CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
sortimenTul de flori uscate si posibilitatile lor de utilizare
Asa numitele "flori nemuritoare" pe care englezii le numesc dried flowers, francezii, fleur-schees, iar nemtii trockenblumen, aceasta categorie de flori taiate, reprezinta un grup mai aparte pentru ca ele nu se utilizeaza in stare proaspata, ca material viu. De aici decurg o serie de avantaje, deloc neglijabile, in ceea ce priveste manipularea, transportul, comercializarea lor, dar mai ales, durata vietii de decor la beneficiar, care este practic nedelimitata in timp.
Notiunea de "flori uscate" (sau imortele), nu se refera doar la florile uscate ca atare sau la acele plante floricole care dupa uscare isi pastreaza inflorescenta.
Actual, aceasta notiune s-a extins si s-a generalizat pentru toate tipurile de elemente uscate, de origine vegetala sau nevegetala, care se folosesc in aranjamentele florale.
Sfera de cuprindere a acestui termen este foarte larga. Flori uscate inseamna: plante floricole, din flora cultivata sau cea spontana, unele dintre ele fiind considerate chiar buruieni; plante legumicole; frunze si fructe; fragmente de ramuri si radacini ale unor pomi fructiferi, arbori si arbusti; seminte de fructe si legume; ciuperci; o serie de plante din grupa gramineelor, plante apartinand genului Vitis; muschi si licheni.
Alaturi de aceste elemente vegetale sunt utilizate in aranjamentele florale si o serie de produse de panificatie de dimensiuni relativ mici in diverse forme si ornamentatii; fragmente de roci, materiale plastice si textile, toate acestea fiind folosite ca suporturi sau accesorii.
Ponderea lor pe piata de flori (si nu numai), este relativ mica, dar si in acest domeniu s-a dezvoltat o adevarata industrie, mai ales in tarile vestice.
Elementele care se valorifica, fiind foarte variate din punct de vedere morfologic si structural, necesita o atentie deosebita in procesele de prelucrare, colorare, tratare impotriva unor boli si daunatori si nu in ultimul rand, sortarea, ambalarea si transportul unora din ele.
Daca la florile taiate utilizate ca material vegetal proaspat, dificultatile constau in principal, in perisabilitatea produselor, la florile taiate care se comercializeaza uscate, problemele care apar se refera la procesele de uscare si la tratamentele pe care le suporta materialul vegetal proaspat care trebuie sa-si mentina integritatea elementelor de decor si mai ales rezistenta la manipulare.
La unele elemente de origine vegetala aceasta rezistenta mecanica se capata in mod natural pe masura ce ele se usuca: seminte, fragmente de natura lemnoasa, inflorescente de conifere, tulpinile si frunzele unor specii ca: bambus, papura, strelitzia, banan etc.
1. Sortimentul de flori uscate
In ceea ce priveste numarul speciilor floricole care se folosesc, acesta nu e foarte mare. Acest lucru se datoreaza probabil si faptului ca, tehnicile de uscare si conservare nu sunt inca bine perfectionate pentru toate speciile. Cel mai frecvent utilizate atat pe plan intern, cat si pe plan extern sunt cele din grupa Imortelelor: Helichrysum, Gomphrena, Ammobium, Acroclinium, Statice. Alte specii de flori taiate care sunt utilizate ca flori uscate sunt: Gypsophila, Delphinium, Glixia, Papaver, Chrysantemum, numeroase soiuri din genul Rosa, etc.
