STILUL AUDIOVIZUAL

STILUL AUDIOVIZUAL

Caracteristicile stilului audiovizual

O caracteristica a stilului Radio-TV este claritatea care este o cerinta expresa a materialelor scrise pentru radio si televiziune. Ascultatorii trebuie sa inteleaga de prima data ceea ce se spune. Acest gen de claritate poate fi atins prin folosirea unor propozitii simple si a unor cuvinte familiare, prin evitarea utilizarii pronumelor si prin repetarea substantivelor proprii daca este necesar, precum si prin mentinerea predicatului in apropierea subiectului in propozitie. Dar claritatea se obtine mai ales prin cunoasterea si intelegerea perfecta a subiectului.

Stilul si redactarea materialelor informative

Stilul folosit in redactarea materialelor pentru radio si televiziune difera oarecum de stilul presei scrise.

.Titlurile apar, de obicei, inainte numelor. Majoritatea persoanelor mentionate in materialele pentru Radioteleviziune trebuie identificate. Titlurile aproape intotdeauna preced numele. Ca urmare, in timp ce un articol din ziar precizeaza "Adrian Nastase, fostul prim-ministru", la radio si televiziune se va spune "fostul prim -ministru, Adrian Nastase".

.Evitati abrevierile.

.Evitati citatele, pe cat posibil. Citatele directe sunt mai greu de prezentat in emisiunile de radio si televiziune, deoarece nu se pot semnala ghilimelele. Autorul trebuie sa foloseasca formule de genul "dupa cum am spus" sau "citand din"

.Mentionarea sursei trebuie facuta inaintea citatului, nu dupa el.

.Folositi cat mai putine semne de punctuatie.

.Cifrele si statisticile trebuie rotunjite. Ziaristul doreste sa utilizeze cifre cat mai exacte. Dar in emisiunile de radio si televiziune, suma de 4.101.699 de lei din ziar devine "peste patru milioane de lei"

.In transmiterea stirilor, referiti-va pe cat posibil la persoana ascultatorului si telespectatorului. "De acum inainte, benzina o sa va coste cu 40 de bani mai mult litrul". In acest fel , aveti sanse mult mai mari sa captati interesul ascultatorului.

.Evitati folosirea simbolurilor atunci cand scrieti. Nu trebuie utilizat niciodata simbolul dolarului. Nici simbolul pentru procente. Scrieti cu litere astfel incat sa nu existe nici o posibilitate de eroare din partea prezentatorului.

.Dati in transcriptie numele si denumirile straine, puneti accentul pe silaba, indicati in text accentul logic. Pronuntarea pentru radio si televiziune are aceeasi importanta ca si ortografia pentru presa.

.Evitati pronumele. In sintagma "Dl Tariceanu, primul ministru, a mentionat ca" primul ministru este o apozitie. La radio si televiziune, asemenea constructii stanjenesc exprimarea prezentatorului si ii deruteaza pe ascultatori. Ascultatorii nu beneficiaza de avantajul virgulelor care incadreaza apozitia. Ei pot auzi exemplul de mai sus mai direct la Radio-TV "Tariceanu a spus". Autorii textelor pentru radio si televiziune trebuie sa fie atenti ca subiectele si predicatele sa fie cat mai aproape unele de altele.

.Utilizati timpul prezent ori de cate ori este potrivit. Utilizarea timpului prezent ("presedintele spune" si nu "presedintele a spus") confera actualitate materialelor. Dar, de exemplu, daca presedintele a facut o afirmatie cu o zi inainte, stirea nu trebuie prezentata la timpul prezent.

.Evitati propozitiile subordonate la inceputul frazelor. Constructia simpla-subiect, predicat, complement - este structura cea mai buna.

Caracteristicile stilului

In timp ce presa are cele cinci intrebari de baza (cine, ce, unde, cand, de ce), Audiovizualul are cele patru exigente - corectitudine, claritate, concizie si culoare. Aceste patru Ce-uri servesc drept baza pentru materialele de Radioteleviziune si constituie un cadru bun pentru comentarea stilurilor folosite in redactarile pentru radio si televiziune.

