STIREA IN AUDIOVIZUAL

STIREA IN AUDIOVIZUAL

Corectitudinea stirilor

Corectitudinea este necesara atat fata de programele difuzate, cit si fata de participantii la emisiuni. A capata o stire profitand de mijloace neoneste inseamna a dauna reputatiei Radioteleviziunii publice. De aceea, jurnalistul va obtine informatii doar prin mijloace legale si morale. La pregatirea lor, el va tine cont de urmatoarele particularitati si cerinte de calitate a stirilor:

SINCERITATE. Realizatorii de programe trebuie sa explice cit mai clar si cit mai firesc ideea subiectului si contributia sau necesitatea prezentei invitatului la dezvaluirea lui in cadrul programului respectiv.

DREPTUL LA REPLICA. Cand emisiunea (stirea) contine critici la adresa unei persoane sau organizatii celor ofensati de critica trebuie sa li se ofere posibilitatea de a raspunde. La cererea argumentata a celor interesati realizatorii emisiunilor vor rectifica obligatoriu si imediat toate informatiile, relatarile, opiniile care s-au dovedit a fi false sau eronate.

ECHILIBRUL. Adeseori corectitudinea consta nu numai in a reflecta fenomenul (evenimentul) in mod corect. Este necesar de a lua in consideratie si toate detaliile importante care ar putea dezvalui adevarul. Daca problema este contradictorie este necesara examinarea tuturor parerilor relevante.

EXACTITATEA STIRII. Informatia trebuie sa corespunda intocmai realitatii. Se va obtine acest lucru prin verificari atente si minutioase din cel putin doua surse, dintre care un oficiala.

INTEGRITATEA STIRI. Informatia va fi veridica si fara deformari. Reporterul nu are dreptul sa profite de pozitia sa privelegiata prin accesul la microfon pentru a-si prezenta propriile idei.

ECHITATEA STIRII. Informatia va comunica si oglindi in mod echitabil fapte importante si puncte de vedere semnificative, va trata in mod echitabil si etic persoane, institutii, organizatii, chestiuni si evenimente.

CREDIBILITATEA STIRII. Credibilitatea Companiei si cea a jurnalistilor sint interdependente si reies una din alta. Credibilitatea depinde nu numai de exactitatea si echitatea reportajelor si prezentarilor, dar si de evitarea de catre reporteri a asocierilor si contactelor care ar putea sugera partialitate. Trebuie evitate orice situatii care ar putea genera indoieli in ceea ce priveste partialitatea jurnalistilor sau Companiei, sau ar putea sugera ca ei se afla sub presiunea unor grupuri de influenta ideologica, politica, financiara, sociala sau culturala.

Difuzarea doar a unui punct de vedere in orice problema de interes comun este doar o exceptie pusa pe post doar dupa ce va fi coordonata cu conducerea Companiei.

In programele informative trebuie mentinut un echilibru potrivit intre necesitatile nationale si cele locale.

Nici diversitatea prezentarii nu este suficienta: trebuie sa existe o profunzime a prezentarii, de asemenea, trebuie sesizate diferite dimensiuni si nuante. Pentru un reporter profesionist nu este nevoie ca el sa fie lipsit de opinii proprii, ci sa-si dea seama ca le are si stie cum sa procedeze, in aceste opinii sa nu apara in reportajele sale, pentru a fi echilibrat si echidistant.

Neutralitatea fata de partidele politice si organizatiile obstesti, impartialitatea si caracterul nepartinitor al emisiei informative se va obtine si prin neutilizarea comentariului de autor (personalizat), folosindu-se expunerea echitabila, echilibrata a pozitiei fortelor politice si nu numai, in probleme sensibile, prin mentinerea unei tematici extinse capabile sa

cuprinda interesul unor paturi cit mai largi ale populatiei, dar si prin lipsa partizanatului politic, discriminarilor etnice, religioase etc

Alte rigori privind materialele informative

Difuzarea stirilor la televiziune reprezinta o impletire unica de cuvinte si imagini, de imagini si sunete. In acest sens, acest proces devine o arta care necesita ceva mai mult decat competenta profesionala.