TIPURI DE ORGANE FOLOSITE IN ARANJAMENTELE DE FLORI USCATE
Tabel nr. 14
Specie |
TulpiniTije florifere |
FloriInflore-scente |
Frunze |
Fructe |
Ramuri |
SeminteSamburi |
Alte organe |
Acer |
|
|
|
|
|
|
|
Achilea |
|
|
|
|
|
|
|
Acroclinium |
|
|
|
|
|
|
|
Adianthum |
|
|
|
|
|
|
|
Agrostis |
|
|
|
|
|
|
|
Aloe |
|
|
|
|
|
|
|
Amaranthus |
|
|
|
|
|
|
|
Ammobium |
|
|
|
|
|
|
|
Annaphalis |
|
|
|
|
|
|
|
Aristea |
|
|
|
|
|
|
|
Armeniaca |
|
|
|
|
|
|
|
Asparagus |
|
|
|
|
|
|
|
Assegaai |
|
|
|
|
|
|
|
Bambus |
|
|
|
|
|
|
|
Banan |
|
|
|
|
|
|
|
Banksia |
|
|
|
|
|
|
|
Berberis |
|
|
|
|
|
|
|
Beta Vulgaris |
|
|
|
|
|
|
|
Bromus |
|
|
|
|
|
|
|
Buxus |
|
|
|
|
|
|
|
Cane Cone |
|
|
|
|
|
|
|
Capsicum anuum |
|
|
|
|
|
|
|
Carthamus |
|
|
|
|
|
|
|
Celosia |
|
|
|
|
|
|
|
Chrysantemum |
|
|
|
|
|
|
|
Citrus |
|
|
|
|
|
|
|
Ciuperci |
|
|
|
|
|
|
|
Conifere |
|
|
|
|
|
|
|
Cucumis sativus |
|
|
|
|
|
|
|
Cynara scolymus |
|
|
|
|
|
|
|
Tabel nr. 14 (continuare)
Delphinium |
|
|
|
|
|
|
|
Echinops |
|
|
|
|
|
|
|
Eucalipt |
|
|
|
|
|
|
|
Fagus |
|
|
|
|
|
|
|
Feniculum |
|
|
|
|
|
|
|
Feriga |
|
|
|
|
|
|
|
Ginkgo |
|
|
|
|
|
|
|
Graminee |
|
|
|
|
|
|
|
Gypsophila |
|
|
|
|
|
|
|
Helichrysum |
|
|
|
|
|
|
|
Hydrangea |
|
|
|
|
|
|
|
Ilex |
|
|
|
|
|
|
|
Juglans regia |
|
|
|
|
|
|
|
Lavandula |
|
|
|
|
|
|
|
Leguminoase |
|
|
|
|
|
|
|
Lotus |
|
|
|
|
|
|
|
Lunaria |
|
|
|
|
|
|
|
Magnolie |
|
|
|
|
|
|
|
Mahonia |
|
|
|
|
|
|
|
Malus |
|
|
|
|
|
|
|
Mirt |
|
|
|
|
|
|
|
Niggela |
|
|
|
|
|
|
|
Palmier |
|
|
|
|
|
|
nervuri |
Pampas |
|
|
|
|
|
|
|
Papaver |
|
|
|
|
|
|
|
Persica vulgaris |
|
|
|
|
|
|
|
Phalaris |
|
|
|
|
|
|
|
Physalis |
|
|
|
|
|
|
|
Polypogum |
|
|
|
|
|
|
|
Populus |
|
|
|
|
|
|
|
Pseudacaccia |
|
|
|
|
|
|
|
Pyrus |
|
|
|
|
|
|
|
Quercus |
|
|
|
|
|
|
|
Rosa |
|
|
|
|
|
|
|
Ruscus |
|
|
|
|
|
|
|
Salix |
|
|
|
|
|
|
|
Setaria |
|
|
|
|
|
|
|
Sorgum |
|
|
|
|
|
|
|
Statice |
|
|
|
|
|
|
|
Strelitzia |
|
|
|
|
|
|
nervuri |
Stypa |
|
|
|
|
|
|
|
Typha |
|
|
|
|
|
|
|
Varza deBruxelles |
|
|
|
|
|
|
muguri |
Vitis |
|
|
|
|
|
|
|
Xeranthemum |
|
|
|
|
|
|
|
Yucca |
|
|
|
|
|
|
|
Zea mays |
|
|
|
|
|
|
|
2. Uscarea florilor
Metodele de uscare, prelucrare, colorare sunt multiple si difera in functie de specie(chiar soi), tipul de organ, originea speciei.
Retetele de prelucrare sunt in general tinute in secret de catre producatorii straini. La noi in tara nu exista metode moderne de uscare si conservare a florilor. Majoritatea comerciantilor particulari, care oricum sunt in numar mic, practica cea mai simpla metoda, si anume, uscarea naturala. Este cel mai simplu, mai ieftin si eficace procedeu.
Uscarea se face prin expunere la aer. Exista aici mai multe tehnici. Florile se pot suspenda cu varful in jos sau se introduc in vase fara apa, sau pot fi asezate in pozitie orizontala. Sortarea si conditionarea florilor se face inainte de a fi puse la uscat.
Oricare ar fi pozitia, ele trebuie ferite de lumina pentru ca altfel se decoloreaza. Florile se pastreaza in camere intunecoase, uscate si bine aerate. Umiditatea si lumina provoaca deprecieri florilor prin aparitia unor ciuperci. Pentru a inlatura orice risc, in acest sens, florile se recolteaza dupa ce s-au uscat, in general dupa orele 10-11 dimineata.
Uscarea florilor cu varful in jos da rezultate bune in cazul Imortelelor. La suspendarea tijelor, frunzele de la baza se inlatura. Buchetele trebuie sa fie cat mai aerisite si cu distante suficient de mari intre ele pentru a permite o circulatie cat mai buna a aerului.
