REFLECTAREA IN PRESA SCRISA A FENOMENULUI DE VIOLENTA SI AGRESIVITATE

1. ANALIZA DE CONTINUT A TITLURILOR

DIN PUBLICATIILE PERIODICE

q   Metodologie

Este evident ca un astfel de fenomen - violenta - nu poate trece neobservat, iar institutiile informationale sunt omniprezente. Daca pornim de la ideea certa, ca mass-media are rolul fundamental sa informeze opinia publica si sa o influenteze, atunci ajungem la concluzia reala, desigur, ca mass-media informeaza si despre fenomenul violentei. Pentru a evidentia existenta, aria de desfasurare si de persistenta a celor doua "forte" (violenta si agresivitatea), am ales reflectarea in presa scrisa, mai exact in cotidianele Ziua, Evenimentul Zilei si National, deoarece - conform unor studii realizate de cotidianul "Capital" - sunt printre cele mai importante cotidiene nationale care informeaza cel mai bine despre fenomenul tratat in aceasta lucrare.

In paginile acestor ziare, articolele prezentate sunt apreciate in functie de anumite criterii cum ar fi: social (despre violenta), politic, monden, fiecare dintre aceste criterii avand diferite grade de intensitate. Noi vom lua in considerare numai acele articole cu si despre violenta, dupa cum sunt ele apreciate in paginile alocate special din perioada 01 noiembrie 2002- 28 februarie 2003 (doua luni de sfarsit de an si doua luni de inceput de an).

q   Obiectivele analizei

Pentru analiza ce se impune unui astfel de subiect am ales spre discutare trei cotidiene cu orientari politice diferite si care informeaza obiectiv despre fenomenul de violenta. In acest sens, am desfasurat un studiu calitativ, utilizand tehnica analizei documentare, a articolelor aparute pe parcursul a doi ani.

Astfel, cotidianele Ziua, Evenimentul Zilei si National sunt "disecate" pe perioade mari cu pasuri statistice mobile, pentru observarea si comentarea frecventei articolelor ce desemneaza violenta. Vom incerca sa grupam pe "orizontala" si pe "verticala" articolele selectionate pe tipuri de acte de violenta in functie de frecventa aparitiilor pentru fiecare cotidian in parte, evidentiind astfel aspectele teoretice pe care le-am expus in primele trei capitole.

q   Ipoteze de lucru

Lumea in care traim este invadata de agresivitate din cauza articolelor pline de violenta dar si mai ales a cartilor care propulseaza violenta. Dupa revolutia din decembrie 1989 presa a intrat in Romania in perioada sa adulta, cand articolele au atins un apogeu in ceea ce priveste publicarea de violenta, influentand puternic viata publica si cea privata. Astfel, apare si prima generatie de tineri romani crescuta cu presa, cu spectacolul violentei scrise, cu cresterea masiva a delincventei juvenile si cu amplificarea violentei in mass-media.

Atat tinerii, cat si adultii, nu sunt capabili sa faca deosebirea dintre spectacol si realitate la nivelul ideilor si comportamentelor. Cu cat un articol din presa este evaluat mai realist, cu atat mai puternic va fi resimtita si perceputa violenta continuta. De aceea violenta reflectata in presa si in literatura nu trece fara sa lase urme in modul in care oamenii se raporteaza la ceilalti si la societate. Consumul masiv de articole violente ii desensibilizeaza pe oameni, acestia nemaifiid sensibili la actele de violenta si la victimele violentei. Starea de indiferenta se manifesta printr-un comportament nesocial, oamenii fiind mai putin dispusi sa vina in ajutorul victimelor violentei. Expunerea la violenta mediatica duce la un proces de desensibilizare fata de victima, oamenii obisnuindu-se cu astfel de stiri. Astfel se reduce comportamentul de intrajutorare, de mila fata de cei aflati in situatii dificile. Se pare ca desensibilizarea emotionala are un efect semnificativ in impactul mass-media asupra cresterii violentei.

