Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE ZMEURULUI SI MURULUI

Patarea inelara a zmeurului - Virusul patarii inelare a zmeurului

Primavara pe suprafata frunzelor infectate se observa pete inelare evidente, care in cursul verii se estompeaza sau dispar complet, reaparand insa din nou in toamna. La unele soiuri frunzele se ingroasa, devin rugoase, fragile, cu marginea curbata spre fata inferioara. La alte soiuri, desi nu prezinta simptome foliare, plantele se dezvolta slab, fiind distruse in decurs de doi ani.

prezenta simptomelor

Ingalbenirea nervurilor zmeurului - Virusul ingalbenirii nervurilor zmeurului

La plantele de zmeur infectate se observa clorozarea tesuturilor din lungul nervurilor frunzelor, care apar ca un desen galben in retea.

prezenta simptomelor

3.

Cancerul bacterian

Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (E. F. Smith et Towns.) Kerr, Joung et. Panagopoulus)

Aceasta boala se intalneste destul de frecvent la zmeur.

Simptomele bolii, biologia si combaterea agentului patogen sunt descrise amanuntit la specia mar.

GA%

Antracnoza zmeurului

(Elsine veneta (Burkh.) Jenk.)

Antracnoza zmeurului se manifesta in tot timpul perioadei de vegetatie, pe toate organele aeriene, indeosebi pe lastarii tineri.

Pe lastari, boala prezinta sub forma unor pete mici, circular - ovale, de culoare rosie - purpurie, care cu timpul se maresc, partea lor centrala, capatand o culoare cenusiu - albicioasa. Tesutul necrozat si uscat prezinta mai multe crapaturi dispuse longitudinal.

In cazul unui atac puternic se produce o deformare si o slabire a lastarilor care cu timpul se usuca total sau partial.

Cand atacul intervine tardiv, petele au o forma eliptica, de culoare cenusie. Pe suprafata petelor se observa puncte mici, la inceput cenusii, apoi negricioase, care reprezinta fructificatiile ciupercii (acervulii).

Frunzele raman mici, fructele nu se formeaza sau sunt slab dezvoltate, iar lastarii se usuca de la varf.

Pe frunze, petele mici, punctiforme, brun - rosietice sau brun - purpurii, cu timpul se maresc, devin brune, delimitate de tesut sanatos, izolate sau confluiente. Centrul petelor devine cenusiu - albicios cu marginile de culoare inchisa. Cand tesutul din dreptul petei se usuca si cade, frunza apare perforata.

F%

I%

GA%

Patarea cenusie a frunzelor de zmeur - Septorioza

(Mycosphaerella rubi (West.) Roark., f.c. Septoria rubi West.)

Boala se manifesta mai frecvent pe frunze si mai rar pe tulpini. Pe frunze, primavara apar pete vizibile pe ambele fete ale limbului, circulare sau ovale, de culoare brun - rosietica, apoi cu centru cenusiu - albicios si cu marginea de culoare purpurie sau brun-inchis.

Intr-o faza mai avansata tesutul necrozat si uscat din dreptul petelor se rupe si se faramiteaza. Pe fata superioara a limbului, in partea centrala a petelor, apar puncte mici, negricioase, picnidiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se usuca si produc o desfrunzire prematura a lastarilor. Lastarii atacati sunt slabiti, lignificarea este redusa si nefiind lemnificati, degera peste iarna.

F%

I%

GA%

Rugina zmeurului

(Phragmidium rubi-idaei (Pers.) Karsten)

Boala se manifesta pe frunze, petioluri si mai rar pe lastarii tineri. Frunzele prezinta pete de culoare galbena, de forma neregulata in dreptul carora apar puncte mici, portocalii -.ruginii - picnidiile ciupercii. Mai tarziu apar ecidiile ciupercii de culoare galben-portocalie, dispuse in cerc, in jurul picnidiilor. In cursul lunii iunie, pe petele formate apar pustule mici, prafoase, galben-portocalii-uredosorii, dispusi neregulat pe suprafata limbului. Catre sfarsitul verii, printre pustulele cu uredospori, apar pustule brun-negricioase-teleutosorii ciupercii. Frunzele atacate, se ingalbenesc, se usuca si cad.

F%

I%

GA%

7.

Patarea bruna - violacee a ramurilor

(Didymella applanata (Niessl.) Sacc.)

Pe lastarii de un an, in jurul mugurilor de la baza, la inceputul verii apar pete alungite, roz-brunii sau violacee. Treptat petele se maresc, se adancesc in tesut si se brunifica; epiderma se desprinde deseori.

Miceliul ciupercii se dezvolta in tesuturile corticale, rareori ajungand in liber si lemn. Partile atacate, peste iarna devin cenusiu -argintiu. Tesutul cortical crapa longitudinal si se decojeste. Pe frunze, ciuperca determina pete brune, unghiulare, care se extind de-a lungul nervurii principale.

Plantele bolnave au putine fructe, de    calitate slaba. In stadiul avansat se dezvolta slab si in final se usuca.

F%

I%

GA%

8.

Cancerul bazei lastarilor

(Leptosphaeria coniothyrium    (Fek.) Sacc.

Atacul se manifesta mai ales la baza lastarilor, prin aparitia unor pete de 10-15 cm, de culoare roz - brunii, apoi negricioase, cufundate, care evolueaza in zone canceroase; in urma necrozarii tesutului cortical apar crapaturi longitudinale. In stadiul mai avansat, ciuperca ataca    in profunzime, invadand tesuturile pana la maduva.

La suprafata tesutului necrozat apar fructificatiile ciupercii - picnidiile - sub forma unor puncte mici, negricioase.

F%

I%

GA%

9.

Fainarea zmeurului

(Sphaerotheca aphanis (Wallr.) Braun, f.c. Oidium ruborum Rabenh)

Boala se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor, afectand insa in mod deosebit frunzele. Primele simptome apar primavara, pe fata superioara a frunzelor, sub forma unor pete mari, neregulate, de culoare verde - galbuie, acoperite pe fata inferioara de o pasla fina, albicioasa - miceliul ciupercii, care devine apoi pulverulenta, fainoasa, ca urmare a diferentierii conidioforilor si conidiilor. In plantatiile mai dese, plantele bolnave raman pipernicite, avand frunzele, din partea terminala a lastarilor, acoperite pe ambele fete, in intregime, rareori partial, de o pasla miceliana, albicioasa, pulverulenta. Frunzele atacate au foliolele de dimensiuni mult mai reduse, deformate si rasucite spre fata superioara. Frunzele bolnave se usuca in timpul verii.Uneori atacul se extinde si pe petioli si pe extremitatea lastarilor si chiar pe fructe, care raman mici, necolorate, cu gust neplacut.

F%

I%

GA%

DAUNATORII ZMEURULUI SI MURULUI

Gandacul zmeurului

(Byturus tomentosus F

Pagubele mari sunt produse atat de gandaci, cat si de larve. Fructele atacate sunt mici, se inchid la culoare si putrezesc repede

F%