nationala. Presa de provincie nu reprezinta decat o treime din cifra totala de difuzare. Exista o diferentiere neta intre presa de "calitate" si "yellow- press".

Modelul german, tricefal- presa e segmentata in trei compartimente foarte diferite intre ele- presa nationala, regionala si locala. Fata de restul Europei, in Germania lumea inca mai citeste ziare. Presa suedeza se inscrie tot aici.

Modelul francez, feudal- cotidienele franceze si-au impartit tara in fiefuri. Presa e regionala si o concurenta reala nu se inregistreaza decat in zona Capitalei. Ziarele pariziene se pretind nationale, dar in provincie au o vanzare de 10%. Se pune acut problema imixtiunii statului in structura programelor institutiilor media. Asemanator e si in Italia si Spania.

Modelul austriac, multinational- este cazul tarilor mici Austria, Irlanda, Luxemburg sau Monaco, care au vecini mari, Germania, Marea Britanie, si pe care au tendinta de a-l imita.

Modelul elvetian, multicultural- in tari cu puternic clivaj etnic, gen Elvetia si Belgia, nu exista ziare bilingve, ci editii in limbi diferite, de unde si numarul mare de publicatii.

Modelul indian- este cazul natiunilor unde coexista grupuri etnice foarte numeroase care folosesc idiomuri diferite si care scot publicatii proprii.

Gradul de dezvoltare al noilor mijloace de informare depinde de regimul politic al unei tari, de politica guvernamentala in materie de telecomunicatii, de resurse tehnologice si financiare si nu in ultimul rand de mentalitatile si traditiile oamenilor. O data insa cu inregistrarea tuturor semnalelor , stocarea, comprimarea si difuzarea lor in regim digital, toate mijloacele de informare, utilizand acelasi limbaj, vor putea fi puse in legatura cu usurinta. Cel putin in democratiile industrializate, consumatorii de media vor beneficia de aceste servicii prin intermediul ordinatorului personal. Banalitatea abonamentului la cablu si a accesului la satelit, multiplicarea canalelor cu acces platit pentru aceste doua noi mijloace de comunicare si plata emisiunilor la unitate vor face in curand desueta distinctia intre televiziunea pretinsa "privata"( platita numai prin publicitate) si cea "publica" (platita prin abonament, la care se adauga, de obicei, publicitatea).