In mod normal, durata de uscare completa este de 3-4 saptamani, iar desprinderea lor se realizeaza atunci cand acestea sunt perfect uscate.
Uscarea florilor in vase, se face la: nemtisor, Gypsophila sau la alte flori de camp.
Numeroase specii de flori se usuca insa prin asezarea lor in pozitie orizontala, pe rafturi si mese special amenajate.
Dupa uscare, florile se pot lasa pe loc pana in momentul valorificarii sau se pot muta. Se ambaleaza in folii de hartie pentru a fi ferite de lumina si praf. Ambalarea buchetelor se poate face si in cutii de carton, aceleasi care sunt folosite si pentru material vegetal proaspat, folii de celofan, cutii le lemn.
Moduri de prezentare si utilizare a florilor uscate
Valorificarea florilor se face sub cele mai variate forme, de la buchetele alcatuite exclusiv din flori pana la cele mai curioase aranjamente.
Culorile materialelor vegetale si nevegetale folosite, pot fi pastrate asa cum rezulta ele dupa uscare. Sunt specii ale caror flori isi mentin un colorit viu chiar si dupa uscare: Helichrysum, Carthamus, Celosia, Acroclinium, Statice, Achillea, Delphinium, specii din soiul Rosa. De asemenea in multe cazuri se pastreaza si culorile naturale de verde, galben, cafeniu.
Dar cel mai adesea se recurge la tratamente speciale de schimbarea culorii de baza. Gama este extrem de larga, folosindu-se in general culori vii care sa realizeze contraste puternice prin asocierea lor. Culorile cel mai frecvent intalnite sunt rosu, galben, portocaliu, albastru, verde intens, mov-violet, roz in diferite nuante, grena. Nu sunt ocolite nici culorile alb si negru.
Modurile de utilizare si prezentare ale florilor uscate nu sunt cu nimic mai prejos decat cele ale florilor taiate proaspete. Primele, beneficiaza si de avantajul neperisabilitatii materialului vegetal, lucru care usureaza manipularea plantelor. Nu mai necesita nici o ingrijire atenta zilnica, atat la comerciant cat si la beneficiar.
Suporturile folosite sunt extrem de variate din punct de vedere al materialelor de constructie, formelor, culorilor, dimensiunilor.
Cele mai raspandite sunt cosurile din rachita, foarte diferite ca forma si marime. Dimensiunile sunt de la 10-15 cm pana la 1-2 m in diametru.
Rafia este folosita sub forma de funii impletite, discuri, plase, care constituie un suport original si usor de manevrat.
Alte materiale folosite sunt cele de lemn si hartie, din care se realizeaza diverse figurine si vase. Metalul si sticla sunt si ele larg utilizate sub forma de vase sau ca schelete pe care se realizeaza aranjamentele florale.
Frunzele de dimensiuni mari ale unor specii ca: strelitzia, porumb, banan si altele sunt folosite cu succes ca suporturi pentru alte materiale vegetale de dimensiuni reduse ( frunze, fructe, seminte). Tot ca suporturi vegetale sunt folosite si coronitele impletite din ramuri mai dure. Alte elemente vegetale ca suporturi sunt tulpinile si tijele florale cu duritate mare, liane lignificate: Assegaai, Yucca, Eucalipt, Bambus.
Aranjamentele de flori uscate se fac si pe suporturi constituite din capete de manechine. Pe aceste suporturi se realizeaza niste "peruci" alcatuite in primul rand din specii cu organe de consistenta moale, elastica, care se muleaza usor.
Alte accesorii folosite in mod curent sunt fundele, realizate din materiale textile si materiale plastice, intr-o multitudine de combinatii si culori.
Niste elemente mai speciale, dar care isi gasesc locul cu succes in aranjamentele de flori uscate sunt si produsele de panificatie. Desi gama de culori este mai restransa (galben-auriu, roscat, sau nuante mai inchise functie de gradul de coacere), li se pot da forme din cele mai nastrusnice, completate si de unele ornamentatii sau prin utilizarea semintelor de mac, susan, chimen, care le pot schimba culorile.
Efectele care se pot obtine din realizarea unor buchete mari, cu multe specii, sunt chiar socante.
Spre deosebire de florile taiate proaspete, unde buchetele prea eterogene pot crea dificultati in construirea buchetului, la asocierea de specii si culori, dar si prin rezultatul obtinut, in buchetele de flori uscate se pot asocia de la 1-2 specii pana la 10-15 sau chiar mai multe. Intr-un astfel de buchet atat de eterogen din punct de vedere al speciilor si tipurilor de organe folosite, poate domina o singura culoare care a fost imprimata artificial. Acest lucru este foarte greu de realizat cu un material vegetal proaspat.