Tot ceea ce un jurnalist din Audiovizual intreprinde trebuie sa contribuie la relatarea unor informatii exacte. Regulile stricte de redactare trebuie sa faciliteze, sa nu impiedice prezentarea exacta a unui eveniment.

Redactarea stirilor pentru emisiunile de radio si televiziune are cateva caracteristici importante care difera de cele ale presei.

.O trasatura importanta a stilului de redactare pentru radio si televiziune este accentul pe caracterul imediat al materialelor. Informatiile din buletinele de stiri trebuie sa fie la minut. De asemenea, trebuie scrise de parca ar fi la minut. In timp ce in presa se prefera timpul trecut al verbelor, in emisiunile de radio si televiziune se prefera timpul prezent.

.O alta caracteristica importanta - redactarea textelor pentru radio si televiziune necesita un stil de conversatie. Chiar si cel mai clar si mai simplu text de ziar pare pretentios atunci cand este citit cu voce tare.

.Materialul scris pentru radio si televiziune trebuie sa sune ca un articol de ziar, deoarece prezentatorii il citesc cu voce tare. Aceste texte trebuie scrise pentru ureche, nu pentru ochi. Stilul de a scrie poate deci sa fie mai degajat decat acela din presa.

.Exprimarea concisa, caracteristica stilului pentru audiovizual, este una din calitatile de baza. Lucrand contra cronometru, jurnalistul din Radioteleviziune nu-si poate permite sa iroseasca cuvintele. Trebuie sa se straduiasca permanent sa simplifice si sa condenseze.

Exista o serie de modalitati de a realiza acest lucru:

a) Eliminati toate adjectivele si adverbele care nu sunt absolut necesare. Bazati-va pe substantive si verbe, cele mai puternice cuvinte din limba.

b) Evitati utilizarea diatezei pasive.

c)Folositi propozitii scurte, simple. Jurnalistii din Audiovizual nu au nevoie de o diversitate de lungimi si de tipuri de propozitii de care se folosesc ziaristii din presa pentru ca materialele lor sa fie cat mai interesante. Ei sunt mai eficienti cand isi mitraliaza publicul cu informatii rapide, exprimate simplu si scurt.

Regului de redactare

1. Nume, titluri, functii

Cand se mentioneaza pentru prima data numele, se specifica titlul, functia, gradul in raport cu subiectul (verbal sau subtitrat).

a) de regula se utilizeaza succesiunea functie-nume

ex.: Directorul firmei "Contrast", George Roman. ;

b) formula nume-functie ar fi utilizata in cazul unui interviu in direct

ex.: Vorbim cu domnul George Roman, directorul firmei "Contrast"..;

2. Sigle, acronime

-Cele cunoscute (ONU, NATO, CSCE) se rostesc doar in formula de abreviere. ---Cele mai putin cunsocute se citesc desfasurat cu adaugarea acronimului, pentru a se putea utiliza ulterior.

3. Cifre, numere

-Numerele compuse din multe cifre se evita sau se rotunjesc, se simplifica: se spune de exemplu 2 milioane jumate in loc de 2 milioane 500.000

-In cazul prezentarii rezultatelor unor alegeri, sondaje e bine ca cifrele sa se prezinte complet. Pentru o receptare mai eficienta a informatiei e bine sa se demonstreze vizual si niste grafice sau cel putin cifrele.

-A nu se plasa pe ecran un sir de cifre in timp ce prezentatorul sa le citeasca, asta insemnind diletantism. Tine de imaginea realizatorului sa gaseasca metodele oportune.

4. Citatele

Dupa Lucian Ionica exista citeva modalitati de incadrare a mesajelor in materialele de televiziune:

a) persoana e in imagine, vorbeste direct

- declaratia e reprodusa integral (fara omisiuni);

- declaratia e reprodusa partial: se fonotecheaza mai multe fragmente selectate, pastrindu-se sensul cuvintelor spuse, modalitate utilizata pentru a prezenta o idee cit mai succint, concentrat;

b) persoana e in imagine, coloana sonora reprezinta o sinteza a celor spuse de intervievat, sinteza fiind realizata si rostita de reporter;

c) in imagine e crainicul, care rosteste un text ce contine un citat:

- Dupa cum a declarat domnul X, citez "" am incheiat citatul. Daca citatul e ceva mai lung se recomanda ca pe parcurs sa se utilizeze sintagme de genul in continuare domnul X a spus sau domnul X a mai zis ca etc.

