Evolutii ale presei in statele comuniste

Evolutii in statele comuniste

La sfarsitul lui 1988, Silviu Brucan intreprinde o lunga calatorie in strainatate. El viziteaza Statele Unite si Marea Britanie. De la Londra, se deplaseaza la Moscova, pentru discutii oficioase cu responsabilii regimului apoi se intoarce la Bucuresti, trecand prin Viena. Brucan a lasat sa se inteleaga ca, in timpul acelei calatorii, au fost puse la punct anumite elemente ale loviturii de stat care, un an mai tarziu, avea sa-l debarce pe Ceausescu. "Moscova, Washington si Londra asigurau forta si stabilitate. Moscova ii furniza scenariul, Washingtonul si Londra, prin intermediul posturilor de radio, ii furnizau mijloacele. Indispensabile, intru-cat lovitura de stat a fost infaptuita aproape exclusiv pe baze propagandistice"[1]

In ceea ce priveste rolul serviciilor secrete straine implicate in rasturnarea regimului Ceausescu, Vladimir Bukovski declara in 1990: "Niciodata rolul KGB-ului in interiorul tarii si in strainatate nu a fost atat de important. Serviciile secrete sovietice sunt cele care au vegheat la rasturnarea lui Ceausescu in Romania, care au lansat "revolutia de catifea" in Cehoslovacia, care au luat masuri pentru rasturnarea lui Erich Honecker in Germania Rasariteana, producand indeosebi circumstantele favorabile distrugerii zidului Berlinului"

Contele Alexandre De Maranches,fostul sef al SDECE-ului francez, l-a citat in Le Figaro, pe unul dintre apropiatii lui Gorbaciov, anume Gheorghi Arbatov, cel care a afirmat: "URSS va face cel mai rau lucru cu putinta: ea va va lipsi de dusmanul vostru"[2] Lev Nevrozov, scria,: "In partida sa de sah pentru dominatia mondiala, Kremlinul si-a sacrificat stapanirea asupra Europei de Est, a efectuat un schimb de piese, pentru a-si asigura o mai buna penetrare a economiei si tehnologiei Europei Occidentale". Intr-un interviu acordat televiziunii germane DSF, la 10 octombrie 1990, Erich Honecker, declara ca a existat o strategie pe termen lung a KGB-ului conform careia in Uniunea Sovietica si in alte parti trebuie sa se schimbe sistemul actual.

In 21 noiembrie 1990, Honecker afirma: in ziarul Berliner Wochenpos : "Destituirea mea ca sef al partidului si al statului este rezultatul unei manevre de anvergura, ai carei instigatori continua sa ramana in umbra. Cei care astazi se lauda cu aceasta actiune nu sunt altceva decat plevusca. Ne aflam in prezenta unor schimbari extrem de importante, care nu au aparut de la o zi la alta, ci au fost planificate de multa vreme, la scara europeana si chiar mondiala. Reunificarea Germaniei trebuia sa fie considerata ca o contributie la construirea "Casei europene" si, data fiind situatia actuala, lucrul acesta nu putea fi atins decat printr-o transformare a sistemului politic din RDG"[4].

Ofiterul de securitate (r) Radu Tinu, in decembrie 1989, prim-adjunct al Securitatii din Timisoara scrie in cartea sa "No Comment" ca Ceausescu trebuia sa cada. Pentru aceasta era urmarit de serviciile secrete unguresti si americane: "Se cautau "detonatori" pentru debarcarea lui. Se incercase la Iasi, dar nu se reusise. Intotdeauna trebuie sa existe un Cozma sau un Tkes. Fara ei nu pot fi astfel de evenimente. Pacat ca trecerea s-a facut brutal. Cu morti, cu raniti, cu Nu trebuia sa se intample asa ceva. Cum au ajuns armele in mana populatiei? Armament nu a fost la populatie. La Timisoara a fost o revolta populara spontana, aparuta pe fondul unor nemultumiri. S-a aruncat cu pietre, cu cocktail-uri "Molotov". In urma revoltei din Timisoara, pe 18 decembrie erau 42 morti. Acesta continua pe o linie critica sa detalieze evenimentele de atunci, asa incat generalul Militaru, este facut agent KGB si responsabil pentru mortii din revolutie. Silviu Brucan si Cico Dumitrescu sunt vinovati in acceptiunea acestuia de victimele de la Otopeni. Sunt acuzati cei care au facut procesul de la Targoviste si modul cum au executat cuplul Ceausescu.[5]