Pornind de la ipoteza ca violenta este publicata intr-o cantitate mult prea mare, vom analiza modul in care aceasta este prezenta in casele cititorilor prin numarul de articole publicate accesibile atat adultilor, cat si tinerilor. In publicatiile ultimelor decenii se simte accentul pus tot mai insistent pe latura tot mai spectaculoasa a violentei prin utilizarea la maxim a fortei, sugestiei, informatiei ce amplifica anxietatea cititorilor.

Unele dintre ziarele monitorizate de noi sunt si cele care prezinta cel mai mare tiraj din Romania (Ziua, Evenimentul Zilei, National). Prin analiza facuta se va dovedi sau infirma faptul ca o mare parte a succesului acestor publicatii se datoreaza promovarii violentei.

Violenta promovata de presa scrisa din Romania are un efect negativ asupra populatiei noastre, iar continutul incarcat de violenta si promovat de presa actioneaza in sensul ca desi multe acte agresive sunt prezente ca negative si autorii lor sunt pedepsiti, cele mai multe apar ca mijloace de satisfacere a unor interese, ca aducatoare de castiguri. Asociate cu personajele pozitive, astfel de comportamente sunt gratificate material si social de colectivitate, fiind considerate demne de urmat. La mai multi cititori, un asemenea continut slabeste constrangerile si sentimentele fata de agresiune, dobandite prin socializare si educatie. Aceste constatari ne duc cu gandul la modul in care violenta poate actiona intr-o societate cum este cea romaneasca in prezent si ce efecte poate avea asupra populatiei acesteia.

Putem spune asadar ca, mai ales in Romania, folosirea in mass-media a violentei ca un element util si eficient pentru atingerea unor scopuri, pentru satisfacerea unor interese ca "scopul scuza mijloacele", poate influenta negativ, adancind frustrarea unor indivizi care constata ca prin mijloace legitime nu pot spera la satisfacerea dorintelor lor. Aceste influente negative, posibile, devin mai pregnante in cadrul societatii romanesti, in care, multe dintre mesajele mass-media subliniaza o cauzalitate directa intre bogatie si folosirea violentei pentru a ajunge la ea.

Negresit, societatea romaneasca de azi resimte puternic presiunea violentei, a violentei salbatice si sangeroase cat si a celei insiduoase si mai putin spectaculoase care ne urmareste in toate momentele noastre cotidiene, care patrunde, facand ravagii, in intimitatea gandurilor noastre, ne altereaza si ne aliniaza nu numai afectele ci si ideile. In multe articole violenta "normala" a cotidianului constituie tema dominanta.

Acest aspect spectaculos, senzational, proiectat pe fundalul unei lumi fara speranta si fara sens este, probabil ceea ce socheaza cel mai mult, da nastere unor reactii puternice si confera o dimensiune impresionanta unei teme vechi cum este violenta, prezentata in toata istoria presei.

Observarea impactului din ce in ce mai mare pe care presa il are asupra societatii, trebuie sa declanseze un semnal de alarma asupra conturarii din ce in ce mai clare a ideii de violenta mediatica. Asadar, fie ca ne place sau nu, articolele violente ale ziarelor induc comportamente agresive pentru cititorii de o anumita varsta cum ar fi cei adulti si adolescenti.

q   Constatari principale

In perioada 1 noiembrie-28 februarie am inregistrat 314 articole care consemneaza despre fenomenul de violenta. Dintre cotidienele urmarite, cel care a publicat cele mai multe articole de acest gen este Ziua (42,03%), urmata de Evenimentul Zilei (33,12%) si de National (24,04%), dupa cum vedea si in tabelele de mai jos:

Ziua

Tabel 1.

Evenimentul Zilei

Tabel 2.

National

Tabel 3.

