Peroxizomii: organizare si functii

Peroxizomii: organizare si functii

Peroxizomii (glioxizomii) sunt organite celulare prezente in citosolul tuturor celulelor animale si vegetale si se pot evidentia prin utilizarea reactivului DAB (diaminobenzidina). Li se atribuie termenul de glioxizomi intrucat contin, pe langa catalaze, si 2 enzime ale ciclului glioxilat.

Numarul peroxizomilor difera de la un tip celular la altul, iar in aceeasi celula, in functie de momentul de activitate.

Diametrul peroxizomilor este situat intre 0.1-1.5μm.

Clasificarea peroxizomilor are la baza criteriul dimensional. Astfel, dupa talie se intalnesc macroperoxizomi cu diametrul de 0.2-1.5μm si microperoxizomi cu diametrul de 0.1-0.4μm.

In descrierea la microscopul electronic se evidentiaza o membrana externa si o matrice. Au forma de vacuole sferice sau ovale. Matricea lor este alcatuita din proteine structurale si enzime caracteristice.

Enzima marker este catalaza. Se mai gasesc peroxidaza, uricaza, oxidazele dezoxiamino-acizilor.

Citomembranele peroxizomilor prezinta o compozitie asemanatoare cu a RE de unde-si are originea, dar difera de aceasta prin unele polipeptide si enzime din structura sa.

Uneori peroxizomii se gasesc grupati formand un reticul peroxizomal diferit de RE.

Functiile peroxizomilor:

.intervin in metabolismul H₂O;

.sunt implicati in degradarea urinelor (adenina si guanina); indirect in metabolismul acizilor nucleici;

.intervin in metabolismul acidului glioxilic;

.contin un sistem enzimatic activ pentru β-oxidarea acizilor grasi; procesul β-oxidarii este crescut in ficat dupa o dieta bogata in lipide;

.intervin in biosinteza glicolipidelor;

.rol in termoreglare;