Textul unei emisiuni trebuie sa satisfaca cerintele unei audiente in masa - propozitia scurta, cuvantul familiar, claritatea intelegerii. Orice se pune pe hartie trebuie sa transmita ceva mai mult decat mesajul vizual cu care creeaza un tot.

Spre deosebire de stirile destinate tiparirii, majoritatea informatiilor pentru radio si televiziune, cu exceptia rezumatele de stiri, se scriu la timpul prezent. Stilul trebuie sa fie personal, spre deosebire de maniera adesea impersonala a relatarilor obisnuite de presa. Buletinul de stiri trebuie sa se incadreze in perioada destinata - adica un minut pentru o pagina dactilografiata care contine aproximativ 170-180 de cuvinte, cu trei sau patru propozitii la sfarsit la care se poate renunta daca se depaseste timpul alocat.

Mentionarea sursei de informatii intr-o emisiune de stiri la radio sau televiziune se face aproape intotdeauna la inceputul frazei.

Pentru ca numele neobisnuite si termenii straini sa nu fie intelesi sau pronuntati gresit, prezentatorul buletinului de stiri sau reporterul trebuie sa intrebe, sa se documenteze. Nu va fi pentru ei injositor daca cineva ii va instrui, le va explica pentru a feri astfel auditoriul de pronuntari oribile si greseli grave.

Despre cifre.

In emisiunile de televiziune, cifrele pot fi folosite destul de rar si aproximate la o suma rotunda. Altminteri trebuie pregatit un tabel separat care sa fie prezentat pe ecran cand este nevoie. Cifrele sunt prezentate clar, in comparatie si intr-o forma usor memorabila. Tendinta principala trebuie sa fie spre evitarea aglomerarilor de cifre, indici, parametri, etc.

Cifrele trebuie sa vorbeasca de la sine si sa trezeasca o vizualizare a faptelor, lucrurilor in constiinta telespectatorului. Cifrele trebuie verificate minutios, facandu-se trimitere la sursa lor. E bine ca odata fiind pronuntate, cifrele sa apara si pe ecran in varianta grafica etc.

Factorii ce determina transformarea evenimentelor in informatii

Editorii-coordonatori de la stiri trebuie sa aiba constiinta evenimentului, sa posede criterii clare in depistarea valorii informationale a unui eveniment, sa fie convingatori atunci cind selecteaza stirile. Criteriile de selectare a stirilor nu se pot baza doar pe intuitie si experienta. Temelia lor se constituie si pe aceste repere, dar si pe asteptarile publicului, si pe aspectele tematice, si pe caracterul surprinzator, neobisnuit, senzational al evenimentului, si pe anumite "devieri de norma" si pe interesele publicului vizate, atinse sau sensibilizate de eveniment si pe impactul critic al evenimentului. Evenimente pot fi multe, stiri, insa devin putine. Pentru a depista valoarea unui eveniment, atit editorii-coordonatori, cit si reporterii trebuie sa tina cont de un sir de factori ce determina transformarea evenimentelor in stiri, factorii acceptati in practica teleradiojurnalisticii internationale. Fara pretentia de a fi exhaustivi in formularea lor acesti factori in opinia lui J.Galting si M.Ruge ar putea fi:

-Frecventa. Frecventa este perioada de timp necesara unui eveniment in derularea sa. Cu cat mai mult corespunde aceasta perioada periodicitatii aparitiei mass-mediilor, cu atat mai mult creste probabilitatea sa devina stire.

- Atentia sau factorul prag. Pentru a deveni stire, un eveniment trebuie sa treaca de un anumit prag de atentie. Cu cit atentia si interesul publicului fata deun eveniment este mai mare, cu atit mai repede se va relata despre el

-Univocitatea. Cu cat este mai clar si mai univoc, cu atat mai repede evenimentul devine demn de a fi relatat.

-Interesul. Cu cat evenimentul este mai familiar publicului (apropiere culturala, privire etnocentrica etc.) respectiv cu cat mai directe sunt urmarile posibile asupra existentei fiecaruia, cu atat mai repede evenimentul va deveni informatie.

