Combaterea gandacilor de scoarta

Combaterea gandacilor de scoarta

Combaterea cu feromoni s-a generalizat in prezent in productie datorita avantajelor pe care le prezinta. In prezent pentru combaterea insectei Ips typographus se foloseste feromonul Atratyp produs la Cluj. S-a experimentat deja, cu rezultate promitatoare si combaterea insectei Pityokteines curvidens cu feromoni si sunt in curs de experimentare combaterea cu feromoni la Ips sexdentatus si Ips acuminatus.

Metoda feromonala consta in folosirea de substante chimice asemanatoare cu cele emise de insecte pentru a atrage indivizi din aceeasi specie. In intestinul posterior al gandacului Ips typographus, in perioada ecloziunii, se gaseste terpena metilbutenol, iar in momentul in care masculii perforeaza scoarta produc si cisverbenol. Feromonul are astfel si rol atractant agregativ si sexual. Pentru ai spori atractivitatea (cu 20% si mai mult) in compozitie se mai introduce si ipsdienol. Feromonul este o substanta organica volatila si de aceea este nevoie sa fie stocata intr-un material care ulterior sa permita difuzarea feromonului. In prezent el este stocat intr-o tesatura absorbanta din material plastic sau hartie de celuloza presata, sub forma dreptunghiulara si dimensiuni variabile. Acest material suport imbibat cu feromon se introduce intr-un plic de polietilena subtire si transparent care se sudeaza ermetic si se numeste nada feromonala. Circa 4-10 nade se introduc in pungi metalizate de aluminiu sau staniol sau in cutii de plastic si se pastraeza la temperaturi scazute. Desfacerea pungii sau a cutiei se face in momentul instalarii nadelor in padure. Se asigura astfel eficacitatea feromonului timp de 2-4 luni, adica pe tot sezonul de vegetatie.

Cursele cu feromoni pot fi de doua tipuri: de zbor (bariera), care captureaza insectele in zbor si curse de repaus. Primele au forma de panouri fixate pe stalpi si deasupra unui jgheab cu apa (pentru prinderea gandacilor atrasi). Cele de repaus sunt tubulare, din plastic sau din scoarta de molid, sub care se monteaza o palnie si un borcan colector. In productie s-au preferat cursele tubulare pvc, datorita usurintei de instalare in orice conditii de teren, cat si datorita faptului ca sunt mai ferite fata de persoanele care circula prin paduri si deseori le deterioreaza. Cele din coaja sunt mai ieftine si intr-o prima parte exercita si o oarecare atractie, dar au dezavantajul ca se degradeaza in perioadele foarte secetoase si nu mai pot fi refolosite. Cursele geam si cursele cu aripi sunt mult mai ieftine si atrag un numar sporit de insecte. Nu sunt strict selective fiind capturate si alte specii, insa nu mai mult de 1% din total. Au dezavantajul ca se deterioreaza mai repede si sunt mai adesea distruse de om. Au mai fost testate si cursele tip palnie care au drept modalitate de capturare atragerea gandacilor cu feromoni, iar acestia se izbesc de partile laterale ale palniei si cad in vasul de colectare.

Cursele feromonale se instaleaza pe liziere, luminisuri, ochiuri mai putin insorite, la 10-30 m de marginea padurii. Distanta intre curse este de 50-100 m putand ajunge pana la 200-300 m, in functie de densitatea populatiei si orografia terenului. Cursele se instaleaza in teren in a doua jumatate a lunii aprilie-inceputul lunii mai, in functie de mersul vremii din anul respectiv, inainte de declansarea zborului. Controlul curselor feromonale si recoltarea materialului biologic se fac la 2-3 zile (la ultimele tipuri de curse este suficient la o saptamana), altfel gandacii incep sa se descompuna si mirosul emanat diminueaza cu pana la 50% atractivitatea feromonului.

Cursele feromonale se pot instala si grupat cate 3-4 la distante de 3-5 m cu scopul de a crea puncte de atractie mai puternice. De regula nada feromonala exercita atractia pana la 200-300 m de locul unde s-a amplasat.

Combinarea arbori cursa + curse feromonale:

In practica s-a dovedit necesara combinarea celor doua metode, mecanica si feromonala deoarece:

exista unele specii care nu sunt atrase decat de arbori cursa (Ips amitinus, Pityogenes chalcographus, etc);

actiunea feromonilor se intinde pe un interval de timp mai mare, in general 110-148 de zile, pe cand a arborilor cursa pana la 30-50 de zile;

primavara arborii atrag mai multe insecte, comparativ cu feromonii la care maximum se remarca in timpul verii.

O cursa feromonala poate inlocui 5 arbori cursa.

Arbori tratati chimic si amorsati cu feromoni:

In ultima vreme, mai ales in zonele de rasinoase puternic calamitate de vant ori zapada se foloseste procedeul arborilor sau portiunilor de trunchi de 4-8 m tratati chimic cu Decis la inceputul zborului si prevazuti la mijloc cu feromoni. Eficiente s-au dovedit bateriile din 3-5-7-9-11-13 trunchiuri de arbori si cu un singur feromon amplasat la arborele din mijloc. Daca s-a intarziat tratarea arborilor din baterii acestia se vor considera ca arbori cursa si se vor coji cand majoritatea insectelor sunt in stadiul de larva-pupa sau se evacueaza din padure. Un arbore cursa amorsat poate inlocui 3 arbori cursa clasici.

Tratamente biologice:

Au fost aplicate experimental tratamente cu preparatul bacterian Novodor 1%, cu 200 ml solutie la m² de coaja, cu aparate de stropit. Este necesara repetarea tratamentelor daca in mai putin de 24 de ore au loc precipitatii. Rezultatele sunt promitatoare.

Factorii de mortalitate:

Insecte pradatoare. Adultii si larvele de Thanasimus formicarius se hranesc cu larve, pupe si gandaci de ipide. Mai mentionam ca foarte frecvente specii de Rhizophagus.

Insecte parazite. Mentionam parazitii Coeloides sp., Tomicobia sp, Roptocerus sp., Pteromalus sp.

De asemenea s-au semnalat epizootii la gandacii de scoarta ai rasinoaselor produse de ciuperci entomopatogene.