Dintr-o declaratie a lui Doina Cornea reiese ca Silviu Brucan i-a acordat lui Emil Hurezeanu un interviu in 1993 in care recunoastea ca a fost la Moscova si a vorbit cu Gorbaciov cu scopul de a cere sprijin. Dibaciul diplomat insa nu specifica cu ce scop a cerut sprijinul. Tot din acest interviu aflam ca Gorbaciov ar fi zis ca nu se amesteca in treburile interne, dar a cerut sa se mentina sistemul comunist.[6]

Intr-un interviu acordat cotidianului "The Independent", Silviu Brucan, afirma ca societatea post-comunista, pe care intentioneaza s-o construiasca va avea doua clase: oamenii inteligenti si oamenii prosti, apreciind ca in Romania exista cam 2 milioane de intelectuali si 20 milioane de prosti. Intrebat cum ar putea fi convinsi prostii sa voteze pentru puterea celor inteligenti, Brucan raspunde: "li se va asigura mancare, caldura, medicamente". La finalul interviului a tinut sa precizeze: "Eu spun aceasta intelectualilor de la "The Independent" nu oamenilor din Romania. Ei nu ar intelege. Va trebui sa prezentam aceste idei intr-o maniera populara".[7]

Cu privire la variantele enuntate despre actul din 1989, ca a fost revolutie, ca a fost lovitura de stat, Silviu Brucan este de parere ca totul a plecat de la sedinta din 22 decembrie 1989 de la Comitetul Central. Analistul considera ca totul a plecat de la ideea lui Militaru care sugera ca noul guvern sa se numeasca Frontul Salvarii Nationale. Acesta era de parere ca denumirea vine de la o scrisoare adresata celui de-al XII-lea Congres al P.C.R semnata Frontul Salvarii Nationale, transmisa la Europa Libera in 1980. Scrisoarea fusese redactata de Alexandru Melian. Cu referire la teoria lansata ca ar fi fost lovitura de stat Brucan declara la 4 ianuarie 1990 :' Sunt uimit ca ziare serioase din Occident au putut sa inghita o poveste atat de grosolan fabricata. Nu am crezut niciodata ca ziarele occidentale snt asa de vulnerabile'. Acesta isi incheia conferinta astfel : " Daca ar fi fost un complot care l-ar fi rasturnat pe Ceausescu, sigur ca noi ne-am fi laudat cu acesta si am fi facut capital politic dintr-o asemenea fapta in fata poporului roman. Modestia nu este punctul cel mai tare al politicienilor romani[8].

Dupa fuga cuplului Ceausescu, cu elicopterul, Televiziunea romana "libera" a inceput sa emita stiri cu privire la locul unde se va duce dictatorul. Pe masura ce orele se scurgeau, versiunile cele mai contradictorii, si, deseori, cele mai absurde, referitoare la plecarea lui Ceausescu, au inceput sa fie oferite publicului. Astfel, la mai putin de jumatate de ora dupa plecarea sa, agentia Taniug anunta faptul ca dictatorul a fugit si se afla in drum spre China. Intre orele 14:30 si 19:00, Televiziunea Romana a anuntat de doua ori arestarea lui Ceausescu, si de doua ori ca acesta ar fi reusit sa scape. Taniug si Agentia Ungara de presa au inceput sa confirme, in mod sistematic, informatiile oferite de presa romana. Cele doua agentii au anuntat, tarziu in noapte, ca sotii Ceausescu au fost prinsi, dar, a doua zi de dimineata, radioul din Romania dezmintea stirea declarand ca nu au fost inca arestati, dar se afla in Romania.[9]

