Digestia chimica

Digestia chimica

1. Digestia chimica - definitie:

- digestia chimica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in timpul tranzitului lor prin tubul digestiv (aceste transfonnari de tip hidrolitic se datoresc atiunii substantelor prezente in sucurile digestive);

- digestia bucala chimica consta in descompunerea amidonului in maltoza sub actiunea amilazei salivare si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare. Enzimele salivare actioneaza in continuare in interiorul bolului alimentar si dupa ce acesta ajunge in stomac, pana cand este patruns de sucul gastric. Acesta fiind foarte acid, opreste activitatea enzimelor salivare.

2. Sucurile digestive sunt: - saliva;

- sucul gastric;

- sucul pancreatic;

- bila;

- sucul intestinal.

3. Saliva - produsa (sau secretata) de glandele salivare:

● Compozitia chimica si alte proprietati:

- apa 99,5%;

- substante minerale: (KCl-clorura de potasiu, NaCl-clurura de sodiu, bicarbonati);

- substante organice: amilaza salivara, mucina, lizozim;

- pH = 6-7;

- cantitate: 1,5 litri 24 ore.

Mucina: - este o glicoproteina care, prin proprietatile sale aderente, contribuie la formarea bolului alimentar, la protejarea mucoaselor tubului digestiv de actiunea mecanica a alimentelor, rol in lubrifiere. Fiind rezistenta la actiunea digestiva a enzimelor gastrointestinale, mucina protejeaza epiteliul tubului digestiv.

● Locul actiunii:

- cavitatea bucala (faringe, esofag, stomac);

● Actiunile principale:

- pregatirea alimentelor pentru digestie;

- formarea bolului alimentar;

- excretia unor substante toxice (uree) si virusuri;

- favorizarea vorbirii;

- digestia chimica a amidonului preparat;

- actiune antiseptica (prin lizozim);

- favorizarea actiunii receptorilor gustativi;

- mentinerea echilibrului hidric.

Saliva-proprietati:

- este secretata in permanenta de catre glandele salivare;

- contine si cantitati mari de anticorpi, care pot distruge bacteriile din cavitatea bucala;

- este un lichid incolor, opalescent, filant;

- cantitatea de saliva secretata de un adult in 24 de ore este de cca. 0,8 - 1,5 litri;

- are un pH usor acid intre mese si usor alcalin in cursul masticatiei (pH=6-7,4);

- temperatura de inghetare: -0,2⁰C si -0,4⁰C;

- saliva contine 99,4 - 99-5% apa si 0,5 - 0,6% rezidu uscat;

- dintre substantele care alcatuiesc rezidul uscat mai importante sunt: mucina si enzimele, amilaza si maltaza salivara;

- rezidu uscat este format din:

- substante anorganice (0,2%) si anume: compusi ai K⁺, Na⁺, Cl, bicarbonati, fosfati;

- substante organice (0,4%):

- proteice: mucina, proteine, enzime;

- neproteice: aminoacizi, ureea, acid uric, creatina, amoniac (NH₃);

- adaptarea cantitativa si calitativa a salivei la necesitatile de moment ale organismului se face pe seama unor reflexe conditionate si neconditionate;

- vederea si mirosul alimentelor intensifica secretia salivara pe cale reflexa conditionata, iar contactul alimentelor cu receptorii gustativi determina intensificarea secretiei salivare si adaptarea ei calitativa la specificul alimentelor respective pe seama unor reflexe neconditionate;

- o hrana uscata, nefaramicioasa, provoaca secretia unei salive apoase, iar o hrana uscata si sfaramicioasa provoaca secretia unei salive mucoase.

Enzimele salivare

- alfa-amilaza (ptialina): - este principala enzima din saliva care actioneaza asupra amidonului

fiert sau copt;

- hidrolizeaza amidonul in dextrine;

- pH-ul optim de actiune este in jur de 6,8;

- actiunea amilazei continua si in stomac pentru cca 1/2 ora, pana cand

bolul alimentar se acidifica.