- Transpunerea unei declaratii directe in varianta indirecta:

declaratia directa: domnul X a zis: "Vom construi in sectorul Centru"

varianta indirecta: domnul X a afirmat ca se va construi in sectorul Centru

Sursa declaratiei se mentioneaza la inceputul fragmentului citat.

5. Vocabularul

- Nu se utilizeaza cuvinte complicate, termeni tehnici, de specialitate.

-Dintre doua sinonime se alege cuvintul mai scurt.

-Se evita neologismele cind exista echivalente mai cunoscute.

6. Verbul

In cazul reportajelor de stiri se foloseste prezentul, daca se potriveste in cadrul contextului respectiv. Deasemenea se utilizeaza ori de cite ori e posibil diateza activa.

7. Apozitiile se evita pe cit posibil iar predicatele si subiectele corespunzatoare se pozitioneaza cit mai aproape.

8. Se utilizeaza cit mai putine pronume, pentru ca exista riscul sa nu fie clar la cine se refera.

9. Nu se utilizeaza propozitii subordonate la inceputul frazei, aceasta ingreunind perceperea textului.

10. Se evita expresiile celebre (rostite de multe ori in latina). Tendinta de a da mesajului o nota distinsa reduce din accesibilitatea acestuia .

Greseli de limbaj in audiovizual

Intr-un raport al Consiliul National al Audiovizualului (CNA) din decembrie 2007, asupra calitatii limbii romane folosite in audiovizual, alcatuit pe baza unei monitorizari privind 'degradarea limbii romane' in acest segment media, presedintele Razvan Popescu atragea atentia asupra abundentei de greseli. Raportul, intocmit pe baza unui protocol incheiat intre CNA si Institutul de Lingvistica al Academiei Romane 'Iorgu Iordan - Al Rosetti', a fost facut in urma monitorizarii, in perioada 15 octombrie - 25 noiembrie, a sase posturi de radio (Radio Romia Actualitati, Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, RadioInfoPro) si 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, ProTV, Realitatea, Acasa, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, national TV, Antena 3, B1TV, OTV). Alegerea acestora s-a facut in functie de mai multi factori: audienta, acoperire nationala, pondere a emisiunilor informative si de dezbatere, asumarea uui rol cultural si educativ. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar interventiile verbale si mesajele scrise (titluri, crawluri) pentru care isi asuma responsabilitatea redactorii si colaboratorii posturilor respective, nu si secventele verbale apartinand invitatilor in studiouri. Totodata, arata autorii raportului, au fost analizate si sistematizate rezultatele monitorizarilor CNA in perioada iulie - octombrie 2007. Principalele erori, 'care se repeta intr-un mod extrem de suparator', sunt cacofoniile (si greselile rezultate din incercarea de evitare a acestora), pronuntiile gresite, inclusiv ale unor neologisme, greselile de ortografie, de punctuatie etc. Raportul prezinta lista erorilor inregistrate, insotite de o scurta descriere si de indicarea variantei corecte. Dincolo de cele care nu sunt considerate greseli grave, alegeri neinspirate sau greseli scuzabile (balbaieli, repetitii, cacofonii), autorii lui insista asupra 'erorilor elementare, unamim recunoscute ca atare de specialisti si care, indiferent de frecventa cu care apar in vorbirea curenta, stigmatizeaza din punct de vedere sociocultural, fiind considerate semne ale lipsei de educatie si cultura'.Autorii raportului sunt de parere ca aparitia acestor greseli are un dublu efect negativ: asupra posturilor de televiziune sau radio, ai caror redactori sunt astfel descalificati cultural, si asupra vorbitorilor, carora li se creeaza confuzii in privinta raportului dintre norma si greseala. Pe de alta parte, de semnalat este si tendinta