Genul Viscum L

Genul Viscum L.

Viscum album L. - vasc, vasc alb.

Specie indigena raspandita in centrul, nordul Europei si vestul Asiei: Se instaleaza de obicei pe arborii cu vitalitate scazuta. Intensitatea luminii este factorul ecologic care determina frecventa de instalare a vascului, deoarece un anumit cuantum al intensitatii permite semintelor sa germineze, dupa aceea vascul se mentine chiar si in conditii de obscuritate.

Este un arbust de pana la 50-60 cm, ramificat dicotomic. Fixarea de planta mama se face prin haustori. Ramurile si lujerii se rup cu usurinta din locul de insertie; sunt verzi-galbui. Frunzele persistente, opuse, alungit-obovate, de 2-4 (8) cm lungime, sesile, glabre, groase, intregi pe margine, verzi-galbui, concolore (fig.145). Florile unisexuat-dioice, mici, galbene-verzui, ingramadite cate trei in varful ramurilor din anul precedent; infloreste prin februarie-aprilie. Fructele, false bace, sferice, de cca. 8 mm diametru, albe, translucide; se coc prin decembrie si daca nu sunt consumate de pasari, raman pe lujeri pana primavara. Diseminarea se produce, de regula, cu ajutorul pasarilor (samanta este inglobata intr-o substanta, cleioasa - viscina, care se intareste in contact cu aerul; pasarile isi freaca ciocul de planta gazda si samanta adera la suport; in partea opusa suportului, samanta dezvolta un pseudopivot, care fixeaza plantula in planta gazda, realizandu-se contact intim intre vasele conducatoare ale sugatorului si cele ale gazdei; ulterior se dezvolta cordoane corticale si "sugatorii secundari").

Se cunosc trei subspecii:

Viscum album ssp. abietis (Wiesb) Abromeit, cu frunze lungi pana la 8 cm, de trei ori mai lungi decat late, vegeteaza pe brad si molid;

Viscum album ssp. austriacum(Wiesb) Vollman (Viscum album var.pini), cu frunze lungi pana la 4 - 6 cm, cel putin de 5 ori mai lungi decat late, parazit pe Pinus sylvestris si Pinus nigra;

Viscum album ssp. album, cu seminte cu laturile plane (nu convexe), vegeteaza pe diferite foioase, mesteacan, plopi, salcii, tei, jugastru, paltin, rar pe frasin, ulm, stejar, carpen, nu apare niciodata pe fag.

Maturitatea este timpurie, fructificatii anuale sunt abundente. Tulpinile cresc incet, dupa fiecare sezon de vegetatie se adauga cate un internod.

Se inmultesc vegetativ, prin cordoanele corticale dezvoltate sub scoarta; instalat masiv,    vascul accentueaza starea de debilitare a arborilor si grabeste uscarea lor.

Prezinta interes medicinal, contine viscotoxin, chlorin si histamin, maceratul se foloseste pentru ceaiuri in tratarea hipertensiunii. Ramurile de vasc se folosesc in scop ornamental, traditie la multe popoare in perioada Craciunului si a Anului Nou.