- lipaza salivara: - este activa numai la noi-nascuti si hidrolizeaza grasimile laptelui;

- este secretata de glandele de pe suprafata dorsala a limbii, este activata in

stomac, putand digera pana la 30% din trigliceride;

- lizozim: - rol bactericid, distruge capsula glicozidica a microbilor;

- este o enzima bactericida care se gaseste in saliva, care are o actiune litica asupra

mircroorganismelor;

- kalikreina - enzima proteolitica.

- glandele parotidele produc o saliva limpede, apoasa, saraca in mucina si bogata in enzime;

- glandele sublingualele secreta o saliva mucoasa, saraca in enzime;

- glandele submaxilarele (sau submandibularele) secreta o saliva mixta;

Rolul salivei

- intretine umiditatea mucoasei bucale;

- contribuie la digestia bucala;

- face posibila receptia gustativa;

- rol igienic (rolul igienic al salivei consta in capacitatea ei antibiotica si in aceea ca spala in permanenta gura de resturile alimentelor, contribuind astfel la reducerea posibilitatilor de fermentatie, inclusiv la reducerea florei microbiene din gura);

- faciliteaza masticatia si deglutitia, lubrefiind mucoasa si alimentele;

- solubilizeaza substantele alimentare, favorizand stimularea receptorilor gustativi;

- lubrefiaza mucoasa bucala si linguala, favorizand vorbirea;

- reprezinta o cale de eliminare a unor substante toxice (Pb, Hg, I, virusul rabiei si poliomielitei).

- la componenta mecanica a digestiei bucale contribuie prin umectarea si muierea alimentelor uscate si prin unirea particulelor alimentare in boluri cu ajutorul mucinei;

- la componenta chimica a digestiei bucale saliva contribuie prin puterea ei zaharifianta, datorita amilazei si maltazei pe care le contine;

- face posibila receptia gustativa prin solubilizarea unor alimente, deoarece alimentele sunt capabile numai in solutie sa excite receptorii gustativi;

Glandele salivare:

- secreta saliva;

- sunt de doua feluri:

- glande salivare mici situate in mucoasa bucala si linguala;

- glande salivare mari reprezentate prin: - doua glande parotide;

- doua submaxilare (submandibulare);

- doua sublinguale.

a) Glandele parotide (sunt de tip seros si contin multa ptialina) sunt situate inapoia ramurii ascendente a mandibulei, sub conductul auditiv extern si sunt alcatuite din acini serosi. Produsul secretat de acini este colectat prin canalicule in canalul lui Stenon care se deschide in vestibulul gurii la nivelul celui de-al doilea molar superior.

b) Glandele submaxilare (sunt de tip mixt) au forma unei potcoave, sunt asezate in planseul gurii intr-o loja situata aproape de fata interna a unghiului mandibulei si alcatuite din acini micsti si din acini serosi. De la fiecare glanda porneste cate un canal Wharton care se deschide in gura de o parte si de alta a fraului limbii.

c) Glandele sublinguale (sunt de tip mucos si contin mucina cu rol de lubrifiere), situate pe planseul gurii sub limba, sunt acoperite de mucoasa si reprezentate prin doua grupe de formatiuni glandulare, alcatuite din acini mucosi, acini micsti si rari acini serosi. Fiecare grup isi varsa produsul de secretie prin cate un canal Bartholin care se deschide in gura, impreuna cu canalul lui Wharton, de aceeasi parte, si prin mai multe canalicule ale lui Rivinius.

4. Sucul gastric - produs de glandele gastrice;

● Compozitia chimica si alte proprietati:

- apa 99%;

- substante solide (1%) din care fac parte:

- substante anorganice (minerale)(0,6%): - cationii Na⁺, K⁺, Mg²⁺

- anoini: Cl^-, HPO₄^-2, SO₄^-2, HCl

(HCI-acild clorhidric, cloruri, fosfati)

- substante organice (0,4%): enzime proteolitice, enzime lipolitice si mucina.

