Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Cu mai bine de 130 de ani in urma, doi botanisti ardeleni, Schott si Kotschy, au avut norocul sa descopere in Muntii Piatra Craiului, o garofita noua pentru stiinta, pe care au botezat-o Dianthus callizonus. In traducere acest nume ar insemna "garofita cu prea frumoase briuri'. Intentia autorilor a fost, fara indoiala, de a concentra in numele dat acestei plante, varietatea si gingasia cromatica a florilor. I. Simionescu, facind portretul acestei raritati floristice arata ca "micuta Dianthus callizonus poate fi luata ca tipul artei intrebuintata de natura pentru pictarea unei flori'. Garofita Pietrei Craiului este o planta perena (traieste mai multi ani), are o tulpina simpla, neramificata, de 10-20 cm lungime, terminata, de cele mai multe ori, cu o floare, rar 2-5 flori. Spre baza tulpinii se afla frunze mai scurte decit celelalte.

Fig. 32 - Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Acestea formeaza, adesea, un fel de rozeta si in timpul infloririi sint deja aproape uscate. Celelalte frunze ale tulpinii sint inguste, liniare, mai lungi; destul de rigide, strabatute de 3-5 nervuri si pe margini aspre. Florile au la exterior un fel de frunze foarte reduse, ca niste scvame negre-purpurii, terminate intr-un virf ingust, liniar, verde. Apoi, alte frunzulite, care se numesc sepale, sint unite intr-un fel de tub purpuriu de 16 mm lungime, terminat cu dinti. Urmeaza asa-numitele petale in numar de 5, larg rasfrinte si la virf dintate. Iata cum descrie I. Simionescu gingasia cromatica a petalelor: "Petalele sint de un ros de carmiz sters. Pe ele sint trase dungi, in lung, de un ros mai inchis, iar spre launtrul florii o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. Urmeaza apoi un cerc alb, cu raze iarasi rosii, iar in mijloc un joc de verde si alb neintrecut'. Planta infloreste in iulie-august.

Aceasta garofita se deosebeste evident, prin toate caracterele, de celelalte specii ale genului Dianthus. Originea ei n-a fost inca lamurita. Se presupune ca ar fi o specie relicta care a evoluat izolat in Muntii Piatra Craiului.

Brinele si stincariile versantului vestic al Masivului Piatra Craiului sint unicul loc in lume unde creste aceasta frumoasa garofita, decretata monument al naturii.

Garofita alba (fig. 33) (Dianthus spiculiiolius)

Este o planta care traieste mai multi ani, tufoasa, cu numeroase tulpini terminate cu 1 (2) flori albe sau roz. Are frunze inguste, liniare, prevazute cu trei nervuri. Aceasta planta, descrisa in stiinta de botanistul ardelean Schur inca din 1866, creste pe stinci calcaroase numai in Carpatii sud-estici, fiind endemica pentru aceasta regiune.