UTILIZAREA SUBSTANTELOR HORMONALE SINTETICE IN REGLAREA PROCESELOR DE CRESTERE LA PLANTE

UTILIZAREA SUBSTANTELOR HORMONALE SINTETICE IN REGLAREA PROCESELOR DE CRESTERE LA PLANTE

8.7.1. Dirijarea cresterii

Dirijarea cresterii plantelor poate fi obtinuta prin folosirea retardantilor.

Cel mai important efect al retardantilor este reducerea cresterii longitudinale a tulpinii si lastarului.

Reducerea cresterii tulpinii la cereale constituie in prezent cea mai importanta utilizare a retardantilor (Rademacher, 1991 Cultura intensiva de grau foloseste CCC de multi ani. Orzul, orezul si ovazul nu reactioneaza la tratamentul cu CCC, de aceea la aceste plante se foloseste CCC + Ethephon sau numai Ethephon. In prezent, la diferite specii de cereale se folosesc compusii triazolici. Introducerea curenta in practica a acestor compusi este dificila datorita pretului relativ scazut al CCC.

Efectul retardantilor de reducere a cresterii in lungime a tulpinii si lastarilor este corelat cu stimularea proceselor metabolice de diferentiere a tesuturilor, de dezvoltare a radacinii si de sporire a vigorii plantei in general. Aceste insusiri sporesc activitatea metabolica de sinteza a asimilatelor si de rezistenta la conditiile de stress, ceea ce duce la sporirea productiei.

La grau, tratamentul cu CCC a scazut inaltimea plantelor si a sporit linear, functie de concentratie (200-500 g/ha), productia de seminte (Rossarole si colab., 1993), iar tratamentul cu CCC 100-200 ppm a marit intensitatea fotosintezei si a intensificat activitatea enzimelor ATP-aza si RuDP- carboxilaza (Feny si Ma, 1993

La porumb, tratamentul cu paclobutrazol a redus cresterea plantelor, a marit procentul de substanta uscata si nu a manifestat efect toxic asupra biosintezei clorofilei (Khalil si colab., 1992

La rapita pentru ulei, tratamentul cu paclobutrazol a redus inaltimea plantei si a modificat structura culturii, realizand o mai buna perceptie a luminii in partea inferioara a plantei (Rademacher, 1991

Tratamentele cu retardanti stimuleaza rezistenta plantelor la conditiile de stress in timpul cresterii.

Rezistenta la racire a fost stimulata la castraveti prin tratamente cu paclobutrazol, iar la tomate prin tratamente cu uniconazol si Ethephon (Cardi si colab., 1997 Rezistenta la iernare la grau a fost sporita de tratamente cu CCC, care au marit efectul fertilizarii cu P de a stimula acumularea zaharurilor (Goldvarg si colab., 1993).

La grau, tratamentele cu paclobutazol au marit rezistenta la temperaturi ridicate (Craus si colab., 1995), iar tratamentele cu retardantii penta si hexaconazol au anulat efectele stressului hidric.

Mecanismul de stimulare a rezistentei la stress consta in protejarea punctelor de crestere si reducerea suprafetei foliare, dar si in stimularea biosintezei acidului abscisic cu rol in marirea rezistentei la temperaturi scazute si seceta.

La plantele legumicole tratamentele cu retardanti stimuleaza calitatea rasadurilor, sporind vigoarea plantulelor, care formeaza un sistem radicular bogat, un aparat foliar bine dezvoltat si o tulpina rezistenta, cu tesuturi conducatoare si mecanice bine dezvoltate.

La tomate, tratamentul cu CCC 1500-3000 ppm a redus inaltimea tulpinii rasadurilor cu 10-40%, iar la cartof tratamentele cu retardanti produc scurtarea stolonilor si grabesc formarea tuberculilor (Milica si colab., 1983

La plantele floricole de gradina si ghivece, prin tratamente cu retardanti se obtin plante mai scunde, cu tulpini mai scurte si mai groase. }esuturile tulpinii, in special cele mecanice si protectoare, sunt puternic diferentiate, conferind plantei o rezistenta mai mare la factorii de stress mecanic, climatic si biologic. Plantele prezinta ramificatii laterale mai dezvoltate, cu aspect de tufa deasa.

