Genul Magnolia L

Genul Magnolia L.

Cuprinde aproximativ 80 de specii din estul Asiei, Americii Centrale si de Nord si Himalaia. Lujerii vigurosi, mugurii terminali mari. Frunze cazatoare sau persistente, uneori foarte mari, cicatricea lasata de frunza este mare, cu 6 sau mai multe urme fasciculare. Flori solitare, mari, apar inainte sau dupa infrunzire, cu 3 sepale, 6-16 petale, numeroase carpele si stamine. Fructele plurifolicule, carnoase pana la maturitate, apoi lemnoase; fiecare folicula are 1-2 seminte acoperite de un aril rosietic, semintele sunt suspendate de un fir lung.

Magnolia acuminata L. - magnolie mare, magnolie

Specie exotica din sud-estul Americii de Nord (M-tii Appalachieni si bazinul fluviului Mississippi). La noi a fost cultivata cu bune rezultate in Statiunile de lunca din arboretul Simeria. Reprezentative sunt aici biogrupele de Magnolia, Liriodendron, Juglans nigra. Este mai bine adaptata la climatul continental decat celelalte magnolii, rezista bine la ger si ingheturi. Se dezvolta bine pe soluri aerisite, bine si constant aprovizionate cu apa, (pe soluri aluvionare de lunca).

Specie de semiumbra, in tinerete necesita protectie impotriva ingheturilor si arsitei.

De obicei este arbore de marimea a II-a, dar poate ajunge pana la 30m inaltime si 1m diametru. Tulpina dreapta, se poate urmari pana la varf (fig. 149). Scoarta este mult timp neteda, cenusiu-albicioasa, ritidomul este cenusiu-deschis. Coroana larg-piramidala, cu frunzis abundent in tinerete, iar cu timpul devine neregulat latita. Florile de 3-6 cm diametru, verzi-galbui, cu 3 sepale si 6 petale,    nu au miros, apar dupa infrunzire in mai - iunie. Fructele multiple, in forma de con, de 4-6 cm lungime, rosii-inchis, se coc in septembrie. Fructifica abundent, la 2-3 ani, puterea germinativa a semintelor este de 70 - 80% (ridicata). Creste rapid, mai ales in tinerete, dispune de o buna capacitate de concurenta interspecifica.

Dintre formele pentru amenajari peisagere se remarca Magnolia acuminata forma "variegata".

Lemnul cu duramen alburiu putin evident, usor, moale, lucitor, durabil, utilizat ca furnir, placaj, pentru mobila si celulorza.

Magnolia kobus D.C.- magnolie

Specie originara din Japonia, se cultiva foarte mult la noi in parcuri si gradini, de la campie pana in regiunile premontane. In tara de origine,creste in climat cald si umed. La noi se dezvolta destul de bine daca are adapost lateral. Exemplarele izolate, neprotejate, pot suferi din cauza gerurilor din perioada de iarna, in tinerete au nevoie de protectie.

Arbore de marimea a III-a, atinge pana la 10-12m inaltime. Coroana este alcatuita din ramuri subtiri. Flori mari, de 10 cm diametru, cu 3 sepale mici, brune-verzui, paroase, cazatoare si 6-9 petale albe cu o dunga roz-violet la baza, infloreste abundent inainte de infrunzire. Florile persista scurt timp si sunt afectate de temperaturile scazute. Fructele sunt plurifolicule alungite, cilindrice, de 10-12 cm lungime (fig. 149). Semintele acoperite cu arile purpurii, lucitoare. Fructifica destul de bine, puterea germinativa este de 60-70%. Reprezinta un valoros arbore ornamental, cand este inflorit confera o specificitate aparte peisajului din parcuri si gradini.

Varietati:

Magnolia kobus var. borealis - arbore viguros, cu coroana conica, ramurile laterale si lujerii rigizi si grosi la baza mai mult de 5 mm.

Magnolia kobus var. kobus -arbore cu ramuri laterale si lujeri subtiri.