unor redactori si moderatori de a folosi cu intentie un 'registru popular-incult, cu forme incorecte, pentru a obtine efecte ironic-comice si pentru a spori familiaritatea comunicarii cu ascultatorul mediu'.Greseli pentru stimatii telespectatoriRaportul mentioneaza 'grave neglijente' in redactarea titrarilor si a crawlurilor, in care apar uneori mesaje si cuvinte fara semne diacritice ale alfabetului romanesc (fapt curent la OTV), greseli de ortografie: 'am fost foarte mandrii ca' (Acasa TV, 13.XI); 'suntem membrii ai acestui grup de state' (Antena 3, 3.XI), 'fara a creea locuri de parcare' (B1TV, 21.X); erori de punctuatie (virgula intre subiect si predicat: 'Nachos con pollo (cartofi prajiti cu pui), este un fel de mancare' (Antena 3. 27.X), greseli tipice tastarii si editarii computerizate (contaminari intre structuri, elemente parazitare produse de stergerea incompleta a unei secvente, cuvinte lipsa etc). Autorii recomanda si evitarea in titraje a abrevierilor ad-hoc 'Administratia Nationala a Medicam' (Prima TV, 7.XI) precum si stilul telegrafic: 'Marilena Cojocariu, iubitoare animale' (TVR 2, 17.X). Intrucat textul scris ramane mult timp pe ecran sau se reia de mai multe ori, fixandu-se in memoria telespectatorului-cititor, erorile din aceasta zona sunt mult mai grave decat cele din rostire, care pot trece neobservate, motiveaza autorii raportului.Alte greseli extrem de frecvente sunt accentuarile gresite, deja intrate in obisnuinta si care nu mai sunt doar accidente de pronuntie: 'mafie', cu accent pe 'i', la fel 'butelie', sau accentuarea gresita a numelor proprii, fiind pus accentul gresit tot pe 'i': Olariu, Rotariu, Macelariu, Pescariu, nume proprii provenind din substantive comune cu sufixul in forma veche (-ariu). Au fost inregistrate si erori de pronuntie, destul de raspandite in limbajul popular dar neacceptate de limbajul corect: 'plastec' (Radio 21, 24.X), 'servici' (Realitatea TV, TVR 2, TVR Cultural), 'vereghete' (AcasaTV, 31.X). Autorii au constatat si 'o surprinzatoare ignoranta' in ceea ce priveste litera 'x', citita sau rostita 'cs' in cuvinte in care pronuntia corecta este 'gz': 'rezultatele ecsaminarilor' (Realitatea TV, 4.XI) etc.'O curvistina', 'vreun pulifrici'Dezacordul dintre subiect si predicat abunda la televiziuni: 'Traficul, vremea, ploaia, i-a impiedicat deocamdata sa' (B1TV, 15. XI), 'Harghita si Covasna s-a situat printre'(B1TV, 25.X.), 'Si se mai ducea niste dudui' (Antena 1, 6.XI), 'Rudele lui Romulus Mailat a avut parte de' (Radio 21. 6.XI), 'Moastele Sfantului Dimitrie va sta aici' (Antena3, 25.X) etc. Dincolo de alte abateri, raportul mai mentioneaza alte greseli respinse de limba standard: folosirea lui decat neinsotit de negatie, in locul adverbelor 'doar' si 'numai': 'Mai sunt decat cateva minute' (National TV, 23.XI) sau plasarea adverbului 'mai' inaintea pronumelui ori a auxiliarului: 'Nu mai il injurati' (Realitatea TV, 20.XI), 'Mai ar fi povestea cu doamna blonda' (OTV. 24.X). O alta greseala des facuta in mass-media este folosirea secventei 'ca si' (in incercarea de a evita o cacofonie) in locul lui 'ca': 'Lucra ca si taximetrist' (Radio InfoPro, 19.X). Au fost inregistrate insa si cuvinte sau expresii marcant vulgare:'o curvistina mica pusa pe interes' (Prima TV, 21.X), 'vreun pulifrici de-asta' (Antena 1, 25. X), 'Bai pupincuristule, bai baiatule!' (Antena 1, 16.X). Presedintele CNA, Razvan Popescu, a declarat ca scopul urmarit de acest raport este 'crearea unei presiuni media' pentru respectarea limbii romane corecte in audiovizual, precizand ca institutia pe care o conduce 'va trece si la sanctiuni' in cazurile in care cei vizati persista in greseala.

