Tipuri morfologice de bacterii

Tipuri morfologice de bacterii

Anatomia bacteriana studiaza forma celulelor, ultrastructura si structura moleculara a diferitelor organite celulare, in stransa corelatie cu functiile pe care le indeplinesc.

Forma celulelor bacteriene este controlata genetic si se realizeaza in mare masura prin intermediul peretelui care confera celulei un grad de rigiditate si prin aceasta, forma tipica (fig. 2). Peretele celular este rigid, dar in acelasi timp, suplu si elastic, adica este deformabil.

Fig. 2: Tipuri morfologice de bacterii: A = diplococi; B = streptococi; C = stafilococi; D = bacili; E = cocobacili; F = bacili fusiformi; G = forme bacilare filamentoase; H = vibrioni; I = spirili; J = sarcina

Datorita elasticitatii sale, forma celulei bacteriene, in diferite conditii de mediu are tendinta sa varieze intre anumite limite, insa forma tipica a celulelor unei populatii ramane dominanta.

Celulele bacteriene apartin urmatoarelor tipuri morfologice:

a. Forma sferica (sferoidala) denumita coc (coccus, latin = samanta). Celulele sunt izodiametrice. Dupa modul de grupare se disting urmatoarele subtipuri:

cocul simplu (celule solitare)

diplococ (celule perechi)

streptococ (celule asezate in lant, streptos = lant)

tetracoc (tetrada)

sarcina (doua tetrade suprapuse)

stafilococ (staphylos = ciorchine)

La diplococi si streptococi, diviziunile celulare se succed dupa un singur plan. La alti coci (Pediococcus, Thiopedia, Lampropedia, Deinococcus), prin diviziuni succesive se formeaza grupari de 4 celule aranjate in tetrade bidimensionale. Ulterior se formeaza tablete de forma patrata, de 16-64 celule, ceea ce denota existenta a doua planuri de diviziune, perpendiculare unul pe celalalt si care se succed alternativ. La Sarcina si la Synechocystis, dupa trei diviziuni celulare rezulta 8 celule aranjate in pachete tridimensionale cuboide. Diviziunile se succed dupa toate cele trei planuri ale spatiului, fiecare perpendicular pe celelalte doua.

b. Forma bacilara (bacillus, latin = bastonas). Diametrul mare (lungimea) depaseste de cateva ori pe cel transversal. Extremitatile celulei sunt rotunjite sau taiate in unghi drept. Se disting mai multe subtipuri morfologice, in functie de modul de grupare a celulelor:

cocobacil, o forma intermediara intre coc si bacil

diplobacil

streptobacil

rozeta (stea)

palisada

litere chinezesti

c. Forma spiralata, cu cateva subtipuri:

vibrion

spiril

spirocheta

La spirili, spirele sunt rigide si putine, iar la spirochete sunt laxe si numeroase.

Celulele unei populatii bacteriene unitare, teoretic apartin aceluiasi tip morfologic, dar frecvent apare un polimorfism, mai accentuat in mediile naturale (apa, sol, tractul digestiv). Morfologia celulelor este mai uniforma in culturile bacteriene in vitro, dar se modifica in cursul evolutiei unei populatii celulare. De aceea, pentru a evita confuziile, descrierile morfologice, considerate tipice pentru o populatie bacteriana se refera la celulele cultivate in laborator pe medii optimale (medii care contin toate substantele necesare cresterii celulelor), in conditii adecvate de temperatura, pH, grad de aerare.

Deoarece in culturile bacteriene imbatranite apar frecvent forme de involutie, cu morfologie atipica, forma caracteristica a celulelor unei specii este aceea a celulelor tinere, dintr-o cultura bacteriana aflata la sfarsitul perioadei de multiplicare.

Bacteriile care se abat de la tipurile morfologice esentiale sunt mai rare. Astfel se disting: bacterii patrate, bacterii prostecate, bacterii cu apendice acelulare, bacterii cu trichoame (filamentoase), bacterii miceliene.

Bacterile patrate, au fost descrise de Walsby (l980) in apele hipersaline din peninsula Sinai. Pe sectiune au aspect de lentila biconcava, datorita continutului foarte mic de apa. Din aceasta cauza, presiunea interna a celulei este practic nula. Nu se exercita presiune asupra invelisurilor celulare. Pentru ele s-a propus denumirea de gen Quadra si apartin archaebacteriilor.

Bacteriile prostecate (prosteca = apendice, coada, anexa, adaus). Caracteristica structurala este existenta prostecii, o prelungire semirigida in continuarea celulei, cu diametrul mai mic decat al celulei mature. Prosteca este o prelungire celulara, ceea ce o deosebeste de structurile apendiculare acelulare.

Se disting doua categorii de bacterii prostecate: bacterii pedunculate (de exemplu, Caulobacter); bacterii prostecate care inmuguresc (de exemplu, Hyphomicrobium).

Bacteriile cu apendice acelulare (de exemplu, Gallionella) sunt reniforme. De pe fata concava porneste un apendice acelular lung, format dintr-un produs de secretie a celulei

Bacteriile ce formeaza trichoame (de exemplu Beggiatoa, Sphaerotilus) au aspectul unui filament multicelular, in care celulele vin in contact prin extremitatile lor si sunt invelite printr-un invelis parietal comun.

Bacteriile miceliene (actinomicete, iar denumirea noua este aceea de actinobacterii) au un aparat vegetativ reprezentat de micelii fine, ramificate, cu organizare procariota.