Magnolia kobus var. stellata - arbust de 3 m inaltime si 3 m diametru, frunze obovate cu marginea usor ondulata (lobata).

Magnolia obovata Thunb.

Originara din Japonia, arbore pana la 30 m inaltime, cu coroana larg, piramidala, la noi este arbust. Frunze obovate, de 20-40 cm lungime, cad in septembrie. Flori mari in forma de cupa, albe, parfumate, apar in luna iunie.

Magnolia denudata Desr.

Arbore de 2-4 m, inaltime, dar in China atinge 10 m. Coroana larga si bogata, frunze de 10-15 cm lungime, obovate. Flori cu 9 sepale si petale strans campanulate la inceput, apoi mai larg campanulate, cu diametrul de 12-14 cm.

Magnolia grandiflora L.

Originara din America de Nord, suporta numai climate calde, blande. Atinge inaltimi de 25 m. Frunze persistente de 8-18 cm lungime, lucioase pe fata, cad in anul al doilea. Flori mari, de 10-20 cm diametru, albe, parfumate, infloresc din mai pana in august.

Magnolia liliiflora Desr.

Originara din China, mult cultivata in Japonia. Este un arbust de 3 m inaltime, cu ramificatie slaba. Frunze nereticulate sau slab reticulate, de 10-18 cm. Flori cu petale purpurii la exterior, albe in interior.

Magnolia liliflora cv. Nigra - flori mult mai mari, de 12 cm lungime, cu petale purpurii-inchis la exterior si purpurii-deschis in interior.

Magnolia macrophylla Michx.

Originara din S.U.A., creste numai pe soluri profunde si bogate, in parcuri trebuie ferita de vanturi. Arbore de 10 m inaltime, coroana larga si globuloasa, frunze cordate la baza, cu lungimea de 20-50 (80) cm. Flori de 20-30 cm, cu 6 petale albe, la baza cu o pata roz de semiluna, infloreste in iunie fructul de 6-8 cm, paros, roz.

Magnolia    tripetala L.- magnolie

Originara din S.U.A., arbore de 10 m inaltime, cu coroana larga, lujeri glabri, frunze obovate, de 30-60 cm lungime, pe dos verzui-argintii, infloreste dupa infrunzire, flori albe, cu miros neplacut, fructe in forma de con de 10 cm lungime, de culoare roz.

Magnolia x soulangiana Soul. Bod. - magnolie

Este un hibrid intre Magnolia denudata si Magnolia liliiflora.

Arbust, rar depaseste 3-4 m inaltime, frunze obovate pana la eliptice, de 10-15 cm lungime, se ingusteaza spre varf, pe dos mai mult sau mai putin pubescente.

Magnoliile sunt specii termofile, prefera un climat bland, cu ierni putin geroase si locuri adapostite, ferite de curenti reci. Se dezvolta bine la lumina, dar si la semiumbra. Toate speciile cresc pe soluri fertile, revene, cu umiditate suficienta, multe specii cresc bine in conditii de masiv, mai ales cele cu frunze mari si cele care infloresc devreme. Se folosesc izolat sau in grup. La noi se gasesc chiar in zone mai reci (Brasov).

Inmultirea

Cultura magnoliilor se face cu usurinta din samanta. Recoltarea semintelor se face in septembrie si se seamana primavara, se pastreaza descarnate si se stratifica intr-un amestec de nisip si turba in parti egale. Se protejeaza iarna plantulele, cele din samanta infloresc dupa 12-15 ani. Puietii tineri se protejeaza iarna pentru a fi feriti de temperaturile scazute.

Marcotajul este o metoda des folosita, se utilizeaza metoda prin arcuire (in august - septembrie).

Formele ornamentale se inmultesc prin altoire in sera iarna sau vara pe portaltoi in ghivece. Pentru speciile viguroase, robuste, se vor utiliza ca portaltoi specia Magnolia acuminata, iar pentru cele mai putin viguroase specia Magnolia kobus.

Butasirea se executa utilizand hormoni de inradacinare, se poate face in sera, in perioada de vegetatie.