TIPURI
DE FASCICULE CONDUCATOARE
In organele plantelor tesuturile
conducatoare sunt grupate formand fascicule distincte, ce pot fi observate
in sectiuni transversale. Dupa dispozitia si modul de
formare a liberului si lemnului exista doua categorii de
fascicule: simple si compuse.
Fasciculele simple sunt formate dintr-un singur tip de tesut
(liberian sau lemnos), se formeaza in radacina dicotiledonatelor
si monocotiledonatelor care prezinta o structura primara.
Ele pot fi:
-
radiare - fasciculele lemnoase alterneaza cu cele
liberiene (observandu-se o dezvoltare centripeta a elementelor
componente).
-
lamelare - cand cele doua tipuri de fascicule nu
alterneaza, ci ele sunt dispuse sub forma de lamele (cormofite ).
Fasciculele
compuse sunt prezente in tulpina, frunze, piese florale,
seminte, fructe, fiind formate din fascicule mixte libero-lemnoase (atat
in structura primara, cat si in cea secundara). In sectiune
transversala au forma circulara sau ovala. La randul lor,
fasciculele libero-lemnoase sunt grupate in doua mari categorii:
colaterale si concentrice.
Fasciculele
libero-lemnoase colaterale se intalnesc la spermatofite si se caracterizeaza prin
pozitia fasciculului liberian numai pe o latura a fasciculului
lemnos: in tulpina, liberul se afla spre exterior, iar lemnul spre
interior; in frunze, liberul este orientat spre epiderma inferioara, iar
lemnul spre epiderma superioara.
La randul lor, fasciculele colaterale pot
fi de doua feluri: deschise si inchise.
- fascicule colateral deschise
sunt acelea la care intre liber si lemn persista procambiul care
se va transfonna intr-un cambiu intrafascicular, ce ulterior va forma
elementele conducatoare secundare. Astfel de fascicule caracterizeaza
gimnospermele si majoritatea angiospermelor dicotiledonate.
- fascicule colateral inchise
sunt acelea la care intre liber si lemn nu mai persista
procambiul deoarece el s-a diferentiat complet in liber si lemn
primar. Astfel de fascicule se intalnesc la angiospermele monocotiledonate.
-
o varianta a fasciculelor colaterale o constituie fasciculele
libero-lemnoase bicolaterale, la care lemnul este incadrat de
doua zone de liber (extern si intern). Acest tip de fascicul are o
raspandire mai restransa, intalnindu-l la plantele din familiile Cucurbitaceae,
Solanaceae, Asteraceae. Si aceste fascicule pot fi deschise sau
inchise in functie de absenta sau prezenta cambiului
intrafascicular.
Fasciculele libero-lemnoase concentrice sunt acelea la care un tesut conducator
inconjoara complet celalalt tesut conducator, astfel incat
liberul si lemnul sunt dispuse in doua zone concentrice. Aceste
fascicule pot fi de doua feluri (fig.130): hadrocentrice si leptocentrice.
Fig. 130. Tipuri de fascicule
conducatoare (sectiune transversala).
A - fascicule simple in radacina
de Nigella damascena;
B - fascicul leptocentric in rizomul de Convallaria
majalis;
C - fascicul hadrocentric in rizomul de Polypodium
vulgare;
end - endoderma; fl- fascicul lemnos;
flb - fascicul liberian; p - periciclu; sc - scoarta.
- fasciculele
concentric-hadrocentrice au lemnul (numit si hadrom)
inconjurat de liber (numit si leptom). Se intalnesc la pteridofite, in
deosebi in rizomi.
-fascicule concentric-leptocentrice
au liberul (leptomul)
inconjurat de lemn (hadromul). Se intalnesc mai ales in rizomii unor
angiosperme monocotiledonate.
In
ceea ce priveste dispozitia fasciculelor conducatoare in
tulpina:
la gimnosperme si la majoritatea
angiospermelor, fasciculele conducatoare sunt dispuse pe un cerc.
-
la marea majoritate
angiospermelor monocotiledonate, fasciculele conducatoare sunt dispuse pe
doua-trei cercuri, mai rar pe unul singur. La putine monocotiledonate
(Zea mays - Porumb, Saccharum officinarum - Trestie-de-zahar,
Sorghum halepense - Sorg), fasciculele conducatoare sunt dispersate
haotic in parenchimul fundamental.