Distributia pe luni a articolelor cu continut violent ne arata ca pentru toate ziarele lunile: decembrie si ianuarie sunt cele mai sarace in astfel de articole, deoarece atentia cotidienelor in discutie s-a concentrat mai mult asupra evenimentelor specifice sarbatorilor de iarna, conferindu-le astfel o nota mult mai tonica. Din acest motiv se poate observa o mare diferenta intre procentajul raport-articole inregistrat in lunile decembrie - ianuarie si noiembrie - februarie, cele din urma acoperind si promovand in acest fel violenta mai mult decat cele dintai discutate, deoarece acestea revin la "realitatea" cotidiana. Aceste evaluari sunt confirmate si in tabele de mai jos:

Tabel

Tabel 5.

Tabel 6.

Tabel 7.

O constatare semnificativa ne arata ca din cele patru luni selectionate, luna de sfarsit de an - noiembrie (65,28%) - este cea mai bogata in acest gen de articole, detasandu-se considerabil, cu 61% fata de celelalte (34,71%), (vezi tabelul 8.)

Tabel 8.

Zilnic, presa prezinta cazuri inspaimantatoare ce au la baza agresiunea, de la cea verbala, la cea fizica si, in ultima instanta, cu cel mai dramatic final - crima - sentimentul insecuritatii personale, devenind din ce in ce mai puternic. Plecand de la aceasta afirmatie, am grupat articolele pe domeniile/sectoarele de infractionalitate in care au fost savarsite delictele si actele de violenta consemnate in acestea (vezi tabelul 9., de mai jos).

Tabel 9.

Criminalitatea si evolutia unor subcategorii de infractiuni

Judecate* in perioada 01noiembrie 2002- 28 februarie 2003

q   Concluzii

Din articolele selectionate retinem ca presa acopera aproape toate "domeniile", in sensul ca jurnalistii acorda atentie tuturor "tipurilor" de fapte si acte care intra sub jurisdictia fenomenului de violenta, scriind despre batai, rapiri, despre victimizarea copilului, despre violenta in prostitutie si proxenetism, despre violenta mafiei etc., evidentiindu-se astfel ca se folosesc mai multe moduri in savarsirea actelor de violenta.

Constatarile analizei ne confirma ipoteza de la care am pornit, si anume ca presa din Romania cultiva violenta intr-o mare masura. Aceasta presupunere este dovedita mai ales de numarul de articole ce contin acte de violenta.

O evaluare semnificativa ne arata ca "aprovizionarea" publicului cu articole ce contin acte de violenta este un lucru "obisnuit" pentru ziarele analizate, in fiecare zi din lunile urmarite semnalandu-se cel putin 1-2 articole de acest gen. In general, tendinta presei este de a exagera actele de violenta neavand tot timpul probate toate informatiile. "Atac cu bomba la liceul VIP"(Ev.Zilei, 7 nov.), "Misterele de la Monnet"(Ziua,11 nov).

Studiul evidentiaza ca aproximativ toate materialele se bazeaza pe
administrarea unui factor conditionat de soc - care manipuleaza si modeleaza atitudinile si comportamentele receptorilor - in interesul institutiilor de presa. Competitia din domeniu obliga la o relatare preferentiala a stirilor "violente", mizand tot mai mult pe mitul subiectului "bomba".

Maniera in care ziaristii au predilectie pentru stiri "spumoase" care sa impresioneze cititorii, dar totodata si informandu-i constant si obiectiv despre evenimentele cu caracter violent, - pentru ca reprezinta o realitate ce nu trebuie ignorata - ii face sa relateze indeosebi despre crime, violuri, pedofilie, relevad astfel - spre surprinderea si inconstienta noastra - lumea "bolnava" in care traim, cum ar fi : "Si-a ucis sora inspirat de "Scream 3"(28 ian, National "Si-a ars casa cu tot cu copii si sotie" 14 dec, National "Plecata la colindat, gasita decapitata" 30 dec, Ev.Zilei "Crima abominabila intr-o comuna din Vaslui"(12 nov, Ziua "Si-a impuscat iubita in cap"(5 nov, Ziua "Crime sataniste la Craiova" nov, Ziua "Trei fete violate de tata si de rude"(8 nov, Ev.Zilei