-Consonanta. Cu cat evenimentul corespunde mai mult asteptarilor publicului (suprapunandu-se unor dorinte sau chiar proorociri) cu atat mai rapid devine stire.

-Surpriza. Evenimentul ce se produce neasteptat sau rar contine in sine probabilitatea cea mai mare de a deveni stire. Surpriza se refera in special la evenimente care ies din sfera culturala apropiata sau existenta cotidiana a publicului.

- Rezonanta. Evenimentul relatat trece de pragul informational, dar relatarile despre el pot continua in virtutea rezonantei sale, care trezeste alte valori informationale ale lui la hotar de atingere, asociere cu alte evenimente, asteptari, fenomene.

-Senzationalitatea. Orice eveniment iesit din comun, neobisnuit, extraordinar, care depaseste cadrul cotidian al existentei si perceptiei poate deveni stire.

-Cadrul elitar. Evenimentele in care sunt implicate VIP-uri, tari care au impact asupra mersului lucrurilor in lume denota valori informationale mari, gratie carora devin usor stiri

-Personificarea. Evenimentele care au la baza urmari ale actiunii unor oameni concreti, identificabili, poseda o valoare informationala mai mare decat in cazul unor oameni intamplatori, actiuni abstracte, fenomene structurale. Persoanele servesc identificarii si usureaza relatarea (fotografii, filme, interviuri etc.).

-Caracterul negativ. Cu cat este mai negativ evenimentul, cu atat mai repede devine stire.

Alti factori:

1. Cu cat mai mult corespund evenimentele criteriilor identificate, cu atat mai repede devin stiri;

2. Un eveniment devenit stire poate declansa alta stire, fiind exploatate unele aspecte care initial i-au determinat valoarea informationala;

3. Un eveniment devenit stire poate produce alta stire daca este analizat, examinat prin comparatie, asociere cu alt eveniment produs, avaria de la Cernobil a produs discutii despre rostul utilizarii centrelor atomice).

Concepte de selectare a stirilor

Evenimentul dispune de un cadru de interpretare, in masura in care caracteristicile sale sugereaza anumite interpretari. "Cadrele interpretative existente ale jurnalistilor influenteaza selectia evenimentelor despre care se relateaza, iar atributele evenimentelor decid, care scheme de interpretare sunt aplicate de jurnalisti."

Se deosebesc patru puncte nodale in care nivelul cognitiv de jurnalistica intervine in selectia informationala:

.Care intamplari sunt percepute de ziarist ca evenimente;

.Care aspecte ale unui eveniment sunt selectate pentru relatare;

.In ce context tematic este plasat evenimentul;

.Cum se decide asupra evaluarii informationale a unui eveniment.

Reguli ce trebuie respectate la selectarea informatiilor

Oportunitatea. Aceasta calitate a stirilor este mai importanta pentru mijloacele audiovizuale decat pentru presa. Presa tinde sa lucreze in cicluri zilnice, Radioteleviziunea lucreaza in cicluri orare. Un prezentator de stiri trebuie "sa mearga la tipar" de mai multe ori pe zi, mai ales daca lucreaza la radio. Stirile trebuie sa fie la minut.

Informatii, nu explicatii. In emisiunile Radio-TV subiectele nu au nevoie de o multime de explicatii pentru a fi intelese de ascultatori sau telespectatori. Subiectele trebuie sa fie relativ simple si care pot fi comunicate accesibil si direct.

Durata maxima pentru aproape orice material dintr-un buletin de stiri la Radioteleviziune este de doua minute; durata normala este de 30-50 secunde. Deci nu este timp suficient pentru a explica detaliat un subiect complex. Este destul doar pentru a oferi ascultatorilor sau telespectatorilor cateva informatii pertinente.

Impactul audio sau vizual. Subiectele Radio-TV publicul ar vrea sa le poata auzi sau vedea. Imaginile dintr-o regiune inundata vor fi mai potrivite pentru a fi vazute decat daca le-ar descrie un reporter. Jurnalistii trebuie sa aleaga subiectele pentru emisiunile lor de stiri tocmai pentru ca acestea necesita sunet sau imagine, chiar daca, in alta situatie, ele nu ar merita nici o atentie.