Clasa Scyphozoa

Clasa Scyphozoa

La cele mai multe specii din acest grup domina in ciclul de dezvoltare faza de meduza; exista si unele specii la care meduza lipseste, polipul fiind sexuat (ordinul Stauromedusida). Sunt exclusiv marine, cu gonadele de origine endodermica. Meduzele sunt de talie mare si nu prezinta velum. Polipul cu cavitatea interna compartimentata de patru septe in patru loje. Meduzele au sistemul gastrovascular complicat, format din canale radiare, adradiare, interradiare care se unesc la marginea umbrelei intr-un canal circular. La multe specii canalele se anastomozeaza formand o retea extrem de complicata. Ca organe de simt sunt prezente ropaliile.

Polipul scifoid are talie medie sau mica, cu pedunculul de fixare ingust fata de cupa. Orificiul bucal se deschide pe un mic proboscis si are sectiune patrata. Cavitatea gastrala este compartimentata de patru septe (formate din mezoglee si endoderm) in patru loje; septele prezinta orificii - ostii - prin care lojele pot comunica intre ele. In centru se diferentiaza un "stomac ce se poate largi sau ingusta in functie de contractia sau relaxarea musculaturii septelor. Tentaculele se gasesc plasate pe circumferinta discului peristomial, cu exceptia lucernariidelor - care nu prezinta faza de meduza, la care pe marginea discului exista opt brate care poarta fiecare in varf cate un manunchi de tentacule. Deasemenea, lucernariidele prezinta gonade de origine endodermica situate in lungul septelor, iar intre brate se gasesc formatiuni denumite ropaloide, cu ajutorul carora polipul desprins de pe substrat se poate ancora la loc. Pe discul peristomial al lucernariidelor se observa patru orificii care se continua in interiorul septelor formand asa-numitele palnii septale.

Scifomeduza

Meduza scifoida are talie medie sau mare. Velumul lipseste iar sistemul gastrovascular este complicat, format din canale radiare, adradiare, interradiare care se unesc la marginea umbrelei intr-un canal circular. La multe specii canalele se anastomozeaza formand o retea extrem de complicata. Pentru exemplificare, pentru acest tip de meduza va fi prezentata Aurelia aurita, o specie foarte comuna in Marea Neagra caracterizata printr-o organizare simpla a sistemului gastrovascular.

Morfologie externa. Meduza are forma de umbrela, sub care se gaseste un manubriu continuat cu patru brate bucale in lungul carora se afla santuri bucale franjurate (cu ajutorul franjurilor de pe marginile bratelor hrana este directionata spre colturile orificiului bucal). Pe marginea umbrelei tentacule numeroase, scurte. Tot in zona subumbrelara se deschid cele patru orificii ale pungilor subgonadale.

Sistemul gastrovascular. Orificiul bucal se continua cu un faringe care se deschide intr-un stomac situat central in umbrela. Din stomac pornesc o serie de canale, care se deschid pe marginea umbrelei intr-n canal circular: patru canale radiare neramificate, patru canale interradiare deasemenea neramificate si opt canale adradiare bogat ramificate. De pe canalul circular pornesc canale care patrund in tentacule. Tot la nivelul stomacului se afla si cele patru buzunare gastrale, sub care se diferentiaza gonadele de natura endodermica; acestea se deschid la nivelul pungilor subgonadale care comunica cu cavitatea subumbrelara prin patru orificii.

Musculatura este dispusa sub forma de fibre circulare si longitudinale a caror contractie antagonista si diferentiata permite animalului sa inoate.

Sistemul nervos, cu toate ca ramane organizat ca o retea nervoasa difuza, prezinta si doua inele nervoase care incadreaza canalul circular de la marginea umbrelei.

Ca organe de sint, meduzele scifoide prezinta structuri complexe, denumite ropalii (gr. ropalon = maciuca). Acestea se gasesc pe marginea umbrelei in dreptul canalelor gastrovasculare neramificate, si sunt de fapt tentacule modificate, protejate superior de o excrescenta a umbrelei - lobul optic. La nivelul ropaliei exista structuri senzoriale pentru mai multe categorii de stimuli: dorsal, deasupra lobului optic si sub ropalie, pe fata subumbrelara se afla doua fosete olfactive; dorsal, pe ropalie se afla o pata ocelara, iar un al doilea receptor optic - un ochi veziculos invers - se gaseste ventral; in sfarsit, varful ropaliei functioneaza ca un statocist, intre celulele endodermului aflandu-se numeroase celule senzitive iar in interiorul canalului ropaliei se gasesc numeroase statolite de carbonat de calciu.

Gonadele sunt de forma semicirculara si sunt situate sub buzunarele gastrale. De origine endodermica, gonadele sunt colorate diferit la cele doua sexe - roz la femele si albicioase la masculi.

Ciclul de dezvoltare al scifozoarelor prezinta o serie de caracteristici care il diferentiaza de dezvoltarea de la hidrozoare sau de cea de la antozoare. Astfel, dupa fecundare, din ou iese larva caracteristica celenteratelor - planula - care dupa o scurta perioada de viata planctonica se va fixa pe substrat si se va transforma in polip. Polipul se poate inmulti vegetativ prin inmugurire, stolonizare sau podociste (acestea reprezinta formatiuni asemanatoare ca structura cu gemulele spongierilor, fiind constituite din tesut de protectie de origine ectodermica la exterior si celule incarcate cu substante nutritive la interior). Meduzele se formeaza printr-un proces caracteristic scifozoarelor - strobilatia. Acest proces incepe prin schitarea unui sant circular la baza coroanei de tentacule, care se va adanci iar marginile lui se vor transforma treptat, formandu-se larve caracteristice - efirulele - care ulterior se desprind de pe polip, isi continua dezvoltarea si se transforma in meduze adulte. In momentul desprinderii de pe strobil, larvele efirule nu au o umbrela propriu-zisa. In locul acesteia exista opt lobi alungiti si despicati la mijloc (in despicatura se gasesc ropalii) - lobii aliformi. Ulterior, zonele situate intre lobii aliformi incep sa se dezvolte, formandu-se umbrela tipica. Strobilatia are si variante, existand de exemplu posibilitatea ca de pe strobil sa se desprinda cate o larva efirula sau mai multe. Deasemenea, in conditii neprielnice, cand hrana lipseste sau temperetura apei este nepotrivita, strobilatia se opreste si se reface polipul. O noua strobilatie se va declansa numai atunci cand conditile devin din nou optime.