- pH=1,5;

- cantitate: 1,5 litri 24 ore.

● Locul actiunii:

- stomac (duoden);

● Actiunile principale:

HCl: - activarea enzimelor proteolitice;

- pregatirea proteinelor pentru digestie;

- actiune antiseptica;

Enzimele: - digestia chimica a proteinelor;

- digestia chimica slaba a lipidelor emulsionate;

Mucina: - protectia mecanica si chimica a mucoasei gastrice fata de actiunea autodigestiva HCl si pepsinei;

- sucul gastric:

- se secreta aproape continu, si poate fi stimulat sau inhibat de influente nervoase sau

umorale;

- este secretat de glandele exocrine stomacale constituite din 3 tipuri de celule:

- celule mucoase - care se gasesc pe toata suprafata stomacului, si secreta mucina;

- celule parietale - predominant in glandele fundice si secreta HCl (acid clorhidric);

- celule principale - se gasesc in corpul stomacului si secreta pepsinogen si renina

gastrica (sau labfermentul);

Enzimele sucului gastric:

- pepsinogenul - forma inactiva a pepsinei, se activeaza la un pH acid, scindeaza proteinele pana la polipeptide;

- pepsina este principala enzima a sucului gastric, secretata de celulele principale ale glandelor fundice sub forma inactiva de pepsinogen (toate proteazele se secreta sub forma inactiva, pentru a evita digestia celulelor care le-au generat). Pepsinogenul trece in pepsina, la un pH sub 6, prin desprinderea unui peptid sub influenta HCl sau a unor mici cantitati de pepsina. Pepsinele sunt endopeptidaze care hidrolizeaza legaturile peptidice dintre aminoacizii aromatici si un alt aminoacid, rezultand polipeptidele cu un numar variabil de aminoacizi.

- catepsina - participa la digestie in mediu slab acid, hidrolizeaza proteinele la sugari;

- este o enzima proteolitica ce participa la digestia proteinelor numai la sugar, unde aciditatea sucului

gastric este mai redusa.

- labfermentul (sau renina gastrica):

- produce coagularea laptelui prin participarea cazeinogenului solubil in prezenta de Ca²⁺;

- produce coagularea laptelui prin precipitarea cazeinogenului solubil in cazeina si paracazeina care, in

prezenta calciului, se transforma in paracazeinat de calciu. Se gaseste in cantitate redusa si actioneaza la

un pH optim de 4,5 - 5,5.

- lipaza gastrica: - la copiii actioneaza asupra trigliceridelor;

- este o enzima intalnita numai in sucul gastric al copilului, scindand hidrolitic

lipidele find emulsionate din lapte si galbenusul de ou.

- gelatinaza - scindeaza gelatina, o proteina componenta a tesutului conjunctiv;

- lizozimul - scindeaza glucidele;

- este o enzima bactericida identica cu cea salivara.

Rolul HCl: - asigura aciditatea totala a sucului gastric;

- asigura activarea enzimelor digestive - trecerea pepsinogenului in pepsina;

- creaza mediul optim de activitate a pepsinei;

- asigura motilitatea tractului gastro-doudenal si evacuarea chimului in douoden;

- denatureaza proteinele, facilitand astfel scindarea si absorbtia lor ulterioara;

- actiune bactericida;

- activeaza secretina astfel stimuland secretia.

5. Sucul pancreatic - produs de pancreasul exocrin;

● Compozitia chimica si alte proprietati:

- apa 99 %;

- substante anorganice (sau minerale): - cationi de Na⁺, K⁺, Ca⁺², Mg⁺²;

- anioni de Cl^- - cloruri, PO₄^-3 - fosfati, SO₃^-2 - sulfati,

bicarbonati (bicarbonat de sodiu - NaHC0₃);

- substante organice: mucina, enzime proteolitice, glicolitice si lipolitice;

- pH=7,4 - 8,6;

- cantitate: 1 - 1,5 litri/24 ore.

- sucul pancreatic este un lichid incolor, vascos;

● Locul actiunii:

- intestin subtire;

● Actiunile principale:

Bicarbonatul de sodiu: - neutralizarea chimului gastric; (chim=masa semilichida de alimente partial digerate, care se gaseste in timpul digestiei in stomac si in duoden; amestec rezultat din digerarea partiala a alimentelor in stomac)

Enzimele: - digestia chimica a proteinelor, glucidelor si lipidelor;

Enzimele sucului pancreatic - secretate in forma inactiva

a) Enzimele proteolitice:

- tripsina: - forma inactiva tripsinogenul este activata de enterokinaza doudenala la pH=7-8;

- hidrolizeaza proteinele pana la oligopeptide si legaturile peptidice la nivelul radicalului

carboxilic a aminoacizilor bazici;

- este activa si asupra nucleoproteinelor, pana la scindarea acestora in acizi nucleici,

stadiul de la care actiunea este preluata si dusa mai departe de enzimele sucului

intestinal. Tripsina coaguleaza sangele.

- cimotripsina - forma inactiva chimotripsinogenul activata de tripsina;

- hidrolizeaza legaturile peptidice de la nivelul grupurilor carboxilice ale

aminoacizilor aromatici;

- coaguleaza laptele.

- carboxipeptidaza - forma inactiva precarboxipeptidaza, activata de tripsina;

- scurteaza polipeptidele cu un aminoacid;

- colagenaza - forma inactiva precolagenaza, activata de tripsina;

- scindeaza legaturile peptidice ale colagenului;

- elastaza - forma inactiva proelastaza, activata de tripsina si enterokinaza;

- hidrolizeaza legaturile peptidice a aminoacizilor.

b) Enzimele glicolitice:

- amilaza pancreatica:

- se activeaza in prezenta Cl^- la un pH=6,5-7,2;

- scindeaza amidonul, glicogenul si alti compusi, cu exceptia glucozei pana la dizaharide si

trizaharide;

c) Enzimele lipolitice:

- lipaza pancreatica:

- se activeaza in prezenta Ca⁺², Mg⁺², la un pH=7-8;

- hidrolizeaza grasimile neutre in acizi grasi si monogliceride;

- scindeaza trigliceridele in acizi grasi si monogliceride, in prezenta Ca²⁺ si Mg²⁺ ca

activatori.

- colesterolesteraza - se activeaza in prezenta sarurilor biliare la un pH=7-8;

- hidrolizeaza esterii de colesterol;

- fosfolipaza - activata de tripsina, desprinde acizii grasi din fosfolipide;

6. Bila este produsa de ficat;

- este un produs de secretie si excretie hepatica.

● Compozitia chimica si alte proprietati:

- apa 97%;

- substante anorganice (minerale): clorura de Na⁺, Cl^-, K⁺, bicarbonati si fosfati;

- substante organice: saruri biliare, mucina, fosfolipide, colesterol, pigmenti biliari, acizi grasi, lecitina;

- pH=7-8 (bila hepatica pH=8-8,6 iar bila veziculara pH=7-7,6);

- cantitate: 0,8 - 1,2 litri/24 ore.

Sarurile biliare: - precursorul acestora este colesterolul (metabolit lipidic), care in celulele hepatice este convertit in acizii colic, dezoxicolic, lito- si chenodezoxicolic. Acestea la randul lor se combina cu glicina sau taurina si formeaza sarurile de Na⁺ si K⁺ a acizilor glicocolic si taurocolic.

Colesterolul: - este in forma neesterificata;

- provine din cel endogen si exogen;

- in cantitati mari favorizeaza formarea clculelor biliare.