La crizanteme, tratamentele cu Alar 2,5% determina scurtarea tulpinii si maresc rezistenta la frangere (Ganslmeier, 1968). La Dahlia, stropirile cu solutie de Alar 5000 ppm reduc cresterea in inaltime (Milica si colab., 1983

La Chrysanthemum cultivat in ghivece, tratamentele cu CCC si uniconazol 10 si 30 mg/l au redus inaltimea plantelor cu 38-68% (Hosni, 1996

La Poinsettia cultivata in ghivece tratamentele cu CCC 500-4000 ppm au redus elongatia tulpinii (Fisher si colab., 1996), iar tratamentele cu Bonzi (paclobrutazol) 2 ppm si Sumagig (uniconazol) 5 ppm (Holcomb si Gohn, 1995) au dat plante mai compacte, cu foliaj verde-inchis.

La gladiole, imersarea tubero-bulbilor in solutie de Ethrel 100 ppm mareste rezistenta la infectia latenta cu Fusarium (Halevy si Shilo, 1970). La crizantemele cultivate in ghivece, prin stropiri cu Alar 5-15% s-au obtinut plante scunde si dense, mai rezistente la seceta si la putregaiul cenusiu (Denninger, 1968), iar tratamentele cu CCC 0,5-1% maresc rezistenta la seceta, frig si aciditatea solului (Milica si colab., 1983

La plantele floricole cultivate in sera, prin aplicarea retardantilor se obtine o sporire a calitatii. La garoafe, stropirile cu CCC 2000 ppm au redus inaltimea tulpinii si a internodurilor si au sporit numarul de frunze si suprafata foliara, provocand 'indesirea plantelor' (Gortz, 1974

La arbori si arbusti ornamentali, prin aplicarea retardantilor se realizeaza asa numitul tuns chimic, utilizat in amenajarea de garduri vii, cu forma compacta, amenajate din paducel (Crataegus) salcam galben (Cytisus) sau Hibiscus syriacus. Formarea de perdele de protectie din plante cu tulpini lungi, cu frunzis bogat se obtine din tratamente cu stimulatori, in special gibereline. La Viburnum, tratamentele cu GA₃ 500 ppm au stimulat cresterea in lungime a tulpinii (Albrecht, 1966). Acelasi efect l-a avut stropirea cu GA₃ 10-1000 ppm la Magnolia soulangeana, iar la Syringa, acidul giberelic a stimulat cresterea tulpinii, formarea aparatului foliar, a mugurilor si lastarilor laterali.

La pomii fructiferi, in special la pomii tineri, prin aplicarea retardantilor au fost obtinute cele mai spectaculoase rezultate de dirijare a cresterii lastarilor, cu efecte pozitive asupra fructificarii. Cercetarile intreprinse in ultimile decenii se refera la utilizarea CCC, Alar si Ethrel.

Aplicarea tratamentelor cu Alar la pomii tineri de mar a determinat reducerea cresterii in inaltime a pomilor cu 15-38 % si a diametrului coroanei cu 18-33%, in functie de soi. Soiul Golden Delicious a reactionat puternic, iar soiul Jonathan a avut o reactie mai slaba (Milica si colab., 1983

Tratamentele cu substante retardante au redus lungimea cresterilor anuale si a lemnului eliminat prin taiere in cazul aplicarii de Alar si CCC.

La par, tratamentele cu CCC in fenofaza cresterii intense a lastarilor au redus talia pomilor cu 11-40% in functie de soi. Rezultate asemanatoare au fost obtinute la cires si visin prin tratamente cu Alar. Efectele cele mai bune au fost obtinute prin stropirea mai timpurie a varfului lastarilor (Milica si colab., 1983).

Reducerea cresterii vegetative la pomi prin metode chimice reprezinta asa numita 'taiere chimica'. In momentul de fata, alaturi de retardantii deveniti clasici Alar, CCC si Ethrel, se utilizeaza compusi triazolici, in special paclobutrazol.

Prin tratamentele cu paclobutrazol si unele taieri 'in verde' s-a realizat constructia coroanei la cais, scurtandu-se durata de formare a acesteia (Cepoiu, 1992). Tratamentele cu paclobutrazol au redus cresterea lastarilor cu 20-60% la cires, 27-66% la piersic si 15-30% la prun, functie de concentratia folosita (Gradinaru si colab., 1992), iar la nuc au redus cresterea vegetativa, cel mai eficient tratament fiind udarea in sol in timpul cresterii timpurii a lastarului (Zhu si colab., 1994

La vita de vie, cresterea intensa a lastarilor are loc chiar in timpul infloririi. Tratamentele cu CCC (100-1000 ppm) la 15 zile inainte de inflorire au redus cresterea frunzelor si lungimea internodurilor si au determinat incetarea timpurie a formarii nodurilor in apex. cresterea carceilor a fost inhibata din transformarea lor rezultand un numar sporit de inflorescente (Combe, 1967

8.7.2. Inradacinarea butasilor

Cele mai eficiente metode de stimulare a inradacinarii butasilor sunt tratamentele cu stimulatori de tip auxinic, si anume acid beta-indolilacetic -AIA, acid beta-indolilbutiric -AIB si acid-naftoxiacetic-ANA. Aceste tratamente sunt utilizate la plante floricole ierboase, dar mai ales in obtinerea materialului saditor la arbusti si arbori ornamentali (fig. 118).

Inradacinarea butasilor a fost stimulata la Salvia officinalis prin tratamente cu AIB 50 ppm (Aislan si colab., 1995), iar la crizanteme prin tratamente cu AIB 500 mg/g (Buwalda si colab., 1995) sau ANA 1000 ppm (Chang si Huang, 1995) in pudra de talc.

La arbusti, subarbusti si arbori, butasii pot fi verzi sau lignificati, iar tratamentele se aplica prin scufundare in solutii sau pulberi (Preda, 1979) sau cu pasta de lanolina. Tratamentele cu AIA au stimulat inradacinarea la Magnolia grandiflora prin scufundare in solutie (Albrecht, 1966), iar la Pinus silvestris si Juniperus virginiana prin aplicare de pasta de lanolina cu AIA 1,5% (Corac, 1973

Tratamentele cele mai eficace sunt efectuate cu AIB. Ele au stimulat inradacinarea butasilor la Rosa sp., in conc. de 1000 ppm (Fouda si Schmidt, 1995) si 0,3% (Bredmose si Hansen, 1996), la azalee (Kondratovics, 1994) si camelii (Baxter si colab., 1995

Tratamentele cu ANA au stimulat inradacinarea butasilor la Syringa vulgaris, aplicat in conc. de 0,8% in pulberi (Schmidt, 1978), la Ficus elastica in conc. de 2000 ppm (Zayed si colab., 1995

Substantele stimulatoare de tip auxinic stau la baza fabricarii unor produsi cu efect rizogen, care au primit diferite denumiri comerciale ca Rootone, Transplantone, Radistim, intens utilizate in practica horticola.

Stimularea inradacinarii butasilor a fost obtinuta prin tratamente cu citochinine la Rosa multiflora (Elliot 1970, Jacobs, 1970) sau la garoafe (Debergh, 1972

Formarea radacinilor adventive este stimulata si de tratarea butasilor cu solutii de retardanti. La crizanteme inradacinarea butasilor este stimulata de tratamente cu Alar 1500 ppm (Milica si colab., 1983). La Dahlia, efectul a fost obtinut prin tratamente cu Alar 2500 ppm si CCC 500 ppm (Hackett si Kofranek, 1970), iar la Pelargonium prin tratamente cu Alar si CCC sub 2000 ppm (Read si Hosler, 1971

Stimularea inradacinarii butasilor este obtinuta si la plantele pomicole prin tratamente cu AIB.

La mar, tratamentele cu AIB 1500-2500 ppm au stimulat inradacinarea butasilor de portaltoi. Procentul de inradacinare a depins de pozitia butasului pe lastar si anume baza > mijlocul > varful si a avut valoarea maxima de 52,25 %. Concentratia optima de tratament a fost de 2500 ppm pentru butasii proveniti de la baza, 2000 ppm pentru butasii de la mijloc si 1500 ppm pentru butasii de la varful lastarului (El-Sabrout si El-Shazli, 1994

Eficacitatea tratamentului hormonal a fost marita de scaderea intensitatii luminii sub 0,85 W/m² si micsorata de temperatura de 19⁰-25⁰ C si de pozitia apicala a butasului pe lastar (Seifert si colab., 1997). Tratamentul cu AIB, de stimulare a rizogenezei a sporit continutul de ADN si ARN si concentratia poliaminelor (Yang si colab., 1995).

La par, cel mai bun procent de inradacinare a butasilor a fost de 30,0 - 32,75%, prin tratamente cu AIB 4000 ppm (El-Shazly si El-Sabroud, 1994), iar la arborele de cafea de 73 % cu AIB 1000 ppm (Amil Kumanov, 1994