Genul Viburnum L

Genul Viburnum L.

Reprezentat prin aproximativ 150 de specii de arbusti din Europa, Asia, Africa de Nord, America de Nord, cu frunze cazatoare sau persistente, opuse, flori hermafrodite, cime umbeliforme, dese, terminale.

Viburnum lantana L. - darmox

Specie indigena, originara din Europa si vestul Asiei, frecventa la noi din silvostepa pana in regiunile montane.

Vegeteaza des pe soluri uscate, revene, scheletice, calcaroase, rezista la seceta.

Arbust tufos, de 1-3 (5) m inaltime, produce constant din baza tulpinii lastari robusti, drepti, foarte flexibili, acoperiti, ca si intreaga planta cu o pasla galbuie, de peri stelati.

Mugurii sunt opusi, nuzi, cei foliari formati din doua frunzulite alungite, incretite; cei floriferi circulari, turtiti, plasati la varful lujerilor, intre doi muguri foliari. Frunzele mari, de 5-12 cm lungime, sunt ovate sau alungit-ovate, cordiforme, marunt dintate, aspru-pubescente pe fata si abundent stelat-tomentoase, de culoare cenusie, pe dos. Florile, complete, albe sau palid-rozee, asezate in cime umbeliforme, de 6-10 cm diametru, stelat-pubescente de-a lungul axului inflorescentelor si pedicelilor.

Fructele, drupe, de forma ovoda-turtita, sunt la inceput verzi apoi rosii, iar la maturitate negre-stralucitoare (fig. 270).

Viburnum opulus L. -calin

Specie originara din Europa, Asia, la noi apare frecvent prin padure, de la campie pana in munti.

Are cerinte mari fata de umiditatea solului.

Arbust inalt de 2-5 m cu lujeri fragili, cenusii, glabri-lucitori care din cauza ingheturilor, au de regula varful uscat.

Mugurii sunt opusi, alipiti de lujeri, ovoizi, cu fata externa bombata, rosietici, cu un singur solz aparent.

Frunzele sunt lat-ovate, de 4-12 cm lungime, 3-5 lobate; cele de pe lujerii scurti, trunchiate la baza, au lobi scurti si adanc dintati; cele de pe lujerii lungi si lastari, rotunjite la baza, au lobii acuminati, slab dintati. Petiolii, de 1-2 cm lungime, sunt canaliculati, aproape de limb cu patru glande proeminente, toamna frunzele capata culoare rosietica, foarte decorativa. Florile sunt complete, dense, multiflore, terminale, de 5-10 cm diametru. Florile din mijlocul inflorescentei sunt mai mici, fertile, iar cele marginale mult mai mari, de 15-25 mm latime, sterile, cu corola alba, inegal divizata. Fructele drupe, carnoase, rosii (fig. 271).

Viburnum opulus var. Roseum- frunze roz, specie sensibila la afide.

Viburnum rhytidophyllum Hemsl.

Specie originara din China, cu frunzis persistent,arbust viguros, erect, pana la 3 m inaltime.

Arbust viguros, erect, inalt pana la 3 m, cu ramuri tomentoase.

Frunzele verzi-inchis, groase, lanceolate, lungi, de 8-18 cm, au pozitie pendenta si aspect rugos, iar pe fata inferioara sunt puternic tomentoase, cenusii sau galbui-ruginii.

Florile albe-galbui, formeaza inflorescente mari, terminale (10-20 cm in diametru), aplatizate. Infloresc in mai-iunie.

Fructele rosii la inceput, devin apoi negre.

Viburnum carlesii Hemsl.

Arbust originar din Coreea, are nevoie de clima mai blanda, sufera de ingheturi, trebuie protejat iarna.

Arbust de 1 m inaltime, cu frunze lat-eliptice si paroase, infloreste odata cu infrunzirea (aprilie - mai), flori roz deschis, grupate in cime globuloase, emana miros frumos.

Viburnum plicatum Thunb.

Specie din China si Japonia, de 2 - 3 m inaltime, frunze eliptic - ovate, verzi-inchis, pe dos cu peri stelati, - flori albe, inflorescente aproape globuloase, infloreste in mai - iunie.

Toamna se coloreaz in rosu-inchis pana la brun-violet.

Viburnum plicatum var. rotundifolium - frunze mai rotunde, pe dos cu nervuri rosii, flori mai mari, sterile, infloreste cu 2 saptamani mai repede decat Viburnum plicatum.

Folosire: izolat, in grupuri, Viburnum opulus la marginea masivelor.

Inmultire: prin seminte direct in teren, dupa recoltarea in parga (iulie). Daca se recolteaza mature, semintele se stratifica 2 ani.

Prin butasi lignificati (Viburnum rythidophillum) si semilignificati (Viburnum opulus).

Prin altiore, primavara, varietatile si     prin marcotaj.