● Locul actiunii:

- intestin subtire;

● Actiunile principale:

a) Sarurile biliare

- emulsionarea lipidelor;

- favorizarea absorbtiei lipidelor si vitaminelor liposolubile prin formarea micelii hidrosolubile cu acizii grasi;

- stimularea peristaltismului intestinal.

b) Pigmentii biliari

- dau coloratia materiilor fecale;

- sunt bilirubina si biliverdina;

- rezulta din hemoliza eritrocitelor (sau globule rosii, sau hematii) in tesutul reticuloendotelial;

- asigura culoarea bilei.

Rolul bilei:

- emulsioneaza grasimile;

- activeaza lipazele;

- favorizeaza absorbtia acizilor grasi, vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) si    a colesterolului;

- are actiune bactericida;

- favorizeaza peristaltismul intestinal;

- neutralizeaza sucul gastric acid;

Functiile ficatului

- rezervor sanguin;

- secretia bilei;

- neutralizarea substantelor toxice de origine endogena si exogena;

- depozitarea glicogenului;

- conversia galactozei, fructozei si a altor monozaharide in glucoza;

- gluconeogeneza hepatica din aminoacizi (gluconeogeneza=producerea de glucoza de catre ficat);

- sinteza colesterolului, fosfolipidelor si lipoproteinelor;

- conversia hidrocarbonatilor si proteinelor in grasimi;

- sinteza pigmentilor si sarurilor biliare;

- sinteza proteinelor sangelui si factorilor sanguini de coagulare;

- dezaminarea aminoacizilor, transformarea amoniacului in uree; (dezaminare=inlaturare a amoniacului sau a unei amine dintr-un compus organic)

- depozitarea vitaminelor A, D, B₁₂;

- stocarea fierului sub forma combinata cu apoferitina hepatica;

- inactivarea hormonilor;

- excretia pe cale biliara a unor hormoni, droguri, substante toxice;

7. Sucul intestinal:

- este produs (secretat) de glandele intestinale;

- in intestinul subtire se secreta: - sucul pancreatic;

- bila;

- sucul propriu al intestinului subtire.

- secretia intestinala este predominant umorala;

- este un lichid incolor, opalescent;

● Compozitia chimica si alte proprietati:

- apa;

- saruri anorganice (minerale): - cationi de Na , K , Ca , Mg

- anioni de Cl^-, PO₄^-3, SO₃^-2, bicarbonati (NaHC0₃ - bicarbonat de

sodiu);

- substante organice: mucina, enzime proteolitice, glicolitice si lipolitice

- pH = 7,5-8,5;

- cantitate: 2-3 litri/24 ore

● Locul actiunii:

- intestin subtire;

● Actiunile principale:

Bicarbonatul de sodiu: - neutralizarea chimului gastric;

Enzimele: - desavarsirea digestiei chimice a proteinelor, a glucidelor si a lipidelor;

Enzimele sucului intestinal:

a) Enzimele proteolitice: - sub actiunea tuturor enzimelor proteolitice din sucul intestinal are loc scindarea totala a proteinelor pana la aminoacizi liberi:

- aminopeptidaza - enzima cu ac iune de hidroliza;

- exopeptidaza;

- dipeptidaza;

- nucleazele intestinale; (nucleaza=enzima care descompune acizii nucleici)

- enterokinaza - activeaza tripsinogenul;

b) Enzimele glicolitice (diastasele) - hidrolizeaza dizaharidele in monozaharide;

- zaharaza → zaharoza → fructoza, glucoza;

- lactaza → lactoza → glucoza, galactoza;

- maltaza → maltoza → glucoza;

- α-dextrinaza → dextrani → glucoza;

c) Enzimele lipolitice - actioneaza asupra grasimilor neutre, ce reprezinta 2-5% din totalul

grasimilor digerate;

- lipaza intestinala (lipaza=enzima din sucurile digestive care hidrateaza grasimile, descompunandu-le in glicerina si in acizi grasi).