Printre evenimentele cel mai intens mediatizate pe parcursul mai multor editii, indeosebi in luna decembrie - cand s-a consemnat un numar mai mic de evenimente infractionale datorita sarbatorilor, desi rata lor de producere a fost aceeasi - este si cazul pedofililor Treptow si Sounalet : "Treptow are indurare in justitie 12 nov, National "Treptow se apara cu intrarea Romaniei in NATO"(10 dec Ev.Zilei "Pedofilul Treptow si-a recunoscut crima"(10 dec, Ziua "Pedeapsa maxima pentru istoricul american" 12 dec, Ev.zilei "Comando pentru Sounalet"(10 dec, Ziua "Cazierul lui Sounalet, trimis de Interpol la Iasi 16 dec, Ev.Zilei "Sounalet ramane in arest de Craciun" 24 dec Ev.Zilei

Ziua intre adevar si informatie

Cotidianul Ziua este unul dintre ziarele nationale cu cel mai mare tiraj; si asta nu numai datorita profesionalismului de care dau dovada ziaristii, ci si datorita look-ului ziarului care incita la cumparare. Ziua este unul dintre cele mai "dure" ziare din punct de vedere al informatiei, cautand uneori sa ajunga la limita dintre necesar si chiar "dezinformare".

Privind si analizand fenomenul violentei din paginile acestui ziar, putem afirma ca ziaristii acestui cotidian au o adevarata predilectie pentru subiecte senzationale, avand un stil acid, caracteristic. Pe langa articolele scrise cu nerv, contine, in rezumat si alte subiecte de larg interes. In toate cele 132 de articole selectionate se poate observa nu numai scriitura de presa buna din punct de vedere calitativ, dar si tendinta de finalizare a ceea ce unii ziaristi incep intr-un numar de ziar. Ei continua sa "sape" si sa aduca la "senzational" subiectul care li s-a parut interesant.

Cotidianul Ziua, are pagina Eveniment, unde putem gasi informatii "fierbinti" despre fenomenul discutat in aceasta lucrare, dar cea mai bogata pagina cu articole despre violenta este numita Dezvaluiri, care variaza de la pagina 6, pana la pagina 10 (depinzand, de asemenea, de incarcatura respectivului numar de ziar). Ziaristii acestui ziar conving prin radicalitatea cuvantului si prin forta sa. Ei scriu consecvent si bine, fiind informati corect si redau cititorului exact mesajul pe care doresc sa-l transmita.

Evenimentul Zilei - intre necesar si senzational

Daca pana aici, cotidianul Ziua a fost cel care a trecut drept unul cu "priza" la public, din punct de vedere al calitatii, Evenimentul Zilei aduce senzatie si cantitate, in cele 104 de articole selectate timp de 4 luni de zile. Cat despre fenomenul ce ne intereseaza, are doua pagini speciale numite Cotidian - care variaza intre paginile 2 si 3; 6 si 7 - si Eveniment la paginile 4 si 6.

Si pentru acest cotidian este valabila afirmatia ca: ziaristii sunt foarte interesati de subiecte din sfera violentei si agresivitatii, acordand un spatiu redus altor fenomene care, desi sunt manifestate la scara mare, sunt mai putin mediatizate.

Scris de o echipa redactionala cu o mare experienta, este foarte apreciat de oamenii dinamici, ceea ce fac din Evenimentul Zilei un ziar serios, citit si influent. Stilul sau gazetaresc este foarte apreciat de romanii din tara si de pretutindeni, avand si sait-ul de stiri cu cel mai mare trafic din Romania. Intalnim in Evenimentul Zilei din punct de vedere al limbajului acea "duritate - dulce" a expresiilor, pe care n-o putem intalni la alt cotidian national. La Ziua, termenii se folosesc prea direct, iar duritatea dezvaluie realitatea intr-un mod care incita la comentarii despre limbajul folosit de ziaristii acestui cotidian.

National - intre senzatie si adevar

National este un ziar care a capatat notorietate tocmai datorita articolelor de supersenzatie pe care le-a publicat inca de la primele aparitii. Si-a marit spatiul de "actiune" cu cateva luni in urma. Am ales spre analiza acest cotidian, deoarece este unul care in viitorul apropiat o sa capete si mai multa credibilitate avand ziaristi tineri, bine pregatiti. Pana nu de mult timp, acest cotidian scria despre violenta din "necesitate", din dorinta de a obtine cat mai mult public cititor, dar, de-a lungul anilor ziaristii aduc elemente noi, bine inchegate care doresc a reconstrui practic pozitia ziarului.

Exista si o pagina de Eveniment, care incearca sa acopere toate laturile acestui fenomen social grav. Intalnim frecvent si opiniile unor demnitari si politisti, cum ar fi Radu Filip, presedintele C.N.A.: "Violenta ocupa 90 -92%, din durata unui program TV sau o buna parte din paginile cotidienelor", afirmatie facuta la 28 ianuarie 2002 in pagina de Eveniment a cotidianului National.

Am sesizat ca in acest cotidian spre deosebire de Ziua si Evenimentul Zilei, nu exista "dezvaluiri" in serial, acest fapt conducand la ideea ca pentru acest ziar mai important este sa "vorbeasca" despre subiecte de actualitate, decat sa incerce sa rezolve dilema cititorului despre un anumit subiect despre care a scris si care nu s-a finalizat. Atitudinea politica a ziarului indica faptul ca desi in National se scrie despre violenta, articolele sunt doar la nivel de stire lasand parca anchetele pentru ziarul cel mai bun in materie, adica Ziua.

In ceea ce priveste "cantitatea" de adevar cu care sunt scrise anumite articole care desemneaza violenta, trebuie doar sa ne dorim ca acestea sa spuna adevarul; si sa speram ca "adevarul adevarat" odata trecut prin mai multe spatii informationale nu se deformeaza.

Target-ul acestui subcapitol a fost exact definirea celor trei cotidiene din punctul de vedere al importantei dintre relatia adevar - informatie - senzatie-necesar.

2. ANALIZA DE CONTINUT PRIVIND RELATIA

INTRE VIOLENTA/AGRESIVITATE SI

COTIDIANELE ANALIZATE

Ideal ar fi ca intr-o societate libera, echilibrata, armonioasa sa nu existe nici un fel de pericol de victimizare, fiecare individ fiind pe deplin securizat ca niciodata si nicaieri nu-l pandeste vreo primejdie, indiferent de statutul social, profesional, economic, pe linia varstei, a sexului.

Din nefericire, insa, fiecare societate se confrunta cu fenomenul infractional care cel putin in ultimul timp, manifesta o accentuata tendinta de crestere. Cresterea ratei violentei si agresivitatii reflectata in mass-media determina intensificarea sentimentului de insecuritate resimtit in general de catre indivizi, dar mai ales de catre cei care prezinta un mai mare risc victimal sau un mai mare grad de vulnerabilitate victimala (copii, femei, persoane in varsta, handicapati)

q   Analiza de continut*

S-au folosit trei cotidiane nationale spre analizare pe o perioada de patru luni (noiembrie 2002 - februarie 2003) ; fiind selectionate un numar de 314 articole care au acoperit de fenomenul de violenta.

S-au constatat urmatoarele:

a) cel mai ridicat grad de violenta prezentat in paginile ziarelor il reprezinta cotidianul Ziua (42,03%), urmat de Evenimentul Zilei (33,12%) si pe ultimul loc National (23,24%);

b) cei care au comis aceste acte se clasifica dupa varsta, dupa mediul comiterii infractiunii, daca lucrau in momentul savarsirii infractiunii, daca au antecedente penale sau nu:

r     peste jumatate din infractori - 56 % au varsta pana in 35 ani;

r     majoritatea - 76% au comis infractiuni in mediul urban;

r     22% nu aveau un loc de munca in momentul comiterii faptei;

r     34% sunt recidivisti si au stat la ultima condamnare in penitenciar mai putin de doi ani.

