IMPACTUL EVOLUTIEI TEHNOLOGICE ASUPRA JURNALISMULUI

IMPACTUL EVOLUTIEI TEHNOLOGICE ASUPRA JURNALISMULUI

Spre sfarsitul secolului al XX-lea, o data cu dezvoltarea Internetului, a aparut o noua forma de jurnalism, cu caracteristici noi, incluzand accesul la informatia globala, abundenta stirilor, posibilitatea realizarii de reportaje instantanee, o mai mare interactivitate si facilitati multimedia. Din multe puncte de vedere aceasta forma de jurnalism are un potential urias, pentru ca poate provoca o crestere a audientei printre cei dezinteresati pana acum de presa "clasica".

Pe de alta parte sunt multe amenintari la adresa celor mai apreciate valori si la standardele cele mai ridicate ale jurnalismului. Autenticitatea continutului, verificarea surselor, acuratetea si adevarul pot deveni suspecte avand in vedere ca in ziua de azi oricine are un computer si un modem poate deveni un editor international.

Noua mass media transforma jurnalismul din patru puncte de vedere:

1. continutul stirilor este profund schimbat datorita aparitiei noii tehnologii media;

2. modul in care jurnalistii lucreaza in era digitala este diferit;

3. structura redactiilor si industria stirilor merg, de asemenea, catre o transformare fundamentala;

4. noua media aduce o noua configuratie in ceea ce priveste relatiile intre redactiile de stiri si in interiorul acestora, jurnalisti si marele public, incluzand aici audienta, surse, concurenta, vanzatori de publicitate si guverne.

In vechea lume a mediei analogice o stire care era publicata intr-un ziar sau spusa intr-un buletin de stiri de seara era actualizata abia a doua zi. Astazi, stirile sunt intr-o continua schimbare, actualizarea se face permanent. Cand viziteaza un site, unul din primele lucruri care-l intereseaza pe vizitator este data sau ora la care a fost actualizat si daca nu este o data recenta, trece la alt site. Exista chiar roboti care ii anunta automat pe "internauti" cand un site preferat a fost actualizat. Vechile redactii erau organizate aproape ca niste unitati militare, cu un editor-sef care coordona o ierarhie relativ rigida. Deciziile urmau un sir lung de comenzi. Noile redactii tind spre o structura descentralizata si flexibila, iar printre angajati sunt acceptati cu mai multa usurinta, freelanceri. Aceasta schimbare poate duce insa la o problema de alt ordin: este mai greu sa creezi si sa cultivi o redactie puternica din punct de vedere al valorilor traditionale ale jurnalismului.

Structura industriei media este, deasemenea, in schimbare. Competitia apare din mai multe parti si furnizorii de stiri nu mai sunt doar ziarele, revistele si televiziunile traditionale, pentru ca Internetul permite accesul cu costuri reduse oricui are ceva de comunicat (in special companiilor, fundatiilor non-profit, institutiilor guvenamentale ale caror voci pana acum erau filtrate de marile companii media). Furnizorii traditionali de informatii in general serveau o comunitate bine definita din punct de vedere geografic. Ziarele locale si posturile de televiziune locale acopereau ,,piata" orasului sau regiunii respective. Furnizorii de informatii la nivel national ,,serveau" o singura tara sau o anumita regiune. In prezent, operatorii de stiri online pot continua sa serveasca piata locala, dar cei care spera intr-o eventuala viabilitate financiara se reconfigureaza pentru a putea servi interesele unor comunitati mai mari si mai diverse din punct de vedere geografic, care pot sa cuprinda atat populatia locala, dar si alte comunitati aflate dincolo de granitele orasului sau tarii. Aceste modificari aduc implicatii profunde nu numai in ceea ce priveste comertul sau cultura, dar si in ceea ce priveste democratia.

Daca televiziunea si radioul au fost privite cu scepticism la momentul aparitiei, Internetul si posibilitatile sale aparent nelimitate au facut initial un numar mare de prozeliti. Explozia Internetului la inceputul anilor '90, datorata in special aparitiei browserelor (programe folosite pentru navigarea pe Internet. Exemplu: Internet Explorer, Netscape Navigator), i-a conferit acestui nou mediu un statut mitic.

Aceasta explozie a adus cu sine un colaps al domeniilor ".com" - domenii comerciale destinate oricarui utilizator, persoana fizica sau juridica, care-si dorea o prezenta pe Internet. Internetul devenise brusc mult prea aglomerat. Aceasta prabusire, alaturi de o serie de noi tehnologii care promiteau marea cu sarea numai pentru a disparea in interval de cateva luni, a creat o patura de oameni pe care Mike Ward (2002) ii numeste "the digitally dissapointed" (cei dezamagiti de tehnologia digitala).

Acum, la inceputul anului 2009, jurnalismul online ramane inca, un mediu complementar ziarelor, radioului si televiziunii. Revolutia mediatica pe care o promitea Internetul, prin posibilitatea de a ingloba toate celelalte trei media, se desfasoara lent. Convergenta mediilor cu care Internetul ameninta e un proces de durata si poate fi intalnit deocamdata doar in manifestari partiale (ex. clipuri audio-video pe unele siteuri de stiri).