Genul Bacillus

Genul Bacillus

Caractere generale

bacili gram-pozitivi cu extremitati drepte sau rotunjite, dispusi izolati sau in lanturi de lungimi variabile, cu endospori ovalari sau sferici dispusi central, subterminal sau terminal;

majoritatea speciilor sunt mobile datorita unor flageli cu dispozitie peritriche;

aerobi stricti sau facultativ anaerobi;

nepretentiosi nutritiv, capabili sa se dezvolte in limite largi de temperatura (specii mezofile, termofile sau psihrofile);

catalaza si oxidaza pozitivi;

larg raspanditi in natura (sol, ape de suprafata, vegetale);

B.anthracis este singura specie inalt patogena pentru animale si om.

Bacillus anthracis

Caractere morfo-tinctoriale

bacili mari gram-pozitivi cu extremitati drepte

in frotiul din produse patologice prezinta capsula, fiind dispusi in diplo- si in scurte lanturi;

in culturi pierd capsula dar dezvolta endospori ovalari situati central sau paracentral fara sa deformeze conturul bacilului, fiind dispusi in lanturi lungi;

in conditii speciale de cultivare, tulpinle capsulate au caracter mucoid;

imobili.

Caractere de cultivare si metabolice

cultiva pe medii uzuale, preferand conditii aerobe;

formeaza colonii mari de tip R, nehemolitice pe geloza-sange;

caractere biochimice suplimentare permit identificarea speciei.

Rezistenta in mediul extern

forma vegetativa este vulnerabila la agenti fizici si chimici;

sporii supravietuiesc in sol zeci de ani, fiind distrusi de unele dezinfectante si in 10 min la temperatura de 1000C.

Factori de patogenitate

capsula de natura polipeptidica;

toxina carbunoasa, de tip A-B, un complex de 3 proteine:

Ag protector (cu rol de ligant);

factorul edematogen;

factorul letal.

genele care codifica cei 2 factori de virulenta sunt prezente pe plasmide distincte (pXO1 si pXO2) care pot fi pierdute (una sau ambele).

Infectia carbunoasa

antraxul sau carbunele este o zoonoza grava care afecteaza in special ierbivorele domestice;

infectia la om este accidentala si poate avea caracter profesional;

in raport cu poarta de intrare exista 3 forme clinice:

antraxul cutanat sau pustula maligna, cea mai frecventa manifestare;

antraxul pulmonar deosebit de grav si frecvent mortal;

antraxul digestiv, forma curent intalnita la ierbivore dar foarte rara la om;

infectia carbunoasa (forma pulmonara si digestiva) poate evolua cu bacteriemie masiva si meningita hemoragica, intotdeauna mortala.

Diagnistic de laborator

diagnostic bacteriologic prin examen microscopic direct, cultura sau inoculare la animal (cobai sau soareci) pe prelevate care variaza cu forma clinica;

diagnostic serologic in suspiciune clinica cu examen bacteriologic negativ;

in fragmente de organe prelevate de la cadavru poate fi pus in evidenta Ag polizaharidic termostabil (reactia de precipitare inelara Ascoli).

Tratament

penicilina este antibioticul de electie;

in formele severe de boala se administreaza ser anticarbunos.

Profilaxie specifica

vaccinarea animalelor cu vaccin atenuat;

persoanele cu risc profesional pot primi vaccin pe baza de Ag protector.

Bacillus cereus

caractere morfo-tinctoriale asemanatoare cu B.anhracis;

se diferentiaza prin mobilitate, caracterul hemolitic al coloniilor pe geloza-sange, activitate lecitinazica si proteolitica, sensibilitate la fagul , rezistenta la peniciline;

Ag flagelare permit diferentierea mai multor serotipuri;

factori de patogenitate

enterotoxine termostabila si termolabila, cu rol in forma emetica (incubatie scurta - 4 ore) sau forma diareica (incubatie mai lunga - 18 ore) de toxiinfectii alimentare;

toxina necrotica, cerebrolizina si fosfolipaza C implicate in patogeneza infectiilor oculare;

manifestari clinice la om: toxiinfectii alimentare, infectii oculare grave post-traumatice, bacteriemii de cateter, endocardite la utilizatorii de droguri i.v., pneumonii sau meningite la imunodepresati;

semnificatia clinica a izolatelor se bazeaza pe criterii cantitative si izolarea repetata a aceleiasi tulpini;

antibioterapie cu vancomicina numai in infectii sistemice (sau: aminoglicozide, clindamicina).

Alte specii Bacillus de interes medical

B. brevis, B.circulans, B.licheniformis,B.subtilis pot fi izolate din diverse infectii oportuniste la imunodepresati: pneumonii, pleurezii, pericardite, peritonite, osteomielite, meningite, endocardite, fasciite, mionecroze;

B.subtilis poate determina toxiinfectii alimentare sau infectii oculare;

ubicvitatea acestora impune aceleasi criterii de semnificatie clinica a izolatelor ca si pentru B.cereus;

vancomicina reprezinta antibioticul de electie;

sporii de B. subtilis si B. stearothermophilus sunt folositi ca indicatori biologici ai eficientei sterilizarii la etuva sau autoclav;

B. polymyxa, B. licheniformis, B. brevis produc antibiotice.