c) dupa situatia familiala:

r     necasatoriti i

r     casatoriti i

r     concubinaj i

r     divortati i

d) dupa nivelul scolarizarii:

r     nescolarizati i

r     cu 1-4 clase i

r     cu 5-8 clase i

r     cu liceul incomplet i

r     cu liceul absolvit i

r     cu invatamant superior incomplet i

r     cu invatamant superior absolvit i

e) dupa locul de munca avut in momentul comiterii faptei:

r     fara ocupatie i

r     muncitori i

r     agricultori i

r     functionari i

r     alte categorii i

Sintetizand datele prezentate se scot in evidenta caracteristicile principale ale subiectilor:

sunt oameni tineri i

nivelul de educatie si cultura generala i peste 85%, nu au depasit nivelul de 8 clase din care 26% nu au terminat cursurile primare;

76,08% din infractiuni au fost comise in mediul urban.

Aceasta "radiografie" evidentiaza in limbajul datelor statistice ca un segment important din numarul faptelor antisociale este rezultatul actiunilor desfasurate de persoane din generatia tanara, fapt care creeaza ingrijorare cu privire la perspectivele deloc incurajatoare pentru viitorul vietii publice.

Accentuarea tot mai vizibila a diferentierilor in conditia materiala de viata intre indivizi si chiar grupuri a avut ca efect proliferarea sentimentului de frustrare, sentiment care neputand fi pe deplin controlat a dus in mod inevitabil la savarsirea unor acte penale. Tentatia grupului infractional reprezinta in continuare acea irezistibila vraja ce pune stapanire pe mintile si mai ales pe sufletele tinerilor proveniti in special din familii dezorganizate.

In perioada de tranzitie prin care trece societatea romaneasca, un factor perturbator pentru viata si dezvoltarea generala a tinerilor il reprezenta proliferarea deosebit de ingrijoratoare a unor publicatii, reclame, filme cu caracter obscen sau pornografice. Incapacitatea lor de a discerne caracterul exclusiv comercial al acestor publicatii afecteaza imaginea despre viata si despre normele existentei civile in special, fapt ce se repercuteaza asupra intregului sau comportamentului cotidian.

Opinia publica "drogata", "anesteziata" de aceasta incapacitate, priveste violenta ca pe un spectacol imaginar si se acomodeaza, ignorand orice realitate. Sensibila doar in fata teoriilor, a imaginismului romantic, ea "nu mai accepta raul" si se dezintereseaza de crima pur si simplu.

"Saturata" de informatii si constatand ca numarul agresiunilor creste necontenit, ea sfarseste prin a se blaza. Pentru ea spectacolul se repeta. Nu-si imagineaza nici o clipa ca victimele sunt fiinte umane. Ea le vede cel mult ca pe niste actori de mana a doua, ca pe niste figuranti. De fapt opinia publica moare de indiferenta. In ziua de azi, soarta de victima nu mai este ingrozitoare ca altadata. Suferinta victimei nu este recunoscuta, nu se discuta despre nenorocirea ei decat in functie de problemele ideologice: "Sunteti pentru sau contra pedepsei cu moartea ?" - este intrebarea ce se pune automat. Si persoana care trebuie sa raspunda se impacienteaza. Pentru a raspunde la intrebare trebuie sa se alature unei tabere sau celeilalte. Insa atunci cand vreo bruta violeaza o fetita si apoi o sugruma, bietii parinti sunt intrebati daca se vor dovedi "capabili de ura".

"Cu doua mii de ani in urma, la Atena violenta si crima aducea tristetea peste intregul oras. Toti oamenii simteau rusinea, revolta si spaima. Douazeci de secole mai tarziu, crima si violenta sunt tratate ca un fapt divers"[1], ca un fapt comercial, care face sa se vanda foarte bine.