Presedintele CNA, Rasvan Popescu, a declarat la prezentarea raportului de monitorizare a limbii romane folosite in audiovizual pentru perioada 1 - 21 martie 2008 ca numarul erorilor este mai mic. 'La o prima vedere, numarul greselilor este ceva mai mic dar, din pacate, unele greseli semnalate in trecut se repeta', a declarat presedintele CNA, Rasvan Popescu, citat de NewsIn. Acesta a adaugat ca intentioneaza sa se adreseze ministrului educatiei pentru incheierea unui parteneriat prin care sa fie difuzate in scoli brosuri cu aceste erori gramaticale din audiovizual. 'Vom face tot ce depinde de noi, in limitele legii, pentru a imbunatati calitatea limbii romane in audiovizual', a promis presedintele Consiliului.

CNA nu a prezentat si un top al posturilor de televiziune si radio la care au fost comise cele mai multe greseli.

Potrivit celui de-al treilea raport realizat de Consiliul National al Audiovizualului (CNA) si Institutul de Lingvistica al Academie, au fost descoperite numeroase greseli de ortografie si punctuatie pe crawl.

Cele mai frecvente erori descoperite au fost lipsa cratimei 'si ma lovit' (Prima TV), sau introducerea gresita a acesteia 'Lasa-ti, domnule, sa vada cum e aici' (Antena 1), dar si scrierea cu mai multi 'i' decat era cazul 'banii nostrii' (Antena 1).

De asemenea, lipsa virgulei a fost semnalata in multe cazuri, cum ar fi 'Sarut mana mama' (National TV), 'Multumim Rapidule' (Pro TV) sau 'A fost ucisa Cristina de sotul ei Alexandru' (OTV). Raportul mai arata si faptul ca posturile TV au titrat cu multe neglijente de tastare, cum ar fi 'Rulmenutl in Europa' (National TV) sau 'Ceel mai scumpe tramvaie' (Antena 3). De asemenea, la posturile TV a fost introdus adverbul 'decat' in contexte afirmative 'In ultima faza s-a prelevat decat ficatul' (OTV).

Potrivit Articolului 88 din Codul audiovizual, 'radiodifuzorii au obligatia de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice si morfologice ale limbii romane, stabilite de Academia Romana'.

Primul raport de monitorizare a calitatii limbii romane folosite in audiovizual, intocmit pentru perioada 15 octombrie - 25 noiembrie, releva faptul ca postul Antena 3 s-a clasat pe prima pozitie ca numar de greseli comise, 64. Pe pozitia a doua s-a clasat postul B1TV, cu 63 de erori, iar pe pozitia a treia s-a situat TVR 2, cu 54 de greseli.

Potrivit aceluiasi raport, in clasamentul radiourilor la care au fost comise cele mai multe greseli gramaticale, pe prima pozitie a fost Info Pro, cu 19 greseli, iar pe locul al doilea s-au clasat posturile Kiss FM si Radio 21, cu cate 14 greseli.

Conform celui de-al doilea raport de monitorizare a calitatii limbii romane folosite in audiovizual, intocmit pentru perioada 26 noiembrie - 11 decembrie 2007, la postul Antena 3 au fost comise cele mai multe greseli lingvistice, in numar de 68. Pe pozitia a doua se afla posturile OTV si Realitatea TV, cu cate 39 de greseli lingvistice fiecare. Dintre radiouri, la Kiss FM s-a gresit de 19 ori, la Radio 21, de 12 ori, iar la ProFM au fost comise 11 greseli.

Ultimul raport a fost intocmit pentru perioada 1 - 21 martie 2008 si au fost monitorizate 12 posturi TV (TVR 1, TVR 2, TVR Cultural, Antena 1, Antena 3, ProTV, Realitatea TV, Prima TV, National TV, N24, B1TV si OTV) si sase posturi de radio (Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Antena Satelor, Europa FM, InfoPro si Guerrilla). Potrivit raportului, au fost realizate 330 de ore de monitorizare, mai ales la emisiunile de stiri si de dezbateri.