Din florile uscate se realizeaza diverse buchete si aranjamente foarte originale, avand in vedere multitudinea si varietatea speciilor si accesoriilor folosite.
Foarte des utilizate in lucrari de legatorie, din flori uscate se confectioneaza, coroane funerare, jerbe de flori si coronite. Utilizarea lor in aceasta directie este direct legata de caracterul lor permanent.
Se pot face si aranjamente cu caracter tematic sau aranjamente de sezon, mai ales iarna cand intretinerea unor aranjamente realizate din material vegetal proaspat este mai dificila.
De asemenea florile uscate presate si-au gasit o serie de intrebuintari. Cel mai des intalnite la ora actuala sunt florile presate, incastrate in rasini sintetice si sticla organica. Aceste obiecte sunt folosite pe post de medalioane, cercei, inele, martisoare, etc.
O alta metoda de a valorifica organele uscate ale plantelor s-a concretizat in realizarea unor asa numite "bibelouri", reprezentate de cilindrii de sticla sau rasina sintetica. In interiorul acestora, materialul vegetal s-a asociat cu o serie de elemente de alta natura, viu colorate si in forme ciudate.
Un alt mod de a valorifica florile uscate si presate este sub forma de felicitari. Sub aceasta forma si alte specii care nu se pot usca si conserva ca atare isi gasesc intrebuintarea: iris, frezii, panselute, margarete, albastrele, viorele, ghiocei, narcise.
In aceste pandative si felicitari nu este necesar sa se preseze intreaga floare, se pot folosi numai mici parti ale inflorescentei, care au valoare decorativa si culori mai vii; petale si bractee; frunze de dimensiuni mici si foarte fine. In acest caz numai sunt necesare nici mijloace de sustinere.
Florile uscate si-au gasit si o alta utilizare pe suporturi de carton, ambalate in cutii frumos ornamentate, sau in folie transparenta de plastic, s-au realizat aranjamente florale de dimensiuni reduse. Speciile folosite apartin in marea majoritate genului Rosa, dar se folosesc si frezii, diverse graminee, sau frunze variat colorate. Pentru a le da o nota mai aparte, drept accesorii, s-au utilizat cochilii de melci, fragmente de scoici, margelute.
Tot cu ajutorul florilor uscate, presate sau nu, s-au realizat si "tablouri". Aceste obiecte decorative sunt foarte originale, greu de construit si mai ales necesita un spatiu adecvat de expunere pentru a fi puse in valoare.
Dar florile uscate, mai ales petalele si frunzele lor, nu au fost folosite numai pentru aspectul lor estetic. Inca din antichitate se cunosc calitatile deosebite ale unor specii de crin, trandafir, menta, levantica si multe altele. Nu s-au luat in considerare numai aspectele curative sau de combatere a insectelor ale unora dintre specii. Utilizarea lor pentru crearea unei ambiante placute in spatiile de locuit este foarte veche. Grecii antici, romanii, si o serie de alte civilizatii antice utilizau florile si pentru parfumul lor.
In epoca moderna, pentru a valorifica plantele uscate si din acest punct de vedere, ambalarea lor se face in ambalaje de plastic sau hartie in care se combina numeroase specii, atat pentru parfum cat si pentru culoarea lor. Esentele mirositoare pot fi naturale sau imprimate artificial, acestea din urma pastrandu-se o durata mai lunga de timp.
4. Puncte de comercializare a florilor uscate
Ca pondere, florile uscate nu constituie un sector reprezentativ pe piata de flori bucuresteana. Totusi, in ultima perioada se constata o usoara tendinta de crestere a interesului publicului fata de aceasta categorie speciala a florilor taiate. Dovada consta in numarul din ce in ce mai mare de florarii (si nu numai) care au inceput sa comercializeze aranjamente de flori uscate.
In Bucuresti, in afara de comerciantii stradali, exista cateva puncte de desfacere axate numai pe aceasta categorie de flori. Unul bine cunoscut este situat in hala de flori din Piata Amzei, unde se comercializeaza si numeroase specii de graminee, specii de arbori si arbusti alaturi de imortele.
O alta florarie in care aranjamentele de flori uscate sunt nelipsite este situata pe Calea Dorobanti si apartine firmei Liana Flowers. Aici predomina specii si aranjamente florale importate in marea lor majoritate din Olanda, unde suprafetele ocupate de specii cu inflorescente persistente depasesc 300 ha.
Si in floraria Radu Flori, patronata de doamna Elena Radu se pot gasi astfel de aranjamente.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4145
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved