CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Tisa (Taxus baccata) este vestita pentru lemnul ei mirositor si trandafiriu. Mobile de tisa sunt de lux. Odata, la noi, se gasea mai multa. Azi aproape se pot numara pe degete locurile unde se mai afla cate putine. Se citeaza de pe Bucegi, prin muntii Buzaului, pana aproape de Monteoru pe Plaiul Tiselor in vecinatatea fagului, pe la Palanca, pe Barnaru in muntii Sucevei. S'au rarit fiind cu nemiluita taet, nu numai din pricina lemnului scump, dar mai ales de catre ciobani, ca sa fereasca vitele sa nu se otraveasca, mancand frunzele de tisa, in adevar foarte otravitoare, ca si semintele de altfel.
Tisa nu creste inalta; formeaza adesea tufarisuri, caci trunchiul are ramurile resfirate. Frunzele sunt latute, cu varful ascutit si asezat cam ca la brad, pe doua randuri. Dupa flori nu seamana de loc cu celelalte conifere dela noi. Florile barbatesti, pe un copac, sunt stranse gramagioare si invelite in solzi lati. Florile femeesti sunt razlete; nici nu le bagi in seama, parand ca niste mugurasi. Fructul e carnos si seamana cu o afina. Partea carnoasa e buna de mancat, dar samanta e otravitoare.
Fig. 22. Frunze, con si flori de pin. (K).
Fig. 23. Creanga de tisa cu frunze si con (K).
Din ce in ce mai rara pe munti, se foloseste mai aderea in parcuri, ca gard viu.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1245
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved