Radioul in sistemul mass media

Radioul in sistemul mass media

In cadrul acestei teme, esalonate pe mai multe prelegeri, vom studia urmatoarele

repere teoretice si practice:

Radioul este mijloc de comunicare

Radioul este informatie

Radioul este furnizor si pastrator de cultura

Radioul este creator de cultura

Radioul este mijloc de divertisment

Radioul este mijloc de educatie

Radioul este prestator de servicii

Continut

Ce loc ocupa radioul in sistemul mass media

Care este specificul acestui gen de presa

Functiile radioului

Obiective

Dupa parcurgerea acestei teme,. studentii vor putea:

sa aprecieze rolul radioului in sistemul mijloacelor de comunicare de masa

sa aprecieze cantitativ si calitativ aportul radioului in viata societatii contemporane

Resurse:

Pentru completarea informatiilor la aceasta tema, pot fi consultate urmatoarele lucrari: Manual de jurnalism, volumele I si II, Polirom, 1997 si 1990, Norbert Bakenhus, Radioul local. Ghid practic pentru jurnalisti, Polirom, 1998, Claude Jean Bertrand, O introducere in presa scrisa si vorbita, Polirom,, 2001

Radioul in sistemul mass media

"Nimeni nu stie destul astazi. Toti vrem sa fim informati. Cu privire la ce? Nu stim exact. Dar am voi sa stim, sa aflam, sa putem spune - intr-o lume in care, in orice clipa, avem impresia ca se intampla ceva, fara ca noi sa fim la curent. Exista, in vremuri de mare densitate, cum sunt cele de azi , o suprema valoare, din care omul isi face hrana zilnica: informatia. Sa stii ceva, chiar inexact, dar sa stii. E aproape ca un narcotic". (Din volumul Constantin Noica,  21 de conferinte radiofonice. 1936-1943 )

Cu aceste cuvinte isi incepea Constantin Noica conferinta - una dintr-un ciclu de 21, rostita pe postul national de radio, la 25 noiembrie 1943. Era o recunoastere - de la altitudinea filosofului - a faptului ca omul secolului XX este in stare permanenta de informare. Acest adevarat drog pe care il reprezinta informatia pentru omul modern - aceasta constatare este valabila insa pentru omul tuturor timpurilor, deoarece informatia a fost si este vitala pentru insasi existenta speciei - ne-a adunat intr-un sat global, in care toti stim aceleasi lucruri, avem obiceiuri si interese similare. Pentru ca informatia inseamna imbogatire, dar, in acelasi timp, induce si fenomene contrare: pierderi de identitate, imputinare intelectuala, saracie spirituala, uniformizare, simplism.

Se afirma chiar ca omul modern s-ar afla sub dictatura presei. Ziarul, televizorul, postul de radio ne dicteaza ce sa cumparam, cat, de unde si cum sa ne hranim, cum sa ne imbracam si cum sa vorbim, cum sa gandim si cum sa ne crestem copiii.

In acest proces complex de bombardament informational, care il asalteaza pe om din toate directiile, presa are, fara indoiala, un loc principal, fiind furnizoarea celei mai mari cantitati de informatii. In plus, procesul de informare prin intermediul presei este constant si sistematic.

Radioul este comunicare

Radioul este, in primul rand, comunicare. Este prima lectie pe care a invatat-o la debutul sau ca redactor la un mic post de radio din Brooklyn, celebrul show-man de la CNN, Larry King. Primul lui sef i-a explicat lapidar si foarte clar continutul activitatii pe care urma sa o desfasoare: "Asta e munca de comunicare!"

Comunicarea prin radio cere onestitate. A doua lectie pe care a invatat-o Larry King a fost ca trebuie sa fii onest. "Ca sa devii un crainic de succes, fa-i pe ascultatorii si telespectatorii tai partasi la experientele si sentimentele tale". Ce inseamna onestitatea? Povesteste tot Larry King, referindu-se, de data aceasta, la debutul sau pe micul ecran: "Nu mai fusesem niciodata intr-o emisiune televizata si am lasat acest gand sa-mi dea emotii. Producatorul m-a asezat pe un scaun rotativ. Mare greseala! Din cauza emotiei ma tot roteam la dreapta si la stanga si m-au vazut toti telespectatorii. Trebuie sa fi fost amuzant, asa ca am mers pe instinct. i-am pus pe telespectatori in locul meu. Le-am marturisit ca eram emotionat. Le-am spus ca lucram la radio de trei ani, dar era pentru prima oara cand apaream la televizor. Si cineva m-a mai pus pe acest scaun rotativ. Acum, ca toata lumea imi stia situatia, nu mai eram emotionat. Asta m-a facut sa vorbesc mai bine si mi-a adus un si mai mare succes in acea prima seara la televiziune - totul doar pentru ca am fost onest cu cei carora le vorbeam".

Comunicarea cu elementul sau curent - conversatia - este o adevarata arta si cel ce o stapaneste poate sa se considere realizat pentru ca are posibilitatea sa intre in contact nemijlocit cu oameni diferiti, din locuri diferite, pe care nu-i cunoaste. Comunicarea directa interumana este acum la fel de importanta, poate chiar mai importanta decat in urma cu cateva decenii, cand nu se inventase internetul. "Unii se tem ca, din cauza volumului atat de mare de informatii transmis prin tot atat de multe mijloace electronice, arta conversatiei se va demoda - scrie Larry King in lucrarea amintita. Eu as spune exact contrariul. 'Vorbim' mai mult decat oricand si in mai multe feluri decat oricand, tocmai datorita acestor noi mijloace. Dar conversatia va ramane cu noi atat cat vor exista oameni. Indiferent ce noi tehnologii ne va aduce secolul XXI, primele cuvinte din aceasta carte vor ramane adevarate: 'Toti trebuie sa vorbim'. Si, cu toate inventiile si evolutia razboiului stelelor, succesul va reveni la baza. Fie ca stai cu cineva la masa sau scrii o scrisoare la computer, principiile unei bune conversatii raman aceleasi. Totul se reduce la a stabili o legatura cu o alta persoana. Franchetea, entuziasmul si dorinta de a asculta vor face din tine un maestru al conversatiei in orice ocazie. Si, fie ca te adresezi unui grup de 12 persoane intr-un sediu al unei comunitati, fie ca tii o teleconferinta prin satelit, lucrurile sunt la fel ca atunci cand te adresezi unui grup. Pregatirea, cunoasterea publicului si simplitatea discursului te vor ajuta intotdeauna sa obtii succesul ca vorbitor"

Comunicarea prin mass media inseamna legatura prin care individul intra in contact cu lumea. El afla ce fac ceilalti oameni, indiferent unde s-ar afla ei pe mapamond, poate chiar intra in conversatie cu ei, isi poate exprima, la randul sau, opiniile, isi poate povesti necazurile, poate intreba sau poate raspunde instantaneu la unele intrebari, prin emisiunile interactive. Spre deosebire de telefon unde, in general fiecare comunica cu oameni sau institutii cunoscute, prin intermediul radioului sau televiziunii aceasta convorbire nu presupune un scop anume, nici conoasterea interlocutorului. Subiectul convorbirii este suficient pentru ca, fiind interesat de tema pusa in discutie, fiecare sa aiba posibilitatea sa intervina in dialog. Acesta este, de altfel, si unul din punctele de atractie pe care presa electronica la are in randul publicului de pretutindeni.

Comunicarea presupune participanti egali, care se respecta, au ceva de comunicat si doresc sa comunice. Din punctul de vedere al publicului, partenerii trebuie sa para ca nu incearca sa se puna nici un moment in dificultate. Un reporter prea agresiv, care nu doreste decat sa-si "prinda" interlocutorul adresandu-i intrebari incomode nu va avea parte de un interviu, un reportaj sau o ancheta reusita si cu succes la public. Intrebarile incomode il intimideaza pe interlocutor si duc la blocarea convorbirii. Automat, ascultatorii vor trece de partea interlocutorului, pe care vor avea tentatia sa-l compatimeasca si, oricata dreptate ar avea, reporterul nu va mai avea credibilitate. Dar se cuvine sa mentionam si situatia opusa - aceea a unui reporter coplesit de eveniment sau de personalitatea interlocutorului sau si pe care il lasa sa vorbeasca vrute si nevrute. Un asemenea ziarist este calificat de public drept incompetent, nechemat in breasla.

Discutiile din lumea teoreticienilor presei au dus la concluzia ca nu poate fi vorba de presa fara a constientiza ca scopul fiecarei editii de ziar sau revista, al fiecarei emisiuni de radio sau de televiziune este comunicarea. Acest proces este colectiv sau individual. Un ascultator de radio actioneaza individual, de unul singur atunci cand deschide sau inchide aparatul. Tot dupa vointa proprie, el opteaza pentru un post de radio sau altul. Alegerea este si rationala, dar mai ales sentimentala. "Noi cucerim o natiune de ascultatori, cucerind-l pe fiecare in parte" subliniaza Michael H. Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, in "Radio management". Manualul jurnalistului de radio, POLIROM, 2001, p.51). Aceasta situatie i-a determinat pe unii teoreticieni sa sustina ca "radioul nu este un mijloc de comunicare in masa, ci un mijloc de informare individuala", sustin aceeasi autori. Producatorul de radio are datoria de a-si imagina conditiile in care se face ascultarea de catre fiecare receptor. El ar trebui sa stie unde se afla beneficiarul efortului sau de a informa, daca munceste, invata, se odihneste, in ce stare de spirit se afla, aceasta intuire fiindu-i facilitata de sondaje de opinie, scrisori, telefoane etc. Dar mai mult decat atat, cunoasterea cerintelor si intereselor publicului este data de cunoasterea si intelegerea temeinica a realitatilor sociale, economice si politice ale momentului. O zi in care s-au anuntat noi scumpiri ale tarifelor la unele servicii de interes public nu poate fi o zi fasta pentru nimeni. Un moment in care undeva in tara sau intr-o tara vecina s-a produs o catastrofa naturala sau s-a declansat un conflict militar poate induce in randul ascultatorilor o stare de tensiune, amaraciune, chiar disperare. In aceste conditii, producatorul de emisiuni radiofonice isi va echilibra programele, in concordanta cu starea de spirit a receptorilor sai si numai in acest fel va putea dialoga cu fiecare ascultator in parte si nu cu mase anonime si indiferente. Este ratiunea pentru care posturile de radio FM se bucura de asemenea succes in prezent. Aceste posturi - locale sau comerciale - isi cunosc destul de bine publicul caruia i se adreseaza pentru ca pot determina destul de precis aria de difuzare a programelor. In acest fel ele pot raspunde mai precis nevoilor de cunoastere ale grupurilor de receptori, dar si intereselor individuale ale ascultatorilor pe care ii servesc.

Comunicarea prin programe radiofonice este un proces ce se realizeaza cu mult efort si imaginatie. A-ti fermeca publicul este o datorie profesionala a fiecarui producator, redactor sau reporter. Captarea ascultatorului se realizeaza mai intai superficial, la nivelul auzului. Un sunet nou - fiecare post de radio are propriul sau sunet - poate starni interesul.

Etapa urmatoare este aceea a dobandirii credibilitatii. Este un proces complicat si dificil, care inseamna, de fapt, pentru un post de radio, castigarea audientei. Ascultatorii "cred" in postul de radio, nu numai ca le place cum suna, dar au garantia obiectivitatii, a respectarii adevarului de catre redactorii si producatorii lui. In sfarsit, dupa ce s-a impus in randul ascultatorilor prin sunetul sau aparte, prin respectarea adevarului, postul de radio poate considera ca si-a dobandit o personalitate. Credibilitatea unui post de radio - obisnuia sa spuna marele om de radio care a fost Eugen Preda - se castiga foarte greu, dar se poate pierde intr-o clipa. Formarea deprinderilor de urmarire a anumitor programe la un numar apreciabil de ascultatori este un proces dificil si de durata.

La castigarea credibilitatii contribuie, in primul rand, calitatea informatiei difuzate. Echilibrul, echidistanta, onestitatea, neimplicarea politica, operativitatea in difuzare sunt conditii ale credibilitatii. Un factor important in consolidarea credibilitatii il constituie realizatorii de emisiuni, cei care vorbesc in direct pe post. Ascultatorul ii va urmari in mod special pe unii dintre ei, va recunoaste postul si dupa vocile lor, iar, dupa voce, le va face chiar un portret imaginar. Nevoia de vedete la radio este la fel de mare ca si la televiziune. Dar, fara discutie, starurile singure nu pot face viabil un post de radio. De aceea, fiecare program trebuie sa aiba personalitate si o tinta precisa pentru a se bucura de atentia si pretuirea unui segment de public.

Radioul este informatie

Intre toate componente sistemului presei, radioul detine prioritatea in domeniul informatiei. Emisiunea de radio insasi este sinonima cu ideea de informatie, pentru ca radioul este cel care are prioritate, datorita posibilitatilor sale tehnice, in a anunta un eveniment. Deci, prima relatare despre un eveniment, primele date noi, inedite, de actualitate si de interes - elemente ce constituie calitatile informatiei - vor fi aflate mai totdeauna de la radio si apoi aceste elemente sunt completate cu ceea ce ofera alte surse - ziare, emisiuni tv., filme etc.

Una din calitatile de baza ale informatiei la radio este continuitatea. Radioul nu numai ca emite cea mai mare cantitate de informatie, dar acesta este un proces ce nu se intrerupe niciodata pe intregul parcurs al programelor emise de un post de radio. Oricand programul poate fi intrerupt pentru a se prezenta o stire de ultima ora. In plus un post de radio are programe de informatii din jumatate in jumatate de ora si aceasta realitate ii ofera posibilitatea de urmari un eveniment pe intreaga sa desfasurare.

O alta calitate a informatiei de radio este diversitatea. Fiecare om poate afla din emisiuni stirile pe care le doreste. Stirile politice, economice si de bursa, utilitare, din domeniile culturii, stiintei, sportului - toate temele, toate sectoarele activitatii umane isi gasesc la radio spatii in emisiuni. Intr-un program de 24 de ore sau chiar mai putin, se incearca gasirea raspunsurilor la o gama de interese umane extrem de larga.

Radioul este furnizor si pastrator de cultura

Radioul este mijlocul prin care ascultatori cu nivele culturale diferite se pot instrui in toate domeniile culturii, artei, stiintei. Programe speciale intra in casele receptorilor aducadu-le nu numai informatie culturala, ci chiar manifestari culturale la care ei nu pot participa. Spectacole de teatru, concerte, recitaluri ale unor vedete - unele desfasurandu-se la mii de kilometri departare de locul unde se afla receptorul - fac parte din existenta de zi cu zi a tuturor celor ce opteaza pentru programele culturale. Emisiunile culturale sunt adaptate varstelor si nivelelor culturale diferite ale ascultatorilor, astfel incat fiecare sa afle ceea ce isi doreste, sa poata sa se instruiasca sau sa-si completeze cunostintele in domeniile preferate si la nivelul particular de intelegere.

In acelasi timp, in fonotecile lor, posturile de radio tezaurizeaza fapte culturale remarcabile, voci ale unor personalitati din toate domeniile. Radioul se constituie, in acest fel, intr-o arhiva sonora de importanta nationala. Aceste inregistrari se utilizeaza apoi in emisiuni sau sunt oferite marelui public inregistrate pe casete sau CD-uri.

Radioul este creator de cultura

Spectacole de teatru si varietati, recitaluri poetice, concerte sunt produse foarte frecvent si pretutindeni in lume de posturi de radio. Radioul nu numai ca preia manifestari cultural distractive de la institutii de profil, dar produce fapte de cultura. Scenarizarile unor opere literare celebre, piese de teatru special create pentru a fi  montate  la radio, concerte inregistrate in studiou, emisiuni de varietatati - toate pot fi considerate opere artistice originale care imbogatesc patrimoniul spiritual national.

Operele dramatice radiofonice care stau la baza emisiunilor teatru la microfon, de pilda, sunt diferite de textele teatrale destinate scenei. Miscarea scenica, decorul trebuie suplinite de sunete si zgomote. Orice gest al actorilor nu poate fi sugerat decat prin inflexiunile vocii umane sau prin sunete sugestive. Inregistrarile muzicale realizate in studiourile posturilor de radio au o calitate exceptionala datorita mijloacelor tehnice de care acestea dispun. Aceasta calitate face din inregistrarile muzicale sau teatrale ale posturilor de radio adevarate bijuterii, multe inregistrari fiind apoi multiplicate pe casete sau CD-uri.

Radioul este divertisment

Ca si televiziunea, radioul ofera multe momente de desindere autentica prin emisiuni speciale de divertisment. Si programele muzicale, adaptate tuturor gusturilor, transmisiile sportive fac din radio un mijloc de destindere cautat si apreciat. Trebuie sa mai mentionam, ca acest tip de programe, ca, de altfel si cele culturale, sunt si foarte ieftine si nu presupun decat dispozitie de ascultare din partea receptorilor, prea obositi si adesea in lipsa de bani pentru a se deplasa la locul unde are loc un spectacol sau o manifestare sportiva.

Radioul este mijloc de educatie

S-a acreditat ideea ca radioul se adreseaza indeosebi persoanelor cu cultura medie, ceea ce nu inseamna ca aceste persoana ar fi refractare la imbogatirea cunostintelor lor. De aceea, in functie de varsta receptorilor, de categoriile profesionale si culturale care asculta programele de radio la diferite ore sunt emise in eter tot felul de emisiuni, care au rolul de a imbogati nivelul de cunoastere al tuturor. Mai mult, in colaborare cu institutii de invatamant, sunt difuzate programme-scoala, a caror frecventare sistematica, insotita, fireste , de tese de verificare a insusirii cunostintelor, confera anumite drepturi celor ce le frecventeaza in mod regulat. Multe posturi de radio si-au prevazut, chiar de la inceputirle existentei lor, canale educative tocmai pentru ca s-a intuit rolul important pe care acest mijloc de comunicare de masa il poate avea in procesul educational.

O mentiune speciala se cuvine a fi facuta in legatura cu rolul covarsitor pe care radioul il are in cultivarea limbii literare, o exprimare corecta din punct de vedere gramaticat si ortoepic, nuantata si moderna, din care sa lipseasca elementele arhaice, de jargon sau de argou, ca si neologismele stridente.

Radioul este prestator de servicii

Am comparat odata un post de radio cu un magazin universal deschis in permanenta. 24 de ore din 24, in toate zilele anului. Radioul ofera tuturor ascultatorilor servicii dintre cele mai diverse, de la ora exacta si buletine meteo, la lectii de limbi straine, sfaturi medicale, sugestii pentru petrecerea timpului liber, orarul magazinelor, informatii rutiere etc. Aceasta "prestare de servicii" inseamna, in acelasi timp o forma de manipulare, pentru ca presa, televiziunea si radioul ne organizeaza viata, consumul, educatia, univdersul de cunoastere, interesele si, prin aceasta, chiar gandirea si modul de reactie la factorii sociali, la evenimente.