Presa scrisa din Romania dedica cel putin o pagina cu si despre violenta. Insa continutul si forma de manifestare a opiniilor sunt puternic dependente de sistemul de valori dominate in spatiul in care are loc socializarea. Sistemul de valori constituie nu cauza, ci contextul conditional al formarii opiniei publice. Manifestarile specifice fiecarei comunitati, precum si trasaturile de personalitate completeaza reperele "genetice" ale opiniei publice. Sistemul de valori care confera identitate structurala unei comunitati este definit, de obicei, ca sinteza a comportamentelor culturale si de civilizatie admise ca legitime la nivel comunitar. Cultura cuprinde totalitatea actiunilor prin care omul cunoaste si valorizeaza natura din perspectiva nevoilor si scopurilor sale.

Atitudinea culturala a omului cuprinde o dimensiune explicativa si una valorificatore. Prima defineste raportarea la sistemul integrat si coerent de valori existente, cea din urma cuprinde modalitatile in care s-au reflectat valorile in universul asteptarilor concrete, aflat in permanenta la granita dintre ideal si real

Imaginea comunicarii de masa de tip stimul-reactie conduce la parerea ca receptorii primesc direct mesajele nefiltrate. Mass-media apare ca un instrument care modeleaza receptorii, opinia publica. Actionand ca un declansator de comportament social programat, mass-media poate determina orientarea in directia dorita, a atitudinii si comportamentului public.

La o analiza mai riguroasa, un asemenea model se infatiseaza ca avand ca avand un caracter mecanicist si lipsit de subtilitate, rezultat din actiunea directa a mass-media asupra unor receptori automatizati ce suporta efecte imediate si nemijlocite.

Oamenii depind de mass-media in moduri diferite, deoarece ei fac parte integranta din variate subsisteme sociale, care nu pot functiona in afara informatiilor furnizate de presa.

Unii indivizi sunt dependenti de informatiile oferite de mass-media pentru "bunul mers al vietii lor", insa, in perioade de criza, de tranzitie, de schimbare social rapida, "dependenta lor" se amplifica si mai mult. In aceste conditii de deruta, de teama, de nesiguranta, audienta presei sporeste foarte mult.

Inainte de 1989, presa era limitata, numarul ziarelor era foarte scazut si acestea erau controlate de putere. Materialele pe care le publicau erau atent selectionate, foarte "cuminti", iar cele despre violenta cu prezentare de cazuri nu existau. Puterea de atunci manipula opinia publica, prin intermediul presei scrise; si nu numai, facand-o sa creada ca traim intr-o lume curata, fara evenimente violente, dar de fapt realitatea era alta. Dupa 1989, presa "a explodat". Tonul dandu-l Evenimentul Zilei. Dupa modelul lui s-au format si alte cotidiene, cu exceptia ca in timp Evenimentul Zilei si-a schimbat infatisarea dintr-un ziar violent si constant" intr-un ziar serios, iar celelalte ziare care l-au copiat la inceput au ramas la fel.

In general, oamenii considera ca presa exprima ideile dominante, valorile majoritatii intr-o societate. Ca atare, ei isi raporteaza propriile atitudini si idei la acest reper central. Presa are o forta deosebita in influentarea opiniilor unor indivizi controlandu-le comportamentul.

De mai multe ori s-a constatat ca unele cazuri prezentate in presa nu s-au prezentat chiar asa. La 2-3 zile de la eveniment, presa aducea noi amanunte care le contrazicea pe primele. Aici intervine fenomenul de dezinformare[2], care are doua dimensiuni: neintentionala si intentionala, vizand fiecare segment de opinie.

Sub aspect neintentional, dezinformarea este generata de sursele de mesaje deservite de neprofesionalisti. Diletantismul celor care transmit mesajele, contribuie la colorarea senzationala a continutului lor cu intentia de a starni curiozitatea si interesul unor segmente mai largi de opinie. Sporirea gradului de audienta a mesajului insuficient de prelucrat, sub raportul pertinentei, poate conduce la dezinformare.

Sub aspect intentional, dezinformarea se face in functie de formele simbolice prin care sunt modificate informatiile din mesaj.