Intru-un articol din Financial Times, realizat de Judy Dempsey impreuna cu corespondentii din strainatate in 22 decembrie se aprecia ca Ceausescu se lupta pentru a se mentine la putere. Mass -media din Iugoslavia si Ungaria au relatat ca mai mult de 50 de persoane au fost omorate de fortele securitatii. Acestea au deschis focul impotriva celor care scandau pentru inlocuirea regimului. Agentia Taniug aprecia ca cel putin 20 de studenti au murit in capitala cand politia a improscat mii de demonstranti cu o ploaie de gloante si a deschis foc de rachete din elicoptere. Radio Budapesta a relatat ca 32 de persoane au fost omorate in Cluj. Taniug raporta: "Sunt multi morti pe strazile Timisoarei, ale Bucurestiului si ale altor orase". Aceeasi agentie relata: "masini blindate au calcat studenti, in timp ce politia a tras in orice miscare pe strada". TASS relata: "cand un grup de martori oculari s-au repezit sa-i scoata pe cei calcati de sub rotile masinilor blindate, s-a tras asupra lor cu automate". De asemenea au aparut relatari cum ca un grup care scanda intr-o intersectie importanta, "Jos Ceausescu!", "Jos asasinii!" au fost incercuiti cu tancuri dupa care s-a tras asupra lor cu pusti automate. Toate informatiile mass - media au venit de la agentiile de presa est - europene si de la diplomatii aflati la fata locului. Majoritatea mass - media a transmis cu lux de amanunte despre evenimentele din Romania. Majoritatea agentiilor de presa mergeau pe aceeasi linie semnaland incidente de la cele mai diverse la cele mai serioase. Cele mai multe rapoarte indica faptul ca declansarea demonstrantilor din 21 decembrie s-a petrecut atunci cand presedintele si-a inceput discursul in fata multimii adunate in centrul Bucurestiului. A urmat intreruperea discursului la radio si tv. Discursul lui Ceausescu a fost inlocuit cu un cantec patriotic care a durat 3 minute.

In ziarul american, Baltimore Sun din 22 decembrie gazetarul Scott Shane analizeaza atitudinea lui Gorbaciov si a Rusiei in special asupra evenimentelor din Romania. Din datele detinute pana in acele momente, liderul sovietic a recurs la o strategie de neimplicare, bazandu-se si pe rapoartele contradictorii care erau difuzate de agentiile mass - media. In fata Congresului de Deputati ai Poporului acesta declara: "Deocamdata informatiile pe care le-am primit din Bucuresti si de la ambasadorul roman nu ne dau posibilitatea de a ne forma o notiune a ceea ce se intampla in tara aceasta." Uniunea Sovietica oscila intre aplicarea strategiei de condamnare a ceea ce se petrecea in Romania sau aplicarea strategiei de a se abtine de la orice declaratie in baza principiului de neamestec in treburile interne ale unui stat suveran, un principiu de baza al doctrinei gorbacioviste. Exista insa semnale ca in planul relatiilor diplomatice Gorbaciov a facut presiuni asupra guvernului de la Bucuresti de a evita varsarea de sange. De asemenea, ambasadorul sovietic la Bucuresti a fost mandatat sa ceara un acont oficial al evenimentelor recente in timp ce ambasadorul roman a fost chemat la ministerul de externe sovietic, fiind chestionat in legatura cu evenimentele in curs de desfasurare. Cu toate ca oficialii de la Moscova declarau ca le lipsesc informatiile, agentia sovietica TASS, a fost una din agentiile de presa care oferea rapoarte de la fata locului. Agentiile de presa din occident s - au vazut in postura de a se baza pe TASS pentru informatii veridice. Tot in Baltimore Sun din 22 decembrie apar stiri referitoare la starea de revolta a populatiei. De la camioane pline cu trupe si pompe de incendiu masate in centrul capitalei la demonstrantii care strigau " Libertate" si "Jos Dictatura". Pe langa agentiile de presa care transmiteau continuu stiri, majoritatea neverificate, televiziunea romana si radioul continuau sa transmita cuvantarea lui Ceausescu la adunarea de dimineata.

Intr-o corespondenta din Moscova pentru Baltimore Sun din 23 decembrie ziaristul anunta ca parlamentul sovietic s-a declarat solidar cu revolutia populara din Romania. Congresul a adoptat o hotarare in acest sens: "In acest moment istoric legat de soarta Romaniei, al doilea congres al deputatilor poporului isi declara sprijinul hotarat cauzei poporului roman". Stirile erau primite cu bucurie de deputatii sovietici. Acestia urmareau cu interes stirile transmise de la Bucuresti de catre cei 4 corespondenti ai agentiei TASS. La Moscova au existat si stiri care sugereau si eliberarea Moldovei. Aceste stiri apreciau ca dupa ocuparea acesteia de URSS in 1940 este momentul ca Moldova sa revina in granitele sale firesti. Cu toate ca la Chisinau a fost tinuta o slujba in memoria celor cazuti in Romania la care au participat peste 10 000 de oameni care scandau "Jos cu gardurile", aceste stiri nu au avut ecou.

In 23 decembrie, Baltimore Sun anunta rasturnarea lui Ceausescu. Cotidianul saluta aceasta schimbare, insa avertizeaza asupra pericolelor care inca nu s-au terminat. Securitatea se lupta cu fortele ministerului Apararii. Este dat ca viitor prim ministru Manea Manescu, sef al unui guvern tranzitoriu. Analizand aceasta ipoteza analistii americani sunt de parere ca nu poate reprezenta o solutie viabila intru-cat Manescu, in varsta de 73 ani nu mai poate fi un adversar serios. De altfer aparitia unei opozitii consistente prinde greu contur deoarece aceasta practic lipsise cu desavarsire in anii premergatori revolutiei. Scott Shane, corespondentul Baltimore Sun la Moscova transmitea redactiei sale din SUA in 24 decembrie un articol in care analiza pozitia Uniunii Sovietice in raport cu evenimentele din Romania. Mihail Gorbaciov declara in 24 decembrie: "Noi suntem de acord acum sa contactam tarile Pactului de la Varsovia pentru a coordona actiunile noastre reciproce de ajutorare a poporului roman."

Dupa ce un cetatean sovietic a fost ranit, guvernul sovietic a emis un comunicat agentiei TASS: "Uniunea Sovietica nu poate ramane indiferenta de soarta cetatenilor sovietici si cere ca cei care au dezlantuit actiunile ce au pus in pericol vietile oamenilor sovietici sa fie imediat opriti". In relatiile diplomatice acest comunicat a creat pe deoparte teama deoarece se considera ca daca se va atenta la siguranta cetateniilor rusi, guvernul acestora va putea sa ia atitudine impotriva statului roman si nu putine erau statele occidentale care chiar se pronuntasera pentru o interventie a URSS in Romania, pentru a mentine siguranta. Mai mult se lansa si ipoteza ca in cazul interventiei sovietice in Romania, soarta tarii va sta din nou sub influenta rusa. Pe de alta parte aceasta declaratie putea schimba raporturile diplomatice intre Rusia si celelalte state implicate in relatii cu Romania.

Primul ministru, Nicolai Rijkov cu privire la aceste       probleme afirma : "noi trebuie sa ii ajutam pe ei din punct de vedere medical si chiar cu altfel de ajutoare" . Mai mult chiar, oficialul sovietic a declarat ca interventia rusa in Cehoslovacia din 1968 a fost facuta pentru a opri schimbarile democratice, in timp ce in evenimentele de azi, daca fortele pactului de la Varsovia vor interveni va fi numai pentru a proteja schimbarile democratice. Liderul sovietic a aprobat la randul lui un document in care a sustinut ca revolutia romana este o cauza a poporului roman. Poporul roman a inlaturat regimul dictatorial si s-a angajat pe drumul reformelor. Ziua de 24 decembrie este o zi in care majoritatea agentiilor de stiri au relatat starea de haos in care se gasea Bucurestiul, de luptele de strada, de teroristi, de civili care se infiltrau printre oameni si aparau cauza securistilor, de tragatori de elita, de tineri, de studenti, multi dintre ei morti. Seara dupa lasarea intunericului se preconiza o lupta si mai crancena. In paralel cu aceste stiri, televiziunea nationala transmitea emisiuni cu oameni veniti din strada, cu indemnarea populatiei la calm si indemnul ca mai e putin si teroristii se vor recunoaste infranti.

In Washington Post din 24 decembrie, Liviu Turcu, fost angajat in structurile Securitatii, aflat in Statele Unite in vremea revolutiei face o analiza a Securitatii si raportului acesteia cu Armata. Acesta afirma ca frictiunile dintre Securitate si Armata sunt de lunga durata: "Recentele masacre din Romania se dovedesc a fi contrare afirmatiilor sententioase ale Presedintelui rasturnat, Ceausescu "sa nu facem martiri", pe care le repeta adesea celor din jur". Liviu Turcu preciza ca in Securitate criza s-a amplificat o data cu teama lui Ceausescu de a i se intampla ceva rau. Totodata, acesta aprecia ca in Securitate lucreaza in jur de 50 000 de oameni. Faptul ca Elena Ceausescu a intervenit in principiile de selectare ale viitorilor ofiteri, propunand ca acestia sa nu mai fie alesi din randul studentilor ci tineri cu un nivel de inteligenta mai scazut, de regula, dupa afirmatiile lui Turcu, copii de la orfelinate crescuti si educati in spiritul partidului i-au transformat pe acestia in aparatori ferventi ai regimului.[11] In 25 decembrie, in Baltimore Sun apare un articol in care se analizeaza variantele prin care sa se ofere ajutor nou infiintatului F.S.N.. James Baker, Secretarul de Stat a declarat ca SUA ar sprijini orice interventie militara a unei tari est-europene de partea fortelor prodemocratice in Romania. Cu toate ca pe 24 decembrie Mihail Gorbaciov anuntase ca URSS nu intentioneaza sa intervina direct in Romania, J. Baker in acord cu o delegatie a guvernului francez a afirmat ca Pactul de la Varsovia are sprijinul SUA, daca acesta v-a trimite trupe sa ajute noul regim de la Bucuresti. Baker, declara la NBC: "Cred ca vom sprijini orice efort de a ajuta F.S.N. din Romania. Ei incearca sa scuture jugul unei dictaturi foarte, foarte opresive" . In continuarea articolului se preciza ca fortele democratice din Romania au cerut ajutor, in special munitii pentru a invinge trupele de securitate care erau fidele regimului Ceausescu. Secretarul Apararii al SUA, declara la NBC: "Este evident ca speram ca fortele revolutionare sa invinga, dar situatia inca este foarte confuza". Oficialul american aprecia: "cred ca rezultatul este incert. Guvernul francez sprijina o interventie militara a tarilor din estul Europei in favoarea Revolutiei". La randul sau, Roland Dumas, ministrul de externe francez aprecia ca Franta este dispusa sa trimita o brigada de voluntari cu precizarea insa ca aceasta brigada sa faca parte dintr-un grup multinational de interventie ca sa ajute Romania. In acelasi sens, guvernul olandez s-a aratat deschis acestei propuneri.

Israelul a luat si el pozitie prin ministrul sau de externe: "Israelul se bucura de transformarea democratica din Romania si doreste poporului roman libertate si prosperitate. Israelul condamna masacrele teribile din Romania si regreta miile de persoane care si-au pierdut viata". De altfel in Israel, Ceausescu era vazut ca un diplomat abil, independent de celelalte guverne socialiste, dovada fiind ca Romania a mentinut relatiile cu statul evreu si dupa Razboiul de sase zile din 1967. Prin vocea vice prim-ministrului si ministrului de externe, Simon Peres intr-o declaratie la un post de radio afirma: "Ceausescu era. un om al pacii in relatiile internationale, dar in politica lui interna el a folosit masuri dure ca nimeni